3,529 matches
-
și îl determină să propună un „control” asupra artei. Artistul, făuritor de imagini, mitofăurarul, nu poate fi pierdut din vedere de filosoful-rege. El trebuie să ia act de puterea (convertibilă politic) a celui care vine în fața lumii cu un sens interpretativ. Orice imagine este simultan și implicit o perspectivă. Această perspectivă este mereu riscată. Uneori ea contravine perspectivei oficiale a puterii. În aceasta constă principalul pericol al inovațiilor în artă. Platon propune „vaccinul canonic” al produselor artei tocmai în vederea eliminării oricăror
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
se explică tocmai prin această „teamă” civilă față de criterii noi asupra cărora este dificil de păstrat un control politic. Mai mult decât cuvântul, iconicul poate fi un vector de sporire a libertății: totuși în absența unei sintaxe, a unor canoane interpretative, imaginile pot da naștere unor entități semantice mult diferite pentru una și aceeași entitate suport. Imaginile vizuale se combină mental mult mai ușor decât reprezentările lingvistico-semantice, care sunt obligate la un număr limitat de configurații rezultate din constrângerile de natură
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
psihicetc "1.2. Modele [i teorii ale dezvolt\rii psihice" Sub impactul mai general al modelelor filosofice și științifice ale devenirii și evoluției lumii vii Ă problemă fundamentală a ontologiei Ă, explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Respectând și acceptând nuanțele, se poate distinge, totuși, mai evident sau mai voalat, o grupare a teoriilor psihologice ale dezvoltării în jurul a trei modele clasice: modelul organicist, modelul mecanicist și modelul interacționist. Fiecare dintre ele se structurează în baza
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ambele implică interpretare. Cercetătorul oscilează încontinuu între cele două roluri. Tabel 5.1. Rolurile cercetătorului Rolul fenomenologic Rolul critic În interiorul subiectului În exteriorul subiectului Obiectivitate prin eliminarea propriilor interpretări Obiectivitate prin eliminarea interpretărilor subiectului Apropiere de subiect Îndepărtare de subiect Interpretativ Interpretativ Fidelitate și validitate Dintr-o perspectivă cognitivă și experimentală, se poate spune că am comite o imprudență dacă am renunța la binecuvântările exactității și validității în favoarea incertitudinilor metodei studiului de caz, mai cu seamă dacă ne concentrăm asupra studiilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
implică interpretare. Cercetătorul oscilează încontinuu între cele două roluri. Tabel 5.1. Rolurile cercetătorului Rolul fenomenologic Rolul critic În interiorul subiectului În exteriorul subiectului Obiectivitate prin eliminarea propriilor interpretări Obiectivitate prin eliminarea interpretărilor subiectului Apropiere de subiect Îndepărtare de subiect Interpretativ Interpretativ Fidelitate și validitate Dintr-o perspectivă cognitivă și experimentală, se poate spune că am comite o imprudență dacă am renunța la binecuvântările exactității și validității în favoarea incertitudinilor metodei studiului de caz, mai cu seamă dacă ne concentrăm asupra studiilor în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fusese transformat Într-un obiectiv antiprogresist, deoarece contrazicea Însuși fundamentul evoluției, care, În opinia eugeniștilor, era reprezentat de diferențierea tot mai specifică a funcțiilor individuale, pentru binele entității mai largi 80. Doar idealul fraternității părea să fie potrivit noii ierarhii interpretative a eugeniștilor. O astfel de fraternitate se baza Însă pe legile biologice; ea Încorpora comunitatea tradițiilor culturale doar În măsura În care aceste tradiții nu contrastau cu prerogativele mai importante impuse de legile eredității și selecției. Eugeniștii promovau fraternitatea În crearea unei comunități
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
army and civil occupations: a European perspective. Human Performance. 11, 271-288 Salgado J.F. (1999). Personnel selection methods. în Cooper, CL, Robertson, IT. (eds). International Review of Industrial & Organizational Psychology, New York:Wiley, Sandberg J. (2000). Understanding human competence at work: an interpretative approach. Academy of Management Journal, 43. 9-25 Saunders D. (ed). (1992). New approaches to employee management. JAI Press Schmidt F.L., Hunter J.E. (1977). Development of a general solution to the problem of validity generalization. Journal of Applied Psychology, 62, 529-540
