1,806 matches
-
și natura poate fi imaginată și fără ele. În acest fel, în lagărele morții s-a ajuns să se decreteze prin instalarea indiferenței absolute că acolo "nu există nici un de ce!" și totuși, cum a fost posibil să fie suprimată orice interogație de acest tip și prin aceasta, să fie astfel, aneantizată orice morală elementară? Elie Wiesel și alături de el, în cărți sau mărturii, supraviețuitori precum Oliver Lustig, Liviu Beris, Matei Gall sau Norman Manea a (au) găsit explicația fundamentală: "opusul iubirii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și limbaj cu actorii Cristina Tacoi și Mircea Anghelescu, tensionează interior, cu o gestică sobră și expresivă, dar și cu o rostire vibrantă, un spectacol dificil și ambițios, în care fiecare clipă se adâncește în destin, cu disperarea unei tragice interogații. (Ion Cocora) Un spectacol original, incitant, profund, în perimetrul actual al teatrului românesc. (Horia Lovinescu) Vinovatul de Ion Băieșu pe scena teatrului Nottara impune un nume care va avea un cuvânt greu în teatrul românesc Alexa Visarion. (Sanda Faur) GALA
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
comicului, sau, dimpotrivă, acumularea surselor de comedie se frânge, sub povara disperării eroului condamnat la luciditate și singurătate. În felul acesta, povestea lui Sebastian capătă remarcabile consonanțe, pe de-o parte, cu "drama intelectualului", din literatura noastră interbelică aureolată de interogațiile lui Camil Petrescu, iar pe de altă parte, se însoțește cu notele pitorescului și ale acelui dulce-amar din dramaturgia lui Cehov. Claudiu Bleonț Miroiu și Eugenia Maci Mona în a III-a stagiune Iar dacă spectacolul, pe alocuri, atinge culmi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
-le prin însăși specificul său. Este vorba de un gând nou despre Năpasta despre o comunicare în plus față de ceea ce am receptat în spectacol? Cred că am găsit în nuvelistica lui Caragiale și în această Năpastă un izvor nesecat de interogații. Spectacolul deschidea o serie de întrebări. Mă gândesc de mult timp la spațiul filmic al acestei povești, în care creier și sânge, instinct și rațiune se hăituiesc reciproc tânjind după un echilibru, căutând cu încăpățânare armonia. Filmul Năpastei e șansa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să arunci în aer esențialul. O miză a filmului respectiv sau a creatorului în general? Nu putem face filme, spectacole, decât atunci când avem multe întrebări la care nu putem răspunde. Am încercat întotdeauna ca tot ce realizez să fie o interogație pe care, adresându-mi-o mie, în primul rând, s-o fac viabilă și spectatorului. Nu pentru public, ci public. Nu cedând, ci inspirând. Niciodată creatorii nu pot să-și fixeze concepția, gândirea la ceea ce solicită imediat publicul, ei sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dintre libertate și detenție, dintre ideal și realitate. Personajul Anchetatorului era plasat în public, circula obsedant printre spectatori, biciuindu-le conștiința și memoria. Oportunistul, fluturând steagul roșu, cânta Bandiera rossa, imagine ce izbea până la limita suportabilului. Plana asupra spectatorilor o interogație: când și unde, de ce și cum se poate perverti simbolul revoluției? Depinde în mâinile cui se găsește și cine flutură stindardul. Perioada definirii generației tale a coincis cu perioada de formare a unei dramaturgii românești de rezonanță. Vinovatul de Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
speciilor, sociologia grupurilor. Alte întrebări îi preocupau pe participanții cu o mai mare aplecare spre politică: ce însemna selecția socială, selecția pe baza legilor pieței? Aminteam, de asemenea, importanța noți-unii de responsabilitate, a geneticii și a eugenismului, a ecologiei, a interogațiilor despre agresivitate și, bineînțeles, despre felurile de a adopta o decizie politică. Termenul de autoreglare, cuvînt-cheie pentru majoritatea participanților, a fost utilizat de multe ori. Pe de altă parte, și unii și alții, am învățat, din diferite experiențe, să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
