3,937 matches
-
multilaterale sau, așa cum scrie Bakhtin (1981), dialogice și polifonice (vezi și Hermans et al., 1993). Ca și poveștile, așa cum am văzut în cazul Sarei și în cel al lui David, identitatea are multe componente și niveluri. Diversele componente ar putea interacționa ca să creeze un tot unitar; ele se află adesea într-un dialog care rămâne conflictual; și, uneori, ideea de dialog este chiar exclusă. În ceea ce privește nivelurile, am putea propune următoarea idee: prin comparație cu căutarea identității prin intermediul conținuturilor poveștii vieții, aspectele
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
serviciului!). Combinarea acestor elemente îmi va condiționa luarea deciziei, iar în exemplul nostru nu va favoriza alegerea opțiunii de « a merge la culcare». Aici intervine un al doilea nivel de complexitate. Există și o a doua serie de factori (care interacționează cu primii) în legătură cu luarea deciziei: elemente specifice subiectului, rezultând din aproprierea de către acesta a acțiunii și a mediului. Vom da ca exemplu dorința ca motiv selector al acțiunii, având ca finalitate plăcerea. Pentru că ne-a făcut plăcere să dormim și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este capabil să genereze sens. Aparent puternic prin solitudinea sa, cuvântul în sine este echivoc, dacă nu absurd de-a dreptul: „Furculiță”, „Ceas” etc. Cuvântul se activează semantic doar în prezența altui cuvânt însoțitor. Chiar și când este singur, el interacționează, de fapt, cu un alt cuvânt lipsă, cu prezență zero. Să luăm ca exemplu un editorial cu titlul „Ciolanul”. Alături de acest substantiv, stă - nevăzut și totuși prezent - un întreg discurs despre moralitatea politică, despre goana după câștig a unora. Prin
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de pildă, consultând cărțile de pe rafturile unei biblioteci virtuale, depozitate, desigur, pe autori sau tematic, ca și când ne-am afla într-o bibliotecă reală). Numeroși indici ne vor ghida sau chiar ajuta în găsirea unui parcurs. Mai mult decât atât, am interacționa cu obiectele, deplasându-le sau folosindu-ne într-un anume fel de ele. În loc să mergem undeva în lume (un oraș, un monument artistic sau natural), aducem lumea la noi, pe ecranul monitorului, manevrând obiectul și vizualizându-l din anumite unghiuri
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de interpretare a cunoașterii. Cunoașterea transmisă digital îmbie la un miraj al construcției și al invenției formale de către preopinent. Din punctul de vedere al elevilor, introducerea NTIC creează premisele pentru: învățarea personalizată și cooperativă. Elevii se raportează individual la cunoaștere, interacționează cu egalii săi și cu educatorul. Pe măsură ce structurile tehnice se perfecționează, și acest raport față de cunoaștere se intensifică; învățarea distribuită. Ceea ce se acaparează de către unii devine bun comun pentru toți, în măsura în care noul este montat operativ în rețea. Chiar și atunci când
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
care se vorbește în teoria curriculumului. Medierea, în schimb, are o conotație relațională și vizează stabilirea unor punți de legătură între subiecți, între un subiect și un anumit conținut. Mediatizarea se rabate asupra cunoașterii didactice, medierea vizează pe cei care interacționează pentru o a accesa ori înțelege. Este adevărat că nici mediatizarea și nici medierea nu scapă constrângerilor și determinărilor tehnice. Schematic, diferența este redată în figura de mai jos: Procesele de mediatizare și de mediere - instaurate de conținut, respectiv de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
consistente, reale, între diferiți subiecți postați în locații dintre cele mai îndepărtate unele de altele. Clasa de elevi se constituie în mai multe feluri: dispersie efectivă a educaților pe un areal regional, național, internațional; grupare reală a unor subiecți ce interacționează virtual, la distanță, cu un profesor sau cu expert într-o anumită problemă, aflat altundeva decât în spațiul lor de întâlnire; conexiune suplă, afinitară, printr-o conectivitate sincronă sau asincronă la același pol informativ (persoană sau sursă tehnică); entitate mobilă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de abilități privind procesarea cunoașterii. Înseși procesele învățării se perfectează sub impactul acestor ocazii, luând o turnură mult mai fluidă, mai mobilă, mai rafinată. Realitățile actuale ne sugerează o panoplie de instrumente ale muncii colaborative și de suporturi sincrone ce interacționează cu cele asincrone, în conformitate cu tabloul următor (vezi Castegnau, 2005): Principiile de bază ale învățării electronice, aflate deocamdată în faza de decantare, ar fi următoarele: - individualizarea și personalizarea parcursului de formare, în sensul că experiențele de învățare sunt diferențiate în funcție de preferințele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