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Psychology. New York:Wiley. Samoy,E., Waterplas,L (1992). Sheltered employment in the European Community. Final Report submitted to the Commission of the European Communities. Louvain, Hoger Institut voor De Arbeid Leuven. Sandberg J. (2000). Understanding human competence at work: an interpretative approach. Academy of Management Journal, 43, 9-25. Saunders D. (ed). (1992). New approaches to employee management. JAI Press. Sava, F. (2003). Puterea statistică și testarea ipotezelor. Psihologia Resurselor Umane, 1(2), 28-34. Scandura & Williams (2000). Research methodology in management: Curent
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fidelitate profețiile Apocalipsei și că natura crimelor era conformă cu textul despre cele șapte trâmbițe. Calea către adevăr se vădește ulterior cu atât mai complicată cu cât Jorge, spionându-l pe Baskerville și văzându-l cum Își construiește acest delir interpretativ În jurul Apocalipsei, decide să-l inducă În eroare, furnizându-i false indicii pentru a-i permite să-și confirme teza. Și, culmea paradoxului, asasinul, tot Înșelându-l pe Baskerville, sfârșește prin a se Înșela pe sine și se convinge că
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
element de extensie, în raport cu situațiile observaționale și retroacțiunea permanentă, focalizată pe rezultatele măsurate și evaluate sub așteptările previzionate. Astfel, ajungem la constatarea că antrenorul performant, prin sine și prin rezultatul intervenției sale, trebuie să desfășoare o intensă activitate exploratorie și interpretativă. Descoperim, în cele din urmă, încă a dimensiune a profilului antrenorului, cea de diagnostician. Dosse (1995) definește această dimensiune ca „paradigmă interpretativă”. De aici reiese o organizare de tip compozit, extrem de dinamică, a cunoștințelor antrenorului. Aceasta ar crea posibilitatea aflării
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
că antrenorul performant, prin sine și prin rezultatul intervenției sale, trebuie să desfășoare o intensă activitate exploratorie și interpretativă. Descoperim, în cele din urmă, încă a dimensiune a profilului antrenorului, cea de diagnostician. Dosse (1995) definește această dimensiune ca „paradigmă interpretativă”. De aici reiese o organizare de tip compozit, extrem de dinamică, a cunoștințelor antrenorului. Aceasta ar crea posibilitatea aflării de răspunsuri adecvate și rapide, date unor situații de incertitudine. Diversitatea situațională în care se pot afla, la un moment dat, antrenorul
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
criticul nu poate să-i dea o definiție și pe care nici nu poate încerca să-l descrie. Ne aflăm în fața „civilizației orale” a clasei inferioare, a valorilor sale și a spiritului său, ce se traduc în coduri expresive și interpretative despre care nu se poate vorbi în limba culturii clasei dominante. Se înțelege că o asemenea incapacitate de a vorbi se datorează lipsei unei terminologii, adică lipsei unui real interes față de asemenea coduri și lipsei unei critici cu privire la acestea. Prin
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și mai neașteptat, își traduce această indignare în termeni „critici” reci, „pornind cu avânt” la această nemiloasă analiză textuală, în așa fel încât să demoleze punct cu punct textul dușman. Cu luciditate științifică, Camon distinge în el izvoare neautentice, coduri interpretative aplicate, interpolări și, mai ales, îi analizează deosebita sa ideologie paleocatolică, tipică „structurilor penuriei”, sub semnul cărora a fost redactat acest text. Făcând toate acestea, Camon abolește orice contact cu „persoana” celui care îl contrazice: nu numai că nu i
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
inferioare”, așa cum încearcă să facă Ferdinando Camon cu atâta inteligență, nu trebuie uitată calitatea stilistică a textelor lor „expresive”, care este în linii mari identică în „culturile populare” din toată lumea (cel puțin așa cum a fost până astăzi). Codul expresiv și interpretativ „umil” este enorm de stratificat, iar stratificările sale nu corespund deloc fazelor istoriei oficiale. Tempo, 9 august 1974 Împotriva oficialității istoriei: martori neclasificabili 1tc "Împotriva oficialității istoriei \: martori neclasificabili1" În volumul său Literatura și clasele inferioare, Ferdinando Camon trasează un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o ediție a romanului Viața la țară, prima carte a lui A., Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu (1979), este aparent un recurs la câștigurile exegezelor tradiționale. Bine informat, cu lecturi moderne „la zi”, criticul surprinde însă prin redistribuirea accentelor interpretative. Autorul Romanului Comăneștenilor nu mai e văzut doar ca prozator „social”, „ruralist”, ci mai ales ca analist al naturilor problematice, al ființelor complicate, devastate de ruptura dintre conștiință și comportament. Cercetată atent, detectivistic, legenda „impopularității” scriitorului, laitmotiv al studiilor precedente
