2,070 matches
-
loialității lor"100. Cosmopolitismul este considerat o filială a ideilor occidentale care înlocuiesc specificul național și forța autohtonă de creație. El trebuie transformat, astfel încât să convină spiritului militant și combativ al noilor credințe. Redefinirea societății presupune revoluție culturală și eliminarea intelectualității, a valorilor burgheze, a elitismului moștenit, presupune constituirea proletariatului și a elitei profesionale din membrii partidului, doritori de afirmare și progres. Omul nou se naște din teroare și forță, atașat necondiționat partidului, lipsit de convingeri și spirit. Recenta orânduire exclude
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
informații și directive. Valorile și principiile înalte sunt compromise până într-acolo încât intelectualii refuză să mai colaboreze. Din acest motiv, partidul permite relaxarea ideologică și încearcă să-și schimbe imaginea. Așadar, în anii '60, regimul își schimbă atitudinea față de intelectualitate, deoarece realizează că stabilitatea se obține mai sigur prin adeziunea neforțată la politica internă, decât prin constrângere. Noua politică reduce controlul, asigură o stare materială suficientă, încearcă recuperarea valorilor tradiționale, dorește derusificarea culturii și deschiderea spre Occident. Cel mai important
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
că eliberarea este condiționată de colaborare. Cei mai mulți dintre foștii deținuți rămân împotriva sistemului, desfășurând activități "dușmănoase". Securitatea își continuă activitatea, dirijând exerciții de prevenire a extinderii nemulțumirilor personale. Comparativ cu primul deceniu de comunism, atmosfera din societatea românească se schimbă. Intelectualitatea reia colaborarea cu regimul care se arată mai permisiv. De la Monica Lovinescu aflăm că în timpul Adunării Generale a Scriitorilor din 14-15 noiembrie 1968, Nicolae Ceaușescu a vorbit despre termenii unui contract social comunist: scriitorii își pot tipări liber operele și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
motive să cred că fusese vorba de un raport la Securitate, scris după ce ne revăzuse, și nu o singură dată, la Paris"152. Nu o dată, scriitorii ajutați arată resentimente în locul recunoștinței. Lipsa de memorie și intermitența curajului, caracteristici ale originalității intelectualității românești, lovesc încă o dată prin Ion Caraion. II.4. Efectele exilului La sosirea în Paris, Monica Lovinescu nu știa că exilul va fi "o paranteză" ce-i va cuprinde toată viața. Începutul se prezintă ca o aventură a tinerei studente
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
protest, rezistență și salvare. Revoluția din Ungaria, începută la 23 octombrie 1956 împotriva dictaturii bolșevice și a ocupației sovietice, declanșează în rândul instituțiilor comuniste teama de reacții similare. De aceea se iau măsuri severe de urmărire a populației. Studențimea și intelectualitatea intră în atenția Securității: arestările, condamnările și epurările au un ritm fără precedent. Refuzul de a colabora sau simpla retragere din viața publică a scriitorilor se soldează cu constituirea dosarelor pline de dovezi pentru a-i acuza de complotare împotriva
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cele mai mari decepții ale autoarei. Cu toate acestea, nu retractează elogiile la adresa lui. Perioada cuprinsă între 1978 și 1982 este transcrisă în cel de-al treilea volum din Unde scurte. Autoarea numește două fenomene caracteristice acestor ani: sprijinirea disidenței de către intelectualitatea franceză și neoproletcultismul. Intelectualii francezi și exilații se alătură acțiunilor întreprinse de "Europa Liberă" ca împreună să destrame imperiul comunist. Neoproletcultiștii români, "curteni ofensivi ai lui Ceaușescu", se organizează în "grup de atac și în purtători de cuvânt și sudalmă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
despartă de condițiile impuse de contextul politic. Volumul al patrulea, intitulat Est Etice acordă atenție sporită opoziției dintre contracultura puterii și textualismul generației '80. Sistemul inițiază programe de demolare a monumentelor și de reconstrucție arhitecturală comunistă. O mică parte din intelectualitate i se opune: printre ei se numără și optzeciștii care intră astfel în atenția cenzurii. Ceea ce-i salvează este ermetismul în spiritul căruia scriu. Disidența rămâne în continuare un act rar. Împotrivirile sporadice sunt ascunse și eliminate cu atâta violență
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
lui Savin Bratu, "Cronica literară rămâne, pentru mulți, principala manifestare a criticului, expresie a funcției sale militante"226. Monica Lovinescu servește procesul creator, susținând și apărând scriitorii în cronicile literare. După revoluția din 1989, în locul cinstitei treceri a "pragului" de către intelectualitatea din România, se instalează rapide schimbări de atitudine. În ciuda dezamăgirii provocate de opoziția celor care altă dată îi cerea sprijinul, autoarea se decide să viziteze locurile natale. De ce doar să viziteze, nu și să revină? Explicația o notează în Jurnal
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