comportamentele de comuni-care. Bateson a început să studieze comportamentul tinerilor schizofreni. A folosit o metodă antropologică în domeniul psihiatriei și s-a întrebat în ce sistem uman, în ce context putea avea sens acel comportament. Plecînd de la acest tip de interogație, Bateson și-a dezvoltat teoria "dublei cons-trîngeri" ("double bind"), care implică relații in-tense între două sau mai multe persoane ce se găsesc în situații reiterate. În acest context, se emite un mesaj, o comandă, apoi o alta (adesea non-verbală) care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o face producînd sub formă de apendice o "economie a mediului", a cărei "virtute" e că nu atinge corpul central al disciplinei: ea constă în a folosi instrumentele și logica, pe care economiștii și le-au atribuit cu ocazia unor interogații ce nu au nimic de a face cu mediul, și în a le transpune în acest domeniu. Problemele mediului sînt tratate ca disfuncții pe care e bine să le remediem restabilind adevărul piețelor. Logica sistemului e protejată astfel, ceea ce pare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acest aspect precis și doar acest aspect, importanța schimbării pe care o implică trecerea de la un nivel de organizare la altul. Dar nu contează totuși acordul sau dezacordul, acesta din urmă exprimă în primul rînd sensul unei căutări, natura unei interogații, și asta contează pînă la urmă70. B.C.Mai aveți contacte cu membrii Grupului celorZece? R.P. Cu majoritatea dintre ei, acestea n-au încetat niciodată. Am lucrat fără întrerupere cu Jacques Robin la CESTA, la Grupul Știință/ Cultură, la Transversales. Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o meditație cu privire la alegerile și orientările politicienilor și ajuta la descoperirea de soluții mai umane? Dacă întrebarea principală aflată la origi-nea creării Grupului celor Zece privea contribuția cunoștințelor științifice în domeniul politic, ea a lăsat locul, puțin cîte puțin, unei interogații cu privire la locul tehnoștiinței și aservirii acesteia de către economia de piață. Importanța schimburi-lor, a discuțiilor între persoane aparținînd unor domenii diferite a fost mereu menționată și dacă, inițial, în entuziasmul începuturilor, s-au observat anumite abateri, transdisciplinaritatea a constituit mereu o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sau din teză, dacă aceasta exprimă dezacordul), întărită ca sinteză a argumentației dezvoltate anterior. Enunțul final trebuie să fie pregnant, memorabil; concluzia propriuzisă poate fi însă urmată de un îndemn care să reprezinte o provocare pentru receptor sau de o interogație care să genereze reflecția asupra viitorului. Particularități ale discursului argumentativ: - textul științific de tip argumentativ (demonstrația științifică) se caracterizează prin informații obiective, prin referințe și dovezi certe, prin perspectiva imparțială, obiectivă (emițător neimplicat), prin limbaj denotativ, impersonal, prin lexicul specializat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor oponenți sau se combat posibile contraargumente), strategia comparației sau a metaforei argumentative etc.; tehnica citatului, a interogației argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unor forme fonetice și lexicogramaticale specifice limbii vorbite întro zonă lingvistică/întrun mediu social. Este o calitate particulară a discursului colocvial. Mărci lingvistice: utilizarea frecventă a discursului direct/indirect liber, marcat subiectiv și afectiv prin interjecții, formule de adresare, exclamații, interogații, pauze expresive etc.; prezența formelor sau a structurilor familiare, populare sau regionale etc. Concizia vizează o maximă concentrare a discursului realizată prin selectarea mijloacelor lingvistice strict necesare exprimării ideilor sau sentimentelor. Este defini torie pentru discursul (oral sau scris) care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
literare, prin sinonimie (lexicală, sintactică și stilistică), prin omonimia valorificată în jocuri de cuvinte; sunt inserate frecvent citate, maxime, parafraze ori formulările stereotipe specifice culturii media; - nivelul morfosintactic nu are mărci distinctive, apelând la elemente ale stilului artistic: construcții retorice (interogații și exclamații retorice, gradații, enumerări, recurență, sime trie sintactică etc.), topică afectivă (inversiuni, dislocări, formulări eliptice etc.); - nivelul stilistic evidențiază o mare libertate în selectarea mijloacelor expresive și a registrelor stilistice. Aspecte particulare - Textele publicitare (textul de prezentare, anunțurile publicitare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări fonetice, topică afectivă, abateri de la normă precum dezacordul, anacolutul etc. Registrul stilistic scris presupune opțiunea pentru scriitura elaborată, al cărei criteriu valoric este originalitatea, pentru un limbaj autoreflexiv, conștient de forța sa de a întemeia universuri autonome