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
Saskatchewan, dar și În Ontario sau British Columbia. Înainte de a continua Încercarea de a schița un succint și incomplet, desigur, tablou al emigrației române În America și Canada, se cuvin reținute cîteva considerații generale, oricînd necesare extensiunii documentare și nuanțărilor interpretative. Așa cum nu știm cine și cînd a „descoperit” America, nu vom ști niciodată cînd a pus piciorul primul român pe pămîntul Lumii Noi și cine a fost acela. Multe precizări indispensabile nu vor depăși niciodată stadiul ipotezei, deoarece lipsesc informațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de așteptat, dar caracterul general al emigrației nu a diferit de cel de dinainte de 1939. O abordare detaliată a acestui val de emigrare va impune, probabil, unele subdiviziuni cronologice, reclamate de rațiuni ce țin de orice periodizare, precum și eventuale nuanțări interpretative. Scopul demersului nostru nu este unul analitico-exhaustiv, ci numai de punere În temă, astfel Încît nu dorim să intrăm În detalii sau să avansăm eventuale judecăți de valoare. „The Third Wave”, cel În care se Încadrează românii ajunși În America
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
semnificativă rezistență armată În munți, iar, după 1964, un curent disident În rîndul intelectualității și un protest preponderent izolat al oamenilor simpli, transformat, din păcate de prea puține ori, Într-unul colectiv etc. Unele dintre lucrări suferă de un deficit interpretativ, importantă este Însă recuperarea documentară, fiindcă nu avem Încă o credibilă și cît mai completă istorie factologică a comunismului, la fel cum nu cunoaștem multe aspecte legate de perioade mai vechi ale istoriei noastre. Ceva totuși lipsește: știm foarte puține
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a procedeelor romanțioase de înrămare a narațiunii. Un loc cu totul aparte în scrisul lui M. îl ocupă două biografii așa-zis romanțate, Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu (1939) și Tragedia lui Petru Cercel (1941), scrise cu nerv și fantezie interpretativă pe baza unui material documentar vast. Cel puțin Scânteitoarea viață a Iuliei Hasdeu e un veritabil document în sine, datorită preluării unor informații și mărturii orale de la cei care au cunoscut-o pe poetă. SCRIERI: Rândunica, Iași, 1914; Nebunul, Iași
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
publicarea Dicționarului limbii române, cu tomuri pentru literele O, R, T, Ț și U, a patronat continuarea editării într-o „serie nouă” a Atlasului lingvistic român (ancheta Emil Petrovici), din care au apărut șapte volume mari și patru volume mici, interpretative, apoi cele două chestionare - ALR I și ALR II - și volumul introductiv al acestuia din urmă. În paralel a girat editarea unei suite de tomuri din Noul atlas lingvistic român pe regiuni, dedicat graiurilor românești maramureșene, transilvănene și bănățene. Spiritul
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
analitice executate pe suprafețe infinitezimale, în care tensiunea și dispunerea savantă a liniilor ce alcătuiesc desenul textual se îmbină cu finețea rece a inciziei logice. Început ca hermeneutică, demersul critic inaugurat de I. tinde către ceea ce autorul numește „hermenoetică” - metodă interpretativă ce încifrează înțelesul dianoetic al textului în sensuri noetice. Cartea de debut a lui I., Generația lui Neptun (1967), analizează implicațiile teoretice ale mișcării italiene neoavangardiste intitulate Grupul ’63. Eveniment premergător a ceea ce mai târziu se va numi postmodernism, resurecția
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
mulți ani înaintea apariției în Franța a cărții cu același titlu al lui Gérard Genette, un nou tip de lectură critică și de interpretare textuală. Avându-și rădăcinile în poetica polimorfă a barocului, palimpsestul critic - crede I. - este acea strategie interpretativă care vede textul ca pe o succesiune de straturi semantice care își induc reciproc semnificații în cadrul unei circularități de tip hermeneