2,162 matches
-
intelective unde voi încerca să răspund la trei întrebări: (a) „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv?“; (b) „Prin ce grile de lectură a fost citită teoria tomista a cunoașterii intelective de către exegeții contemporani?“; (c) „Ce rol joacă speciile inteligibile și conceptul în procesul cunoașterii intelective?“. 5. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? După cum a putut fi observat până acum, atunci când Toma din Aquino discuta despre obiectele stă rilor mentale, cănd prezintă procesul cunoașterii umane, o face proiectând
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
individualitate păstrate încă de imaginile care populează simțurile interne trebuie îndepărtate, dar, în același timp, esența universală, miezul informațional al obiectului extramental, trebuie păstrată, iar acest lucru este posibil prin acțiunea intelectului agent, care iluminează și abstrage din imagini speciile inteligibile. Trebuie spus că Toma din Aquino nu postulează doar un intelect agent, ci și un intelect posibil; iar despre diferența dintre aceste două puteri intelective voi discuta în cele ce urmează. După analiza puterilor intelective, voi analiza rolul pe care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
separate de materie, cum susținea Platon, ci fac întotdeauna parte dintr-un compus hilemorfic. Problemă care intervine imediat ce determinăm formele în acest fel, ca fiind unite cu materia, este că ele nu mai pot fi concepute ca având un caracter inteligibil. Mai exact, nu au un caracter actual inteligibil, ci unul potențial inteligibil. Din acest motiv, caracterul inteligibil al formelor, al imaginilor, trebuie să fie actualizat. În același timp, nimic nu este actualizat decât prin ceva aflat în act, așa cum se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
întotdeauna parte dintr-un compus hilemorfic. Problemă care intervine imediat ce determinăm formele în acest fel, ca fiind unite cu materia, este că ele nu mai pot fi concepute ca având un caracter inteligibil. Mai exact, nu au un caracter actual inteligibil, ci unul potențial inteligibil. Din acest motiv, caracterul inteligibil al formelor, al imaginilor, trebuie să fie actualizat. În același timp, nimic nu este actualizat decât prin ceva aflat în act, așa cum se întâmplă la nivelul senzorial, unde sim turile pasive
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
compus hilemorfic. Problemă care intervine imediat ce determinăm formele în acest fel, ca fiind unite cu materia, este că ele nu mai pot fi concepute ca având un caracter inteligibil. Mai exact, nu au un caracter actual inteligibil, ci unul potențial inteligibil. Din acest motiv, caracterul inteligibil al formelor, al imaginilor, trebuie să fie actualizat. În același timp, nimic nu este actualizat decât prin ceva aflat în act, așa cum se întâmplă la nivelul senzorial, unde sim turile pasive sunt actualizate în momentul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imediat ce determinăm formele în acest fel, ca fiind unite cu materia, este că ele nu mai pot fi concepute ca având un caracter inteligibil. Mai exact, nu au un caracter actual inteligibil, ci unul potențial inteligibil. Din acest motiv, caracterul inteligibil al formelor, al imaginilor, trebuie să fie actualizat. În același timp, nimic nu este actualizat decât prin ceva aflat în act, așa cum se întâmplă la nivelul senzorial, unde sim turile pasive sunt actualizate în momentul în care un obiect sensibil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pasive sunt actualizate în momentul în care un obiect sensibil aflat în act acționează asupra lor prin intermediul speciilor sensibile. La nivelul intelectiv, intelectul agent este cel care se află tot timpul în act și care se ocupă de actualizarea caracterului inteligibil al imaginilor prin dublă să acțiune de iluminare și abstragere a speciilor inteligibile: (ÎI.5.1.) Șed quia Aristoteles non posuit formas rerum naturalium subsistere sine materia; formae autem în materia existentes non sunt intelligibiles actu, sequebatur quod naturae seu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acționează asupra lor prin intermediul speciilor sensibile. La nivelul intelectiv, intelectul agent este cel care se află tot timpul în act și care se ocupă de actualizarea caracterului inteligibil al imaginilor prin dublă să acțiune de iluminare și abstragere a speciilor inteligibile: (ÎI.5.1.) Șed quia Aristoteles non posuit formas rerum naturalium subsistere sine materia; formae autem în materia existentes non sunt intelligibiles actu, sequebatur quod naturae seu formae rerum sensibilium, quas intelligimus, non essent intelligibiles actu. Nihil autem reducitur de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu subzista în afara materiei. Și, din acest motiv, pentru a putea înțelege [natură obiectelor sensibile], imaterialitatea intelectului posibil nu ar fi suficientă dacă nu ar fi prezent intelectul