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de aur e să înghițim una, bineînțeles, pe cea mai mare. Ne punem în gând o fericire, o speranță, în sfârșit ceva frumos, dar peste câteva clipe observăm mirați că ni sa terminat apa. 2.9.5. Figuri de adresare Interogația retorică este figura de stil ce constă în formularea unei întrebări la care nu se așteaptă răspuns. Reprezentând adesea o strategie discursivă de implicare a lectorului/a auditoriului, interogația retorică are menirea să accentueze o idee, o aser țiune, un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că ni sa terminat apa. 2.9.5. Figuri de adresare Interogația retorică este figura de stil ce constă în formularea unei întrebări la care nu se așteaptă răspuns. Reprezentând adesea o strategie discursivă de implicare a lectorului/a auditoriului, interogația retorică are menirea să accentueze o idee, o aser țiune, un sentiment. - Uneori, are rol de structurare a întregului text poetic, ca în poezia Numi presimți? de L. Blaga sau întrun stănescian Poem din volumul O viziune a sentimentelor: Spunemi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de L. Blaga sau întrun stănescian Poem din volumul O viziune a sentimentelor: Spunemi, dacă te aș prindentro zi / și țiaș săruta talpa piciorului, / nui așa că ai șchiopăta puțin, după aceea, / de teamă să numi strivești sărutul?... - În opera epică, interogațiile retorice sunt, frecvent, autoadresate, inserate în monologuri interioare ce sondează incertitudinile eroilor, dând glas unor dileme: Sunt ceasuri de când mă gândesc. Și nu pot face nimic. Să telegrafiez lui Sen? Să scriu Maitreyiei? Simt că a făcut asta pentru mine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Sunt foarte turbure, acum, foarte turbure. Și vreau totuși să scriu aici tot, tot. ...Și dacă nar fi decât o păcăleală a dragostei mele? De ce să cred? De unde știu? Aș vrea să privesc ochii Maitreyiei. (M. Eliade) - În textul dramatic, interogațiile retorice sunt utilizate în scop expresiv, pentru a da relief personajelor sau evenimentelor: IONA: Cum se numeau bătrânii aceia buni, care tot veneau pe la noi când eram mic? Dar ceilalți doi, bărbatul cel încruntat și femeia cea harnică [...]? Cum se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
enunțurilor din vorbirea trans pusă a personajelor, prezența verbelor dicendi sau a substantivelor nume de acțiuni cu rol de regent al subordonatelor, utilizarea conectorilor de subordonare (că, să, dacă, unde, când etc.), substituirea imperativului cu verbe la modul conjunctiv, prezența interogațiilor indirecte (care nu sunt marcate grafic prin semnul întrebării) etc.: Stănică se însură cu Georgeta, cu care nu avu „fii“ dar avu protectori asidui, făcu politică; declară că simte „un ritm nou“, fu chiar prefect întro scurtă guvernare... (G. Călinescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și perso najul narator din opera epică. Indicii textuali sunt de tip gramatical (persoana întâi a verbului, a pronumelui sau adjectivului pronominal posesiv: eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - L. Blaga), de tip lexicosemantic sau stilistic (deictice, interjecții, interogații și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte de suspensie etc.: Ah, pentru cine sunt largile / vremi? Pentru cine catargele? // O, aventura, și apele! / Inimă, strânge pleoapele! Eul liric poate fi desemnat și prin persoana întâi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
textuali vizează categoria subiectivității: mărci lexicogramaticale ale persoanei I/a IIa (verbe, pronume și adjective pronominale la persoana I ori a IIa, singular sau plural), formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți de valoare atribuite eului liric etc. - Tipurile de discurs specifice sunt monologul liric
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
experiențe individuale: Durerea divizată o sună încet, mai tare... Caracterul mimetic al liricii tradiționaliste este reliefat prin asocierea acestor simboluri cu un spațiu comun, banal (lunca, drumul), în contrast cu adâncul mărilor foșnitoare și înaltul cerului, care „se logodesc“ în poezia modernă. Interogația retorică din finalul secvenței exprimă ideea că poetica tradițională nu poate exprima toată complexitatea omului modern. Aceasta este sugerată prin enumerarea celor trei metafore ermetice/închise (piatraîn rugăciune, a humei despuiare / Și unda logo dită sub cer) care pot semnifica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cadru feeric, un spațiu protector pentru cuplul de îndrăgostiți: Luceferi se desfac, / Zâmbind iubirii noastre. Personificarea luceferilor, a codrului (pe gânduri pus) sugerează ideea poetică a capacității iubirii de a însufleți universul, de a crea armonie între cer și pământ. Interogația retorică din finalul strofei adaugă și ideea efemerității a tot ce există în lumea fizică, în viața omului și în afara lui. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Modul în care activitatea de voluntariat contribuie la dezvoltarea personală Sugestie de rezolvare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]