3,011 matches
-
slujbă, nici un domiciliu stabil. În paralel citea foarte multe cărți și reviste, iar duminica vizita expozițiile de artă plastică. Se mai spune despre Ge. Talaz, că își făcuse relații în lumea literară, unde se angajează ca servitor la liceul cu internat « Principele Carol » din București, fiind recomandat de către Constantin Banu, directorul revistei « Flacăra ». Acolo, după cum ne relatează Traian Nicola se petrece un fapt cu totul insolit și pe deplin benefic pentru George Talaz. Criticul și istoricul literar Mihail Dragomirescu, fiind
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mai călca prin străchini. Întâmplarea a făcut să mă întâlnesc cu ei peste câțiva ani. Prin 1949 sau 1950. În niște condiții mai aparte. După ce am urmat un curs intensiv, timp de un an și ceva, la Iași - școala și internatul era pe undeva în spatele Mitropoliei sau Trei Ierarhi - (era vorba de o școală de contabilitate), am fost numit contabil la o cooperativă de consum din localitatea Rafaila. Apoi am fost mutat la Uniunea Cooperativelor de Consum raională Negrești, județul Vaslui
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pare să spună câte un gazetar. „Uitați-vă cum mi ți-l tăvălesc pe ministrul X, cum mă bat pe burtă cu Y, cum zic și fac ce vreau, indiferent de interlocutor!“ „Show-master“-ul se poartă ca un diriginte de internat cu elevii săi, ca un dascăl pompos cu omul de pe stradă, ca un judecător de instrucție cu delincventul mărunt. E rău, obraznic, sigur de sine, un soi de caporal baletând țanțoș dinaintea răcanilor. O a doua malformație a spiritului critic
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
acest fundal, onorabilă. O țară în care prim-ministrul și președintele, ca și respectivii lor susținători, își consumă o bună bucată de timp îmbrân cin du-se reciproc nu e de luat în serios. Atmosfera generală e aceea a unui internat de băieți scă pat de sub control, cu glume de gang, capcane grosolane, farse puerile. Trăim în sosul unei imaturități cronice, al unei pubertăți care nu se mai termină. Prin urmare, ce mai poate însemna să votezi „schimbarea“? Să schimbăm pe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Face tot ce-i dă prin cap și prin gură. E la el acasă, la el în baie și, uneori, la el în closet. Poate da de pământ cu oricine, poate vorbi ca la birt, ca într-un dormitor de internat, ca la balamuc. E de la sine înțeles că poporul trebuie să-l accepte așa cum e, ba chiar să-l admire: va face grimase bolânde, va holba ochii, se va dezbrăca, va scheuna, își va arăta mușchii, va ieși cu pene
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
S-au făcut tot felul de demonstrații, cu ce-l ținea capul și mușchii pe fiecare, ne lipsind desigur salturile mortale, mult exersate prin sălile de gimnastică. Nu mai știu ce-au făcut alții, dar eu cu Bucescu, învățasem la internat, printre alte năzdravanii, o acrobație pe trei scaune așezate unul deasupra celuilalt. Ultimul scaun avea picioarele sprijinite destul de firav, pe ale celui de sub el. Pe acest edificiu instabil din trei scaune ne urcăm noi, călcând de pe un scaun pe altul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
pregătit cu băieții de la noi și fetele dela liceul de fete, cateva dansuri naționale, și ceva dans tematic numai cu fetele.. deci era deja un sâmbure.. se putea încropi mai usor un tablou românesc..dar cum să se cheme... La internat, colegul nostru Valceanu știa din plăcerea de recita o serie de monologuri din Toparceanu printre care și Balada chiriașului grăbit, iar Ortizie Bravescu, când venea pe la noi, aducea diferite scheciuri umoristice care se puteau ușor prezenta. Tot în acea perioadă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
unii urmau să asigure intrarea în sala cu bilet, alții căutau să nu intre cei „frauduloși” iar unii trăgeau cortina, țineau reflectoare.... Însă a apărut și ceva neprevăzut... cu câteva zile înainte de spectacol, într-o seară, fetele au ajuns la internat mai tarziu, pe la ora 22, ceea ce a condus la discuții aprinse la liceul de fete, apoi s-au dus discuții și între directorii celor două licee, însă de acest incident aflase și ‚prietenul” nostru Done Tudor, care era foarte supărat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
informare, contraziceau această ipoteză, asigurandu-ne că numărul celor dornici de spectacol va fi foarte mare. La profesori și alte oficialități am dat niște invitaii scrise de mână și tot de mână s-au confecționat și niște programe realizate la internatul de fete care semănau mult cu mărțișoarele de atunci, colorate și cu brizbrizuri. Ce mai mare realizare a fost, că am obținut aprobarea să putem face o repetiție generală pe scena din sala de cinematograf, în care în mod normal
