4,210 matches
-
și pe cei care l-au îngrijit, socotindu-i vinovați de suferințele lui”. La acest tip de „bolnavi dificili”, ideea de boală are un caracter foarte sever. Ea influențează profund personalitatea, sfera emoțională și judecata, comportamentul bolnavului și relațiile sale interpersonale. În aceste situații, suferința poate lua aspectul unui „sindrom ipohondriac” grav, la care să se asocieze și tulburări de tip depresiv-melancoliform, anxietate permanentă și idei de suicid. Al treilea tip de „bolnavi dificili” reprezintă, după A. Păunescu-Podeanu, o „varietate de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
emoțional-afectivă a individului, incapacitatea acestuia de a avea și de a-și putea controla relațiile emoționale, stăpânirea de sine, participarea emoțională sau indiferența afectivă, intensitatea și durata reacțiilor emoționale. Deficiența de comunicare privește capacitatea persoanei de a putea stabili relații interpersonale cu ceilalți, de a comunica. Aceasta se referă, în primul rând, la „deschiderea către lume”, la nevoia de contacte interumane sau, dimpotrivă, la „închiderea patologică în sine”, refuzul de a comunica sau imposibilitatea de a putea realiza acest act. Acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tine” prin iubire (Mit-einander-sein-von-mir-und-dir). Modul de a fi în prietenie, înrudit cu cel de mai sus, este bazat pe dualitatea dintre un „Eu” și un „Tu”. Este modus amicitiae, un mod de comunicare marcat în primul rând de o coparticipare interpersonală directă și sinceră. Modul de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cu lumea socială. În sensul acesta pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivității ca mod de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fost deja discutate mai sus. Primele privesc organizarea și dinamica sistemului personalității, fiind prin aceasta interioare subiectului și strict personale. Celelalte interesează întreaga comunitate social-umană de indivizi, fiind, prin aceasta, desemnate cu un termen comun psihoze colective. Ele vizează comunicarea interpersonală, comportamentul și adaptarea socială sau familială; sunt conflictual-agresive (conduite violente de tipul criminalității sau a suicidului), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii etc.) etc. Psihozele colective recunosc drept cauză frustrări colective, presiuni sociale asupra maselor, influența unor modele sociale negative etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
naturale sunt suprimate. Acest tip de societate supusă unui control riguros, extins asupra tuturor domeniilor, va duce la acumularea unor tensiuni interioare care vor avea ca efect schimbarea oamenilor în planul sensibilității, gândirii, atitudinilor, conduitelor și al acțiunilor, al comunicării interpersonale. ***lipsește pag. 8*** automatizarea activităților, a conduitelor și a timpului liber. Toate acestea închid individul, îi îngustează orizontul și-l obligă să gândească și să se comporte în mod strict obligatoriu în conformitate cu un sistem de norme represiv care îi sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că societatea, masa de indivizi, proiectează culpabilitatea asupra autorității social-politice, iar autoritatea social-politică care gestionează puterea, proiectează la rândul ei culpabilitatea asupra maselor. Ne confruntăm din nou cu sindromul Orwell despre care am vorbit mai sus. Nesiguranța închide cercul comunicării interpersonale, și dă naștere la suspiciuni între indivizi. În locul încrederii va interveni neîncrederea. Fiecare individ se va simți spionat și, la rândul său, îl va suspecta pe celălalt. Această atitudine de neîncredere generalizată va dezvolta o atmosferă de factură paranoiacă în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
socială are un caracter global și ea se exercită asupra tuturor categoriilor de indivizi care intră în grupele sociale, indiferent de statutul acestora. Generalizarea „crizei” va antrena o schimbare socială, sufletească și morală profundă atât a instituțiilor tradiționale, a relațiilor interpersonale, dar mai ales se va produce o importantă și profundă schimbare a oamenilor. Acest aspect al „crizei sociale” pune o dublă problemă: cea a efectelor imediate și cea a consecințelor la distanță. Referitor la aceasta, F. Nitti scria în 1938
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
multiple asupra instituțiilor sociale, asupra vieții individuale, a modului de a gândi și a conduitelor umane, manifestat prin următoarele: centralizare, impenetrabilitate și rigiditatea regulilor impuse de puterea politică, absența responsabilității, dependența de servicii, lipsa de contacte emoționale directe etc. Relațiile interpersonale și cele cu instituțiile statului, sunt pur formale și bazate pe interese materiale, concurențiale, reduse la „nevoi pulsionale”. P. Ricoeur denumește acest fenomen „bulimia dorințelor”, iar P. Raynaud îl consideră un nou „hedonism”. Indivizii, sub influența incitațiilor publicitare, sunt antrenați