agent, care actualizează inteligi bilele prin modul abstractizării. Intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imaginile pe care, totodată, le iluminează. Cum poate fi înțeleasă abstra gerea speciilor inteligibile din imagini? Eleonore Stump descrie acest proces ca fiind unul de îndepărtare a accidentelor materiale ale obiectului, care sunt conservate în imaginea acestuia, si de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imaterialitatea intelectului posibil nu ar fi suficientă dacă nu ar fi prezent intelectul agent, care actualizează inteligi bilele prin modul abstractizării. Intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imaginile pe care, totodată, le iluminează. Cum poate fi înțeleasă abstra gerea speciilor inteligibile din imagini? Eleonore Stump descrie acest proces ca fiind unul de îndepărtare a accidentelor materiale ale obiectului, care sunt conservate în imaginea acestuia, si de concentrare asupra quiditatii (esenței) lui. Intelectul agent, așadar, detașează esență obiectului de trăsăturile sale individuale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unor organe corporale. Cum poate fi depășită această dificultate? Spuneam că în lumea extramentala obiectele materiale au un mod sensibil de a fi, doar potențial inteligibil, si ca intelectul agent este cel care are abilitatea de a le actualiza natură inteligibila, făcându-le să fie pe masura intelectului posibil. Cum anume realizează intelectul această actualizare a inteligibilității? Prin cea de-a doua operație a lui, numită iluminare? Înțelegând felul în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa problema de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de cunoaștere, ci este suficientă iluminarea inițială a intelectului. Pentru miza acestui volum, este necesar să clarific cum anume poate fi înțeleasă operația de iluminare și, mai mult, cum anume rezolva ea problemă ridicată mai sus, cea a actualizării caracterului inteligibil al imaginilor. Așa cum văd eu lucrurile, iluminarea poate fi explicitată astfel: imaginile poartă cu ele caracterul potențial inteligibil, la fel cum toate obiectele sunt create cu un potențial inteligibil de către Dumnezeu, tocmai pentru a fi pe masura puterilor cognitive ale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anume poate fi înțeleasă operația de iluminare și, mai mult, cum anume rezolva ea problemă ridicată mai sus, cea a actualizării caracterului inteligibil al imaginilor. Așa cum văd eu lucrurile, iluminarea poate fi explicitată astfel: imaginile poartă cu ele caracterul potențial inteligibil, la fel cum toate obiectele sunt create cu un potențial inteligibil de către Dumnezeu, tocmai pentru a fi pe masura puterilor cognitive ale omului. O modalitate de a identifica facultatea responsabilă pentru sesizarea și actualizarea caracte rului inteligibil din lucruri este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anume rezolva ea problemă ridicată mai sus, cea a actualizării caracterului inteligibil al imaginilor. Așa cum văd eu lucrurile, iluminarea poate fi explicitată astfel: imaginile poartă cu ele caracterul potențial inteligibil, la fel cum toate obiectele sunt create cu un potențial inteligibil de către Dumnezeu, tocmai pentru a fi pe masura puterilor cognitive ale omului. O modalitate de a identifica facultatea responsabilă pentru sesizarea și actualizarea caracte rului inteligibil din lucruri este depistarea facultăților care îl diferențiază pe om de restul creaturilor. Plantele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu are doar facultăți cognitive, intelectul agent și intelectul posibil, ci și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă nici un rol în procesul de cunoaștere, ceea ce înseamnă că doar intelectul agent și cel posibil sunt în măsură să actualizeze caracterul inteligibil al obiectelor. Cum doar oamenii au inte lect agent și intelect posibil, înseamnă că doar aceste facul tați cognitive, si nu cele inferioare pre cum simțurile externe și interne, care sunt prezente și la ani male, pot accesa inteligibilitatea. Așadar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu raze Röntgen, nu este nevoit să aibă capacitatea de a „vedea“ și sensibilele particulare, si universalele imateriale pentru a le putea extrage doar pe cele din urmă. Am putea spune, așadar, ca iluminarea este operația intelectului care evidențiază caracterul inteligibil al obiectelor, scheletul lor conceptual, realizând totodată operația de abstractizare a trăsăturilor accidentale care alcătuiesc imaginile. Ceea ce rămâne în urma acestei operații este specia inteligibila, care, asemenea imaginilor și speciilor sensibile, este cea prin care intelectul posibil cunoaște esență obiectelor extramentale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe cele din urmă. Am putea spune, așadar, ca iluminarea este operația intelectului care evidențiază caracterul inteligibil al obiectelor, scheletul lor conceptual, realizând totodată operația de abstractizare a trăsăturilor accidentale care alcătuiesc imaginile. Ceea ce rămâne în urma acestei operații este specia inteligibila, care, asemenea imaginilor și speciilor sensibile, este cea prin care intelectul posibil cunoaște esență obiectelor extramentale, este id quo-ul cunoașterii intelective. Realizând această dublă operație, de abstractizare și de iluminare, intelectul agent oferă intelectului posibil materialul de lucru. Speciile inteligibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inteligibila, care, asemenea imaginilor și speciilor sensibile, este cea prin care intelectul posibil cunoaște esență obiectelor extramentale, este id quo-ul cunoașterii intelective. Realizând această dublă operație, de abstractizare și de iluminare, intelectul agent oferă intelectului posibil materialul de lucru. Speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, ele fiind cele care informează intelectul posibil, cele cu care acesta intra propriu-zis în contact: (ÎI.5.5.) Ad quartum dicendum quod phantasmata et illuminantur ab intellectu agente; et iterum ab eis, per virtutem intellectus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
specierum sine individualibus conditionibus, secundum quarum similitudines intellec tus possibilis informatur (S. th., I, q. 85, a. 1, ad 4). La a patra [obiecție] trebuie spus că imaginile sunt iluminate de către intelectul agent, iar apoi, prin puterea intelectului agent, speciile inteligibile sunt abstrase din ele. Sunt iluminate așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului agent, sunt făcute apte pentru că din ele să fie abstrase intențiile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt abstrase din ele. Sunt iluminate așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului agent, sunt făcute apte pentru că din ele să fie abstrase intențiile inteligibile. Iar intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imagini întrucât prin puterea în telectului agent putem privi naturile speciilor fă ra con ditii individuale, după care capătă formă asemănările în telectului posibil. Dar daca speciile inteligibile sunt separate de condițiile de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului agent, sunt făcute apte pentru că din ele să fie abstrase intențiile inteligibile. Iar intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imagini întrucât prin puterea în telectului agent putem privi naturile speciilor fă ra con ditii individuale, după care capătă formă asemănările în telectului posibil. Dar daca speciile inteligibile sunt separate de condițiile de individualitate pe care le aveau imaginile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ele să fie abstrase intențiile inteligibile. Iar intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imagini întrucât prin puterea în telectului agent putem privi naturile speciilor fă ra con ditii individuale, după care capătă formă asemănările în telectului posibil. Dar daca speciile inteligibile sunt separate de condițiile de individualitate pe care le aveau imaginile și dacă sunt cele cu care intelectul posibil are un prim contact, sunt ele obiectele pe care intelectul posibil le cunoaște, sau sunt simple instrumente în procesul cunoașterii intelective
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul posibil are un prim contact, sunt ele obiectele pe care intelectul posibil le cunoaște, sau sunt simple instrumente în procesul cunoașterii intelective? La această întrebare voi răspunde puțin mai tarziu, lăsând pentru moment această chestiune în suspensie. După ce speciile inteligibile au fost depuse în intelectul posibil, acesta le asimilează, formând un concept a inten tio intellecta, verbum mentis sau conceptus. Formând acest concept, intelectul posibil înțelege esență obiectului extramental, pentru că înțelegerea nu este realizată decât atunci când în mintea celui care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
format un concept; înaintea formării conceptului putem spune doar că gândim pentru a înțelege, nu că am înțeles propriu-zis. Așadar, la fel ca intelectul agent, intelectul posibil are două operații, una pasivă (1) și alta activă (2): 1) primește speciile inteligibile și astfel este actualizat (în formo, informare) sau format de către acestea; 2) astfel actualizat sau format, formează el însuși un concept, un cuvant mental care poate fi mai tarziu exprimat printr-un cuvânt rostit a în și prin care intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intellectus sibi format ad iudicandum de rebus exterioribus (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil efectuează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori compunerea care este semnificata prin cuvânt. De unde rezultă că ceea ce semnifică numele [i. e. cuvântul] este definiția. Iar enunțarea semnifică compunerea și diviziunea intelectului. Așadar, conceptul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]