să furnizeze informații și să contacteze pe alții; activitățile dezvoltă îndemânări cognitive, afective și psihomotorii; activitățile încurajează capacitatea critică, creativă și cea de rezolvare a problemelor; activitățile și materialele sunt prezentate succesiv în ordinea creșterii dificultăților; cursanții sunt încurajați să interacționeze între ei, putând beneficia de experiența și profesionalismul lor; cursanții sunt legați și de alte resurse, dincolo de materialul cursului; activitățile sunt sugerate într-o succesiune logică, într-o manieră ierarhică sau cronologică; numărul activităților este suficient pentru a sprijini procesul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
elevilor, a profesorilor și părinților cu privire la produsele realizate; un program de afișare a lucrărilor elevilor și de consultare a acestora în condiții bine stabilite, eventual restricționate și limitate; un program având funcția de administrare a zonelor securizate. Toate aceste programe interacționează unele cu altele, corelându-se reciproc, făcând ca întregul ansamblu să fie funcțional, ușor de folosit și exploatat. Desigur, toate aceste constructe (metaprograme) nu sunt de competența elevilor, aportul constând în etalarea unor conținuturi la nivelul componentelor acestor structuri. Este bine
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de caracterul democratic al intrărilor și ieșirilor din sistem. Și sistemele tradiționale de învățământ se caracterizează prin această trăsătură. Deschiderea este maximizată prin cuplarea acestei valențe cu stipularea expresă a principiului formării la distanță, prin oferirea dreptului educatului de a interacționa cu instituția educativă fără a-și părăsi locația obișnuită. Gândită ca o nouă formulă de realizare a pregătirii inițiale sau continue, paradigma educației deschise la distanță presupune o concretizare a democratizării educației în condițiile progreselor tehnologice contemporane. Învățământul deschis și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
maxim în competiție. Performanța sportivă depinde de mai multe componente și, în cele din urmă, de personalitatea fiecărui sportiv în parte. Nu suma componentelor determină capacitatea de randament sau de performanță a sportivului, ci totalitatea lor și felul în care interacționează între ele! Un psihic solid nu înseamnă nicidecum chezășia succesului dacă calitățile fizice și pregătirea fizică în general nu se ridică la nivelul cerințelor. Un schi rapid nu are nici o valoare dacă există carențe tehnice. Nivelul tehnic în schiul alpin
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
f.a., p. 2), Învățarea umană este o dispoziție a ființelor umane și a entităților sociale cărora le aparțin de a se angaja într-un dialog continuu cu mediul uman, social, biologic și fizic, astfel încât să genereze comportamente inteligente pentru a interacționa constructiv cu schimbarea. Această perspectivă „deschide” procesul de învățare și-l identifică la toate nivelurile organizării sociale, pornind de la individ și terminând cu societatea în ansamblul său. Înțelegerea restrictivă a învățării, fiind legată primordial de instituțiile formale de educație, este
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
plasate într-o perspectivă integratoare, de tip interdisciplinar. Acțiunea autonomă și reflexivă. Autonomia se referă la capacitatea individului modern de a-și construi propria identitate într-o lume diversă și dinamică, de a-și susține drepturile și interesele, de a interacționa eficient cu mediul extern, de a dezvolta proiecte și de a iniția strategii prin intermediul cărora să le îndeplinească. Reflexivitatea presupune conștientizarea și înțelegerea mediului social, cultural, economic, politic, să fii capabil „să joci după regulile jocului”. Utilizarea interactivă a instrumentelor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
precum și modurile în care se așteaptă să învețe elevii ș...ț. Iar acolo unde conținutul curriculumului se schimbă, modul în care acesta este predat trebuie să se schimbe corespunzător.” Toward the Year 2000 „Învățarea se referă la capacitatea de a interacționa creativ și constructiv cu problemele. În cea mai mare parte a practicilor educaționale curente, astfel de probleme sunt în cel mai bun caz ascunse, iar în cel mai rău ignorate. Învățarea trebuie așadar refocalizată pe probleme, incluzând contextul lor istoric
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
față de elementele acesteia. De regulă, sunt iubitori de plante și animale. Predarea trebuie să utilizeze clasificări și ordonări, exemple din lumea naturală și contact direct (acolo unde este posibil) cu obiectele-suport pentru studiu. 7. Inteligența interpersonală este capacitatea de a interacționa eficient, de a comunica cu ceilalți, de a-i conduce și de a-i motiva, precum și de a-i înțelege. Cei care au bine dezvoltat acest tip de inteligență gândesc și învață cel mai bine împărtășind idei și valorificând experiența
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
faptul că respectă legea; trebuie să rămână apolitică și să respecte autoritatea civilă. În schimb, civilii trebuie să respecte rolul special al armatei În societate, să ofere finanțare corespunzătoare pentru rolurile și misiunile armatei și să se pregătească astfel Încât să interacționeze Într-un mod pozitiv cu armata (Nye, 1995, p. 14). Aceste concluzii au fost importante pentru decidenții politici, care creaseră Parteneriatul pentru Pace (PfP), instituție care cerea partenerilor să stabilească un control democratic asupra forțelor armate. Această cerință a fost