perioada interbelică. Nicoleta Sălcudeanu creează o listă a activităților radiofonice cu scopul de a arăta și justifica ritmul frenetic, frustrarea și oboseala cotidiană. În spatele emisiunilor "geme o cantitate uriașă de efort și de sacrificiu: încercarea, adesea zadarnică de a coagula intelectualitatea românească desțărată, promovarea creației românești în străinătate, sisifica determinare în a susține o publicistică românească în afara granițelor ca alternativă la minciuna oficială"232. Cu toate că nu dorește să se implice în dezbaterile al căror subiect este E. Lovinescu, autoarea Undelor scurte
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pregătit. Cronicile obiective, cu un pronunțat caracter didactic, fundamentate pe fapte și rațional, moralitate și etică, sunt considerate axiome ale direcției literaturii române, martorele ei. Ele oferă răspunsuri originale, nestandardizate, convingătoare și transmit cu sinceritate ceea ce autoarea lor gândește despre intelectualitatea românească și abuzul puterii, unind cu succes domeniul criticii de întâmpinare cu problematica socialului. Într-o perioadă precum comunismul, existența unui lider de opinie este absolut necesară, întrucât menține gustul pentru cultură, pentru arta scrupuloasă. Periodic, cronicile iau aspectul unor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
am sacrificat nu înseamnă că i-am ignorat. Atâția ani de cronici săptămânale nu pot fi cuprinse în spațiul limitat al unei cărți"244. Ceea ce rămâne reliefează prin unitate și coerență reapariția literaturii românești în urma destalinizării, evoluția culturii și a intelectualității, implicarea conștientă în problemele României și a românilor, restabilirea memoriei, opreliștile Securității și ale cenzurii, rezistența prin cultură în fața totalitarismului și a tot ceea ce presupune el, considerațiile despre valoarea intrinsecă a literaturii în contextul trezirii conștiințelor și, în deosebi, munca
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
specific criticii de coloratură afectivă"261. Remarcăm la Monica Lovinescu aceeași implicare afectivă în interpretările literare ale textelor pe care le găsește potrivite propriului gust estetic. Conceptele de cititor și scriitor sunt adesea dezbătute în cadrul cronicilor pentru a marca rezistența intelectualității în fața regimului, ori pentru a-i evidenția oportunismul, cultul personalității, servitutea, nestatornicia crezului politic, substituirea criteriului estetic cu cel social. "Involuntar, Camil Petrescu afirmă imposibilitatea evaziunii scriitorului din condiția sa"262. În felul lui Camil Petrescu, Monica Lovinescu nu folosește
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
referiri directe la exil"268, cum este cazul Monicăi Lovinescu. În Unde scurte domină discuții legate de socotelile din România, de condiția exilului, de producțiile literare și culturale de pretutindeni. Undele scurte dezbat problema liberalizării culturii românești și numesc trăsăturile intelectualității, așa cum se manifestă în perioada cuprinsă între 1948 și 1990: lașitatea, parvenirea, coruptibilitatea, negarea sau rezistența, ingeniozitatea, corectitudinea. Comentate și exemplificate de-a lungul primului volum, aceste trăsături sunt rezumate în încheierea lui în puține, dar edificatoare cuvinte. Noțiunea de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
numai pentru foloase materiale, dar și pentru a se înscăuna, fără pauza privirii critice, în literatura română. După cazuri, în aplauze sau în tăcere, dar fără drept de contestare"271. Trebuie evidențiată remarca autoarei care nu generalizează, nu include toată intelectualitatea în această categorie, ci plusează asupra celor care aleg o carieră politică incompatibilă cu propriile lor principii. Pentru asemenea scriitori, atitudinea lor scuză compromisul, pentru ceilalți e doar o lămurire adusă luptelor pentru putere. Și pentru că pune problema privilegiilor, Monica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
inteligent de literatură contemporană care scăpa de rigorile cenzurii a fost o mare șansă pentru toată lumea"286. Monica Lovinescu realizează imposibila reparare a trecutului și caută o cale de mijloc, de compromis (așa cum fac și scriitorii din țară) în urma căruia intelectualitatea să poată conviețui cu cenzura. Drept soluție propune ca pe marginea aparatului de stat al propagandei să fie lăsată să se contureze o cultură reală, nemilitantă, neideologizantă. "Cuvântul să nu slujească partidului în scopurile sale imediate. Să slujească doar României
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
stil de o eleganță fără ostentațiile la modă, antologia sa fiind nu numai un instrument util dar și o densă inițiere în ceea ce a fost critica românească"329. Asemenea păreri pozitive sunt suficient de rare în primele două volume când intelectualitatea din România se lovește de criteriile absurde ale comunismului, iar consemnarea lor dovedește că autoarea nu vrea să realizeze o culegere de aspecte negative, ci să rămână echidistantă. Exemplele bune au menirea de a arăta cititorilor și scriitorilor că mai
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
reinventează istoria cărții. Din punctul lui de vedere, zarva nu o declanșează partidul, ci o categorie la care nimeni nu se așteaptă: preoțimea. Dar nu preoții dețin puterea anilor 50', nu ei sunt dictatorii societății, nu ei adoptă legi împotriva intelectualității și nici nu au competența de a interzice sau cenzura o carte. Un scandal și mai mare este stârnit odată cu acuza de plagiat în volumul trei al romanului Incognito la care Eugen Barbu și apărătorii săi ripostează, numind procedeul folosit