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalității de procesul patologic”. După L. E. Hinsie și R.J. Campbell, psihozele se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: severitatea procesului morbid, intens și distructiv, tinzând să afecteze întreaga viață a bolnavului; izolarea, închiderea în sine patologică a bolnavului, slăbirea relațiilor interpersonale ale acestuia; schimbarea afectivă în plus (euforie), în minus (depresie) sau cu caracter bizar, discordant (ambivalență, disforie, inversiune afectivă); tulburări în sfera intelectuală de tipul ideilor sau a interpretărilor delirante asociate cu tulburări de percepție de tipul halucinațiilor; regresiune globală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau chiar anularea efectelor psihotraumatizante ale factorilor etiologici asupra grupului social-uman. 4) Manifestări în plan relațional În plan relațional, asistăm la importante modificări incriminate în configurarea psihozelor colective. În primul rând trebuie avut în vedere faptul că schimbarea naturii relațiilor interpersonale din interiorul grupului uman, este efectul secundar al acțiunii factorilor etiologici, și schimbărilor sociale și psihologice ale grupului respectiv de indivizi. Un al doilea aspect deosebit de important este o „redistribuire” a statutului și rolurilor în interiorul grupului. Aceasta constă în apariția
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
condițiile de echilibru social, economic, cultural și moral, individul ca și grupul de indivizi, este singur. El își găsește identitatea în modelul socio-cultural căruia îi aparține. Progresul social și siguranța socială sunt resimțite ca siguranța și prosperitatea sa personală. Relațiile interpersonale și dintre individ sau grupele umane și stat sunt firești. Statul este cel care „lucrează” pentru mase, iar masele se simt protejate de stat, văzând în acesta siguranța și garanția unei vieți normale. Normalitatea și forța valorilor care guvernează statul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diferită de cea medicală, iar bolnavul psihic va avea un statut particular, așa cum rezultă din raporturile acestuia cu statul. Semnificația social-politică a bolii psihice Abaterea de la normalitate în planul vieții psihice (mod de a gândi, acțiuni, conduite, relații și comunicare interpersonală) are semnificații multiple. Deși, în esența ei, ea reprezintă același fenomen psihic morbid, interpretarea care i se dă și semnificația care decurge din această interpretare sunt diferite. Acest aspect al nebuniei pune probleme deosebite și mai ales, impune o redefinire
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1973. Smythies, J.R., Biologische Psychiatrie, DTV, München, 1970. Stéphane, A., L’univers contestalionaire. Etude psychanalythique, Payot, Paris, 1969. Strauss, E.W., ș.a., Psychiatry and philosophy, Springer, Berlin, 1969. Strian, F., Angst, Grundlagen und Klinik, Springer, Berlin, 1983. Sullivan, H.H., Teoria interpersonale della psichiatria, Feltrinelli, Milano, 1962. Sutter, J., L’anticipation. Psychologie et psychopathologie, PUF, Paris, 1983. Szasz, Th., Ideology and insanity. Essays on the psychiatric dehumanization of man, Anchor Press, Doubleday, 1970. Szasz, Th., The myth of mental illness, Harper and
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizată prin oprirea bruscă a actelor voluntare sau provocate ale bolnavului, în plin proces de desfășurare ale acestora. Boală psihică: tulburare a stării de echilibru sau de organizare a vieții psihice, de diferite forme, intensități și durată, afectând conduitele, relațiile interpersonale și activitatea acestuia, de care bolnavul poate fi sau nu conștient. Se opune stării de sănătate mintală. Bovarism: tulburare specifică în cursul căreia individul are despre sine o impresie diferită de ceea ce este în realitate. Se caracterizează prin dezgustul pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Deteriorare psihică: deficit mintal global, tranzitoriu sau definitiv, datorat unor leziuni grave și extinse ale creierului, cu caracter ireversibil. Dezechilibrul psihic: tulburare psihică de natură constituțională, dizarmonic-caracteriopatică, cu implicații asupra capacității de adaptare, reacție, conduită și activitate, precum și a relațiilor interpersonale ale individului. Dezorientare: tulburare constând în imposibilitatea de orientare autoși allo-psihică a bolnavului. Dipsomanie: tendința irezistibilă de a bea cantități crescute de băuturi alcoolice, cu caracter periodic. Discordanță: stare psihopatologică particulară caracterizată prin bizarerii, contradicții și manifestări paradoxale, creând un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau cu slăbiciunea psihică sau astenia. Scăderea tensiunii psihice este starea de „atonie psihologică”. Ticul: gest scurt, repetat involuntar, fără o necesitate obiectivă, de care individul este conștient. Timiditate: dispoziție emoțională caracterizată prin inhibiția conduitelor sociale și morale în relațiile interpersonale, ducând la dificultăți de adaptare. Tip: constelația de trăsături morfologice, fiziologice și psihologice ale unui individ care-i conferă o anumită configurație psihică (psihotip) și somatică (biotip) și care poate constitui terenul neobligatoriu, pe care se pot dezvolta anumite tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morală și socială J. Delay (1907-1975 P. Deniker (1917-1999) Franța Utilizarea clorpromazinei (largactilul) în tratamentul bolilor psihice J. Cade (1912-1981) Australia Utilizarea sărurilor de litiu în tratamentul bolilor psihice M. Jones Anglia Therapeutic Community (1953) H.S. Sullivan (1892-1994) S.U.A. The Interpersonal Theory of Psychiatry (1953) J. Masserman S.U.A. Psihiatrie dinamică (1956) A. Meyer (1866-1950) S.U.A. Psychobiology (1957) H. Ellenberger S.U.A. Etnopsihiatria. Psihiatria transculturală H. Kuhn Elveția Antropologie psihiatrică. Tratamentul depresiei cu imipramină (1958) D. Cooper Anglia Psychiatry and Anti-psychiatry C. Koupernick
