3,978 matches
-
persoanele asupra cărora a fost săvârșită o tentativă la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, o infracțiune de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o infracțiune de viol, act sexual cu un minor și perversiune sexuală, prevăzute la art. 197, 198 și art. 201, alin. (2-5) din Codul penal; b) soțul, copiii și persoanele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
198 și art. 201, alin. (2-5) din Codul penal; b) soțul, copiii și persoanele aflate în întreținerea persoanelor decedate prin săvârșirea infracțiunilor de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, precum și a infracțiunilor intenționate care au avut ca urmare moartea persoanei. (2) Compensația financiară se acordă victimelor prevăzute la alin. (1) dacă infracțiunea a fost săvârșită pe teritoriul României și victima este cetățean român sau străin care locuiește legal în România. (3) Compensația financiară
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
textele de lege tind să folosească termenul de violență intrafamilială, pentru a putea înscrie acest tip de comportamente în rândul celor cu răspundere penală. Primul studiu național realizat în Statele Unite definește violența intrafamilială ca fiind „orice act comis în mod intenționat (intenția fiind exprimată sau implicată de faptul comis), în scopul provocării unei suferințe sau vătămări fizice unei alte persoane”. Această definiție nu face nici o referire la traumele psihologice, trecând astfel cu vederea unele comportamente care sunt parte a dinamicii violenței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
din Frontul plugarilor, intitulat „Oamenii muncii din Capitală și-au exprimat voința de a contribui...”, verbul și-au exprimat a fost Înlocuit cu și-au suprimat (Ficeac, 1999, p. 59). IMAGINEA SCANATĂ DIN FĂCLIA (P. 235)!!! LEGENDA!!! Greșelile de tipar, intenționate sau nu, Îmbrăcau cele mai diverse forme. Astfel, Într-un număr din Dobrogea nouă, s-a scris că pe lângă o anumită școală funcționează „și un curs de analfabetizare”. În sfârșit, În ziarul Înainte din Brăila s-a strecurat următoarea greșeală
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de voință al bolnavului” (în italic în text). Cum să distingem atunci între cele două apărări? Freud estimează că a vrea să expulzezi din gânduri un eveniment neplăcut nu este un act patologic și că anumite persoane reușesc această uitare intenționată păstrându-și sănătatea mentală. La isterici însă, această „uitare” nu poate rămâne conștientă și capătă accente patologice (1894/1974). Refularea n-ar fi așadar decât „excesul considerabil de apărare normală” (1895/1965). Werman (1985) semnalează că înlăturarea, ca și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și se teme să nu fie pedepsit dacă își exprimă în mod direct pulsiunea agresivă. De aceea, se întoarce asupra propriei persoane accidentându-se”. Observația este asemănătoare cu o idee a lui Freud (1901/1973): „Există, alături de sinuciderea conștientă și intenționată, o sinucidere semi-intenționată, provocată de o intenție inconștientă, care știe să manevreze cu abilitate o amenințare împotriva vieții și să se prezinte sub masca unor întâmplări nefericite survenite accidental”. În sfârșit, în mod paradoxal, refuzul agresivității se poate afla la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1898/1984) semnalează că acest mecanism nu este decât unul dintre numeroșii factori „care contribuie la apariția unei slăbiri a memoriei sau unei deficiențe a amintirii”. Widlöcher (1971-1972) rezumă principalele caracteristici ale refulării, precizând că este o falsă uitare, selectivă, intenționată, care nu elimină afectul și nu este definitivă. Cuvântul „intenționat” nu trimite la voința deliberată, conștientă, de a refula, ci subliniază că refularea nu se face la întâmplare și că ea îi permite subiectului să evite o conștientizare dureroasă. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mai departe, cura analitică încearcă să suspende refularea. Paradoxal, aceste reprezentări care par uitate se sustrag uzurii timpului și sunt conservate în întregime, așa cum subliniază Freud, în comparația pe care o face cu îngroparea orașului Pompei. Refularea este o uitare intenționată întrucât joacă, la fel ca și celelalte mecanisme de apărare, un rol protector, chiar dacă efectele sale pot fi nocive. Duperey (1992), a cărui mărturie figurează printre exemplele prezentate mai departe în această secțiune, scrie în legătură cu uitarea a tot ceea ce trăise
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
este sub nivelul creației lui Eusebiu Camilar și, evident, sub nivelul cerințelor impuse de tratarea unei teme atât de importante. Este drept că poporul așteaptă cu nerăbdare opere literare care să înfățișeze problemele legate de mărețul plan de electrificare (...). Bine intenționată, editura s-a grăbit să-i publice lucrarea, socotind, probabil, că pune astfel la îndemâna maselor o armă necesară în lupta pentru construirea socialismului. Atât autorul cât și editura au trecut cu ușurință peste un fapt esențial: o armă literară nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
seci, neîncorporate în veșmântul artei, sunt așadar și politicește de o calitate mai redusă. Raportul tovarășului Malencov atrage deci atenția asupra lipsurilor de ordin artistic (...). De unde vine impresia de fad pe care o produc unele scrieri literare, oricât de bine intenționate? În mod general, ca să facem o tautologie utilă, din aceea că nu sunt vii. «Mulți scriitori - zice Fadeev - nu studiază viața destul de adânc sau nu înțeleg ceea ce văd». Mai amănunțit, falsitatea, având în vedere că literatura e cunoaștere plastică a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale meseriei (...). Un asemenea «secret» sau mai bine, o problemă care merită să fie analizată în dezbaterile literare, este aceea a individualizării noului în opera literară. Operația de sesizare a tipicului în viață poate fi mai mult sau mai puțin intenționată. Putem fi siguri că Homer nici nu știa ce este aceea tip sau tipic, și că numai datorită geniului său artistic, a sesizat cum face în «Odiseea», tipul corăbierului aventurier Ulise, tipul sclavului agricol, Eumen, tipul sclavei oarecum legată printr-
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
secțiunilor relevante pentru tema continuității și schimbării, s-a impus o nouă caracterizare a datelor. Se pare că naratorii se puteau clasifica în cinci grupuri distincte, în funcție de tipul de continuitate pe care o expuneau în poveștile lor, după cum urmează: continuitate intenționată. Participanții făceau parte din acest grup dacă poveștile vieții lor relevau faptul că alegerile care întăreau continuitatea tradițiilor familiei erau făcute intenționat, ei luând decizii legate de profesie, religiozitate, domiciliu și așa mai departe care să manifeste similarități sau apropieri
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
biblioteci, efectuate în condiții extrem de dificile, prin aceasta înțelegând: oprimarea libertății de cercetare și a libertății de expresie; refuzul oricărui sprijin moral și material din partea instituțiilor academice ale statului; respingerea temelor privind contextualizarea europeană a istoriei românești; marginalizarea sau omiterea intenționată a contribuțiilor culturale aparținând grupurilor minoritare sau religioase, respectiv a convergențelor lor cu intelectualitatea laică și bisericească a românilor. Timișoara, 11 aprilie 2006 Victor Neumann Capitolul I TENTAȚIA LUI homo europaeus SENS ȘI MOTIVAȚIE Când mă veți crede mort de-
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
peste noapte cu ea însușită. Scriitura jurnalistică presupune, printre multe altele, rigoare și disciplină. Text sub control. Când spui disciplină, te gândești la exercițiu și îndrumare. De unde să deprindă tânărul exigențele scriiturii de presă? La școală, profesorii de română (bine intenționați, dar lipsiți de experiență) predau cursuri opționale de jurnalism, realizând doar un melanj incert de noțiuni și reguli fie minore, fie de-a dreptul greșite: scrieți numai propoziții scurte și la obiect, folosiți neologismele fără teamă și nu vă abateți
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
acuzațiilor cât mai curând posibil. Sfatul lui Randall (1998, p.182) este valabil numai pentru anchetă. În acest caz, secvențele urmează regula nepărtinirii (să oferi și varianta părții adverse). În caz contrar, ancheta noastră riscă să devină tendențioasă, neconvingătoare, rău intenționată. În situația în care, din diferite motive, separăm clar acuzele de disculpare și nu le prezentăm interconectate, vom crea confuzie în mintea cititorului sau vom fi obligați să revenim asupra unor aspecte, îngreunând inutil textul. Nu dați informații de context
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să te suspecteze că nu știi ce vrei. Dimpotrivă, caută să obții respectul interlocutorului prin pertinența sau ineditul întrebării. La toate aceste sfaturi, mai putem adăuga câteva: Fii martor vigilent. Nu cita orice banalitate, dar nici nu ignora banalitatea rău intenționată, care vrea să eludeze răspunsul. Citează, de asemenea, gafe și greșeli de limbă, dacă ele au o semnificație politică anume. Un exemplu care ne vine în minte este gafa lui Ilie Serbănescu, la ceremonia de învestitură în funcția de ministru
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un sistem de cunoștințe referitoare la originea, esența și legile efectuării mișcărilor, evidențiate în teoriile biologice, psihologice, fizice și sociale care au studiat și studiază omul în mișcare din perspective particulare, specifice lor. În finalul considerațiilor noastre, apreciem că mișcările intenționate ale omului pot fi considerate ca elemente ale unui sistem complex, compus din mai multe subsisteme organizate. 1.3 Teorii explicative ale activității motrice Deși cunoscute în literatură drept teorii ale actului voluntar, considerăm că acestea se pot extinde și
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
de încurajare asupra grupului sau indivizilor. Totuși , aceste exprimări negative (poți mai bine !) pot fi încurajatoare pentru sportivul bun , dar descurajatoare pentru cel slab (Nu voi putea niciodată , deja fac tot ce pot !). Acestea devin vagi sau confuze când mesajele intenționate și cele percepute sunt incongruente (nu se completează , sunt diferite ). Această nepotrivire poate apărea când limbajul verbal și cel non-verbal sunt contradictorii. Cuvântul “bine” poate exprima o laudă sau un eșec. Anumite combinații de cuvinte pot de asemenea crea confuzie
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
de solitudine nostalgică. Fără preocupări de analiză critică, lucrarea se mărginește să semnaleze în sfera lirică neolatină incidențe ale reprezentării lirice de atitudini existențiale, propunându-și o metodă comparatistă (menționează teoria circulației internaționale a temelor literare, cu exemplificări de coincidențe intenționate sau similitudini), și investighează similitudinile semantice ale cuvintelor saudade-soledad-dor, semne ale unui posibil paralelism în „atitudinea lirică” a celor trei națiuni din extremitățile latinității europene. Din descrierea acestor ipostaze ontologice și lirice reiese că termenul dor, la cele trei popoare
BALAN-OSIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285572_a_286901]
-
pentru sine că „ceea ce face” este util și prin aceasta ea urmărește realizarea unui scop precis pe care-l consideră justificat din punct de vedere moral. Acțiunile persoanei pot fi Însă reușite sau eșuate, justificate sau nejustificate, raționale și bine intenționate sau iraționale și absurde. În toate situațiile Însă, „acțiunile psihologice” urmăresc realizarea unui scop pe care individul respectiv Îl consideră util și necesar, mai mult chiar Îl justifică raportându-l fie la o „cauză declanșatoare”, fie În vederea realizării unui „scop
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de violență. Astfel, în 39% dintre scene agresorul nu e cunoscut, sancțiunile apar doar în 12% dintre cazuri, în 73% dintre cazuri violența nu atrage nici o consecință pentru agresori, în 35% dintre cazuri actele sunt comise cu sânge rece și intenționate, cu premeditare. ● Prezentarea violenței, cel puțin la nivel ficțional, situează canalele TV din țara noastră într-o poziție mai negativă în raport cu cele europene și cele americane. Este relevantă, în acest sens, comparația între programele conținând violență din SUA, Canada, Franța
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de exemplu, adaptarea la condiția de seropozitivitate. Consilierea precriză poate fi definită și ca o consiliere antefactum, având un rol preventiv major și funcționând în diferite etape ale vieții, pentru creșterea și optimizarea condițiilor de viață, în funcție de schimbările prevăzute sau intenționate. În această categorie intră consilierea premaritală, consilierea gravidei, consilierea oferită de serviciile de planificare familială etc. Toate aceste situații predictibile și dezirabile fac obiectul exclusiv al serviciilor de consiliere, nefiind destinate intervențiilor de tip psihoterapeutic, datorită normalității conținutului. Un alt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
termenul este din ce în ce mai puțin folosit în literatura de specialitate, deoarece are un impact negativ asupra persoanei în cauză. Stare patologică ce afectează mobilitatea, adeseori ereditară, caracterizată, în prima fază, prin exagerarea reflexelor tendinoase, perturbarea reflexelor plantare, sincinezie, nestăpânirea mișcărilor voluntare, intenționate, imposibilitatea de a realiza voluntar o decizie musculară. În faza a doua se instalează tremurături, nistagmus, stări de excitație psihomotrică și agitație continuă, instabilitate psihomotrică. Există o strânsă legătură între anumite tulburări mintale și tulburări motoare, ca și când ar constitui veritabile
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vizuale, auditive, tactile etc.; b) după obiectul sau însușirile pe care se centrează, sunt: percepții ale obiectelor, ale însușirilor spațiale, temporale, ale mișcării etc.; c) după prezența sau absența intenției, a scopului și efortului voluntar, sunt: percepții neintenționate (spontane) și intenționate (observații). Formele complexe ale percepției vizează următoarele aspecte: a) Perceperea însușirilor spațiale ale obiectelor- perceperea formei se realizează pe cale vizuală și pe cale tactilo-kinestezică; perceperea mărimii se realizează prin imaginea retiniană, kinestezia oculară, experiența tactilo-kinestezică; perceperea tridimensionalității se realizează prin disparitatea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acte motoare adecvate scopului propus, cuprinzând totalitatea gesturilor și mișcărilor necesare efectuării acestor acte. Praxia comportă două aspecte: activitatea intelectuală și activitatea mnezică, bazată pe memoria succesiunii în timp și spațiu a diferitelor mișcări ce trebuie executate în vederea îndeplinirii acțiunilor intenționate. Tulburările praxice, care nu sunt determinate de paralizii sau de deficiențe senzoriale și cu păstrarea cunoașterii actului care trebuie îndeplinit, dar cu pierderea capacității de înțelegere a modului de întrebuințare a obiectelor și a executării mișcărilor într-o succesiune corectă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]