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
simpatia totală a sălii iar aplauzele erau foarte numeroase, până la sfârșit sală s-a entuziasmat și efectiv a fost o mare reușită. La întoarcere, bucuroși de izbândă am mai luat o înghițitură de lichior după care am condus fetele la internat. Participarea elevilor și de la celelalte școli și licee la spectacol a fost masivă, iar la inernat nu s-a dormit în noaptea aceea. Luni, la scoala, pedeapsa cu exmatricularea pentru întârzierea fetelor la internat, care trebuia aprobată printr-un consiliu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
după care am condus fetele la internat. Participarea elevilor și de la celelalte școli și licee la spectacol a fost masivă, iar la inernat nu s-a dormit în noaptea aceea. Luni, la scoala, pedeapsa cu exmatricularea pentru întârzierea fetelor la internat, care trebuia aprobată printr-un consiliu pedagogic, s-a transformat în felicitări adresate de către profesorii care ne întâlneau pe coridoare înainte de a intra în clasă. Au fost și unii profesori care nu au putut participa la spectacol, fiind nerăbdători să
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
elevilor liceului erau din satele din împrejurimi, venind toți la scoala îmbrăcați în frumoase costume tradiționale, costume naționale din Bucovina, după obiceiul studenților din Arboroasa a Universității din Cernăuți, venerata pe ascuns de liceeni. Marea parte a elevilor locuiau în Internatul ,,Ștefan cel Mare” unde în primii ani era director profesorul Traian Galan, un foarte bun gospodar, introducând un regim de disciplină și higiena de tip nemțesc. Elevii din clasele mari mențineau ordinea, disciplina , condițiile de higena și studiu individual, reușind
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
cu cel puțin trei clase, trebuiau să salute pe cei mai mari, în acest fel cei din clasa întâi și a doua, salutau pe toți cei din cursul superior, formula de adresare către ei mai mari era ,,domn elev”. La internat, unde stăteau aproape numai elevi de la țară, dormitoarele și sălile de meditație aveau câte un elev din clasa a șaptea sau a opta, inclusiv în sala de mese, ei având sarcina de a păstra disciplină în aceste locații fără pedagogi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
interniștii” de atunci au îmbrățișat științele exacte, având în facultăți rezultate deosebite. Erau grupuri în fiecare clasă, care rezolvau probleme până noaptea târziu și chiar și peste oră stingerii. O mare parte dintre elevii mai mari, în special cei de la internat, țineau lecții particulare copiilor mai înstăriți din oraș cu recomandarea profesorilor,care constituiau o garanție că ei stăpâneau bine materiile, modalitate de a câștiga în acest fel ceva pentru a putea supraviețui la scoala. La necazurile adunate până atunci, incepand
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
numar masiv de arestări din rândul intelectualilor rădăuțeni, între care și profesorul Ilie Vișan, învățători, avocați s. a. însă prigoana s-a extins și în rândul tineretului, cănd intro noapte, pe la sfârșitul anului școlar, trupele de securitate specializate, au intrat în internat și au ridicat unii elevi din clasele mari, iar alții salvandu-se sărind peste geamuri. Se mai liniștiseră acțiunile împotriva țăranului român,care se luptă acum cu povară cotelor, liniște care a durat până în toamna anului 1952, cănd modificările din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
pe care trebuia să le ascundem, reușind astfel că o parte din ele să fie recuperate și așezate mai târziu în rafturi. A doua mare epurare, a fost în anul când noi care eram în clasele terminale, când cei de la internat, la îndemnul profesorilor am organizat ,,extragerea” cărților din coșurile care aveau destinația focul cel mare din grădina liceului, supravegheat de cei trimiși pentru a asigura purificarea. Cărțile salvate s-au citit apoi pe sub paturile de la internat sau prin alte locuri
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
terminale, când cei de la internat, la îndemnul profesorilor am organizat ,,extragerea” cărților din coșurile care aveau destinația focul cel mare din grădina liceului, supravegheat de cei trimiși pentru a asigura purificarea. Cărțile salvate s-au citit apoi pe sub paturile de la internat sau prin alte locuri mai ferite, ele nefăcând parte din fondul de carte ce se împrumuta atunci la elevi, din care am aflat lucruri noi despre istoria Bucovinei și a țarii. La toate întâlnirile noastre ne amintim de această acțiune