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mult mai mare decât se crede. Viața școlară de zi cu zi influențează formarea personalității - dar nu doar prin temele predate și asimilate de elevi, ci și prin „ritualurile” vieții de școlar, prin învățarea acestui „mod de viață”, prin relațiile interpersonale, prin învățarea din timpul orelor de curs și din pauze etc.; o „învățare vie” care include adaptarea la climat, la personalitatea profesorului etc. Ea include componente nonlivrești și nonetice, dar de o importanță vitală. Se învață „copiatul”, „șoptitul”, „chiuleala”, „șicanarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pp. 100-123. 32. J. Grannis, „The School as a Model of Society”, în Purpel, Belanger, op. cit., pp. 146-165. 33. Z. Lamm, „The State of Knowledge in the Radical Concept of Education”, în Purpel, Belanger, op. cit., pp. 124-142. 34. C. Rogers, „Interpersonal Relationships: USA 2000”, în Purpel, Belanger, op. cit., pp. 411-423. 35. J.I. Goodlad, The Dynamics of Educational Change: Toward Responsive Schools, McGraw-Hill, New York, 1975. 36. Ibidem, p. 216. 37. Ibidem, p. 203. 38. Ibidem, p. 220. 39. E. Baker, J. Popham
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modele comportamentale și practici cotidiene, asigurând socializarea și integrarea socială a individului. Oamenii și grupurile umane se diferențiază după mediul cultural frecventat și practicile comportamentale în care s-au dezvoltat. Limba, riturile și culturile, tradițiile, vestimentația, habitatul, tipurile de relații interpersonale formează împreună un cadru social-cultural specific, prelucrat și încorporat de membrii unei comunități (Neculau și Curelaru, 2003). Achiziționăm capital cultural - spune Pierre Bourdieu - de la familie, școală, mediul social, ideologic și cultural frecventat. Plasat într-o „baie culturală”, înconjurat de stimuli
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi raportată la masa totalitară? Căci am amintit deja faptul că, în general, soluțiile la aceste probleme se obțineau grație ajutorului familiilor, prietenilor, colegilor de serviciu. Se impune precizarea că aceste relații nu sunt de tip social, ci de tip interpersonal 15. Ajutorul era așteptat și obținut de la persoane față de care exista sau se crea o apropiere importantă, o anumită intimitate. Trebuie invocat în acest context și fenomenul cozii, ca un exemplu care poate aduce mai multă claritate. Schimburile de opinii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intimitate. Trebuie invocat în acest context și fenomenul cozii, ca un exemplu care poate aduce mai multă claritate. Schimburile de opinii erau destul de intense și confesiunile nu lipseau. Dar, în primul rând, interlocutorii nu erau tot timpul același. Intensitatea interacțiunilor interpersonale între necunoscuți era importantă, dar ea ține în mare măsură de natura umană și, poate, și de specificul național. Limitele la crearea de raporturi de apropiere erau importante. Frica de informatori impunea evitarea anumitor discuții, elimina anumite subiecte. În plus
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Pornind de la analizele focalizate asupra socialismului de tip sovietic - în special a celor ce au în vedere producția, distribuția, consumul, politicile de investiții și dinamica fundamentală a sistemului și mai puțin de la analizele structurale sau a celor din perspectiva relațiilor interpersonale/microsociologice -, voi încerca să desprind trăsăturile esențiale, așa cum sunt ele puse în valoare de diferiți autori în urma studiilor, pentru a constitui (simplificând și exagerând aceste trăsături, în maniera lui Weber) ideal-tipurile celor două sisteme. Fără îndoială, operațiunea poate aduce un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de caz”. Ghidul a cuprins 24 de întrebări referitoare la: principalele momente ale vieții după eliberarea din detenție și implicațiile acestora, modalități de integrare în viața socială, atitudinile colegilor, prietenilor și cunoștintelor, modalități de exercitare a controlului de către autorități, relații interpersonale, activități și discuții politice. Pe parcursul interviului s-au pus și alte întrebări care au urmărit aprofundarea descrierii unor aspecte interesante și au permis abordarea de către subiecți și a altor teme decât cele formulate în întrebare. Au fost intervievați 22 de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ale cercetării: (1) aspecte ale vieții cotidiene după eliberarea din detenție și (2) strategii de adaptare la condițiile de viață. Prima axă tematică a surprins aspecte obiective care au caracterizat viața fostului deținut politic în acea perioadă, legate de relațiile interpersonale, de mediul profesional, modalitățile de control exercitate de autorități etc. În cadrul celei de-a doua axe tematice, au fost înțelese modalitățile proprii de comportament - adaptative sau dezadaptative - ale foștilor deținuți politici la locul de muncă, în relațiile interpersonale și în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]