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
prevăzute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției copilului. Art. 4. - Identificarea cazurilor se realizează în urma solicitării directe a copilului, a familiei/reprezentantului legal al copilului, a referirii cazului din partea altor specialiști sau instituții/organizații care interacționează cu copilul ori prin autosesizare. Art. 5. - (1) Planul de servicii pentru prevenirea separării copilului de părinții săi în situații de abuz, neglijare sau exploatare a copilului, inclusiv de exploatare economică și trafic cu copii, se întocmește de către DGASPC de la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
acelui organism care a început instrumentarea cazului. Art. 6. - În situația prevăzută la art. 5 identificarea cazurilor se realizează în urma semnalării la telefonul copilului a solicitării directe a copilului sau a referirii cazului din partea altor specialiști ori instituții/organizații care interacționează cu copilul. Art. 7. - (1) Planul de servicii pentru prevenirea separării copilului cu dizabilități de părinții săi, în cazul în care aceștia se adresează comisiei pentru protecția copilului în vederea încadrării copilului într-un grad de handicap și orientare școlară/profesională
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
stau la baza dependenței de droguri sunt considerate manifestări ale unei boli cronice, evoluând cu perioade de recăderi și recidive sau remisiuni spontane ori consecutive tratamentului. Cauzele determinante în debutul și menținerea proceselor menționate sunt multifactoriale, în care predispoziția genetică interacționează cu factori biopsihologici și socioculturali. Tratamentul dependenței de droguri Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (1998), tratamentul persoanelor dependente de droguri este un proces care începe când un consumator de substanțe psihoactive intră în contact cu un centru de sănătate sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
simptome dezvoltate în timpul unei tranzacții familiale majore etc. Puterea și avantajele terapiei de familie sunt date de decizia de a-i aduce împreună pe soț și soție, pe părinți și copii, în scopul de a schimba maniera lor de a interacționa atunci când apar probleme, de a-i învăța să trăiască împreună, de a se alia în lupta cu problemele, de a se descurca cu schimbările impuse de anumite probleme (Nichols, Schwarts, 2001). Terapia narativă de familie, abordare dominantă în terapia de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
bazează pe teoria crizei (Hill, 1958), respectiv pe teoria intervenției în criză (Golan, 1978). Hill a dezvoltat un model teoretic al crizei, verificat în cazul crizelor familiale. Conform modelului său, în orice situație de criză există un antecedent, A, care interacționează cu resursele disponibile (pentru individ, familie, grup), B, și cu definiția C dată de sistemul-client (individ, familie, grup sau comunitate) evenimentului antecedent (A), determinând instalarea crizei (X). În contextul acestei teorii, factorii determinanți ai crizei rezidă în sistemul-client, valorile și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ansamblul gesturilor și expresiilor corporale, dar și maniera de a le exprima. La maturitate, comunicarea nonverbală capătă o semnificație deosebită, dobândind eticheta de „limbaj al trupului”. Comunicarea motrică ne oferă posibilitatea de a aprecia modul în care copilul reușește să interacționeze cu cei din jur. Maria Montesori (apud Debesse, 1970) afirmă că mișcarea este puntea de legătură dintre gândire și acțiune; astfel, motricitatea devine suportul de exprimare a unor gânduri, idei sau sentimente. Păunescu și Mușu (1990) împart activitatea motoare legată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dezvoltării creierului și a stării generale de sănătate; 2) domeniul cognitiv sau intelectual - cuprinde o mare varietate de abilități mintale cum ar fi: învățarea, limbajul, memoria, rațiunea și gândirea; 3) domeniul psihosocial - include capacitatea unică a unei persoane de a interacționa cu alți semeni, de a-și exprima sentimentele, emoțiile și de a-și manifesta personalitatea. Legile care stau la baza proceselor de creștere și dezvoltare sunt (Mănescu, 1986): a) ritmul de creștere scade cu vârsta, fiind mai intens la organismele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
obținerea celor necesare vieții: a spațiului vital (locuință), a hranei și a partenerului pentru reproducere (pentru perpetuarea speciei). Există o literatură vastă care susține existența și a unei lumi invizibile , care ar ocupa același spațiu cu lumea vizibilă și ar interacționa cu aceasta, fără ca lumea vizibilă să-și dea seama. Despre modul cum arată lumea invizibilă, care ocupă același spațiu cu lumea vizibilă, pe Pământ, sunt referiri în cărțile lui Florin Gheorghiță (7) și a lui Dumitru Hristenco (11). Dumitru Hristenco
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]