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
agora sub semnătura lui Dumitru Popescu este dat drept exemplu de nerespectare a criteriului estetic. De fapt, în această cronică se dezbat două probleme: una ce ține de caracterul slab valoric al creației lui Dumitru Popescu și una ce definește intelectualitatea, mai exact reprezentanții criticii. Partea cea mai interesantă este că amândouă problemele au drept suport textele citate de interpreții din România: volumul nu ajunge până în străinătate, dar se subînțelege că exemplele oferite sunt dintre cele mai reușite. Cu toate acestea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
reflectă disprețul față de regimul comunist ce-i consideră pe intelectuali o categorie specială a dușmanului de clasă. Intelectualii reprezentă, la începutul regimului, cultura și știința burgheză, fiind doar parțial corespunzători țelurilor economice sau culturale ale ideologiei comuniste. O parte a intelectualității aderă foarte repede la noua dogmă, pe când cealaltă parte își susține ura, disprețul și superioritatea, motiv pentru care este aproape exterminată: între anii 1949 și 1951, închisoarea de la Pitești găzduiește experimentul de reeducare a peste o mie de tineri (majoritatea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
evazionism, scriitorii trebuie să fie siguri de permanența liberalizării. "Tezele din iulie" schimbă total peisagistica din cultura românească: ideologia ia, din nou, locul competenței, literatura redevine spațiu al propagandei, cărțile, spectacolele, programele de radio și televiziune reintră în atenția cenzurii. Intelectualitatea a avut dreptate să rămână reticentă. Reînghețul cultural a fost la fel de aspru ca cel din 1948, exceptând lichidările fizice. De data aceasta, cei care nu s-au conformat au fost îndepărtați din viața culturală și "decăzuți civic". "Tezele" au nuanțe
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
operei autoarei. Pentru Monica Lovinescu, critica este artă și știință, studiu sistematic al literaturii diferit de literatură, prilej de îndrumare al cititorului și scriitorului. Exercițiul interpretativ se stabilește în interiorul cronicilor literare care transmit cu sinceritate ceea ce autoarea lor gândește despre intelectualitatea românească și abuzul puterii, unind cu succes domeniul criticii de întâmpinare cu problematica socialului. Abordând exercițiul hermeneutic al autoarei, am separat discursul interpretativ de polifonia discursului general. Pe această linie, am studiat comparativ câteva din cronicile emblematice pentru fiecare gen
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
elogioase ale studiilor și activității științifice semnate de eminente personalități neuropsihiatrice din Paris, este numit profesor de patologie a bolilor mintale la Facultatea de Medicină din Iași. Cursurile le ținea de două ori pe săptămână la Ospiciul Golia și, împreună cu intelectualitatea din Iași, declanșează o acțiune susținută pentru construirea unui spital anume destinat îngrijirii bolnavilor psihici din Moldova. În 1896, ocupă prin concurs postul de medic primar la Ospiciul de alienați Golia din Iași. Discuțiile legate de acest concurs, amânat prima
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mi-a declarat franc: "Am scris o sută de poezii care mă reprezintă. E de-ajuns!" DINCOLO DE TRISTEȚE ILEANA MĂLĂNCIOIU Frapantă la debutanta Ileana Mălăncioiu în volum fusese briza de rusticitate francă, bine decantată; impresionează în timp nota de fină intelectualitate consubstanțială creației, vizibilă explicit în Călătorie spre mine însămi, suită de mărturii; și, nu mai puțin, în convorbirile de mai târziu. În fapt, musceleanca de sub munți ajunsă la București (titulară a unui doctorat în filozofie), rămâne marcată de înaintașii de la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
democratice sunt cele care trebuie să ne ghideze orice acțiune, mai ales că am insistat să ne integrăm într-o comunitate internațională având la bază aceste principii 148. Poate că una dintre imensele greșeli, făcute din zona unei părți a intelectualității, constă în culpabilizarea unor categorii întregi (sociale, culturale), pentru tot ce este neconform modelului vestic. Criticile respective, formulate pe un ton oripilat, nu sunt în niciun caz constructive și nu propun ca soluție decât aproprierea fără discernământ a sistemului occidental
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lui Platon. Jurgen Habermas, dimpotrivă, dorește o societate administrată total, aflată permanent sub un control social și psihologic, respectă Statul și consideră marxismul valabil în continuare. În acest timp, șeful Institutului pentru Cercetări Sociale și mentorul unei întregi generații a intelectualității occidentale, Max Horkheimer, după ce inițial s-a adăpat din Schopenhauer și Hegel, formula o teorie antimetafizică și empiric-"științifică" a societății, refuzînd sistemul, refuzînd ordinea care ar împiedica, după el, "adecvarea liberă la obiect", studia forțele non economice și culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]