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
Pentru acest motiv, dar și pentru alte calități ale sale, după absolvirea facultății, în noiembrie 1930, este ales ca președinte al Centrului Studențesc Cernăuți. Pe drumul de întoarcere spre Caransebeș se oprește pentru un an la Sibiu, ca pedagog la Internatul Arhidiecezan din Sibiu, pentru ca apoi să ajungă în București, unde începe studiile de doctorat, tot aici fiind ales ca membru în Comitetul Executiv al Uniunii Naționale a Studenților Creștini din România, publicând și numeroase articole în diverse reviste. Unul dintre
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
necontenit, cu subite eclipse, o candelă de asemenea de argint, menită peste noapte să vegheze ca un opaiț somnul casei. Ne închipuim că o altă odaie dindărăt va fi servit de dormitor copiilor, având aspectul nud al unei săli de internat cu lucruri puține și tari. Copiii mulți nu erau însă acasă decât în vacanță, deoarece umblau pe la școli, iar diferența de vârstă face ca nici în epoca cea mai fragedă să nu se fi întâlnit laolaltă 23. Cu toată pioșenia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
multă vreme fără sala cu trei rânduri de loje (!) despre care azi nu știm mai nimic!). State Dragomir, flămând de teatru, abia aștepta gongul premierei, numai că tocmai încasase o notă de 5 și, potrivit rigorilor de atunci, puteau părăsi internatul doar elevii cu note peste 7. L-a salvat întâlnirea cu Eminescu ("Purta atunci Eminescu un palton vechi, avea bastonul subsuoară și mânca alune procurate de la Ghiță Olteanu, care ținea pe atunci, lângă Liceu, o mică dughenuță"), pe care l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mistuiseră și Curtea domnească, de voie, de nevoie, Sandu Sturza Voievod a ridicat-o la rang de reședință. Statul moldovean cumpără imobilul în 1834, hărăzindu-l să găzduiască Academia Mihăileană (între 1834-1860), precursoarea Universității "Al. Ioan Cuza". A adăpostit, apoi, internatul unui liceu și, după aceea, Pinacoteca ieșeană și sediul Filialei Academiei. Dan Bădărău o descrie astfel: "Având intrarea prin curte, prezintă pe fațada din spre stradă două vaste rotonde suprapuse, deasupra cărora se află o cupolă (...) În interior, se pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sfârșitul neașteptat. Cred cu adevărat că și destinul te urmărește. Crescut așa, fiul meu a făcut școala, dar starea de mai sus cred că l-a agasat, și poate și ceva din neamul tatălui său, au făcut că, dat la internat la Școala CFR, de unde a ieșit un meseriaș de valoare, electrician, desenator, specialist în instalații sanitare, a rămas veșnic un nemulțumit. Tot ce aveam îi dădeam și din tot ce puteam realiza ca mamă ajungea la el, totuși i s-
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Așa se făcea că unii se căsătoreau și rămâneau pe loc, își făceau căsuțe, cumpărau vii și deveneau și ei proprietari, adică gospodari la noi în sat. Cât am trăit în comună, aveam Școală de meserii, de toate gradele, cu internat, ieșeau copiii meseriași, știau tâmplărie, să facă sobe, să mănânce o pâine. Aveam și două biserici mari, comuna era mare, împărțită în două, cu doi preoți, părintele Stelian și părintele Jan, ultimul avea opt copii. Iartă-mă Doamne, dar numai
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și întâmplări fel de fel, până când ultimul cădea doborât de somn. Le ascultam răsufletul și-mi erau dragi cum dormeau, amintindu-mi de nopțile din dormitoarele de la școală. Îmi era dor de școală... de viața de la Seminar. Regimul școlii era „internatul”, și, deși era cam dur, îmi plăcea. În internat, elevii învățau, munceau, dormeau și mâncau în aceeași clădire, ducând o viață în comun, de dimineață până noaptea...și, apoi, iarăși de la capăt, după un program cu ore care nu ierta
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de somn. Le ascultam răsufletul și-mi erau dragi cum dormeau, amintindu-mi de nopțile din dormitoarele de la școală. Îmi era dor de școală... de viața de la Seminar. Regimul școlii era „internatul”, și, deși era cam dur, îmi plăcea. În internat, elevii învățau, munceau, dormeau și mâncau în aceeași clădire, ducând o viață în comun, de dimineață până noaptea...și, apoi, iarăși de la capăt, după un program cu ore care nu ierta... Dormitoarele celor opt clase de elevi, se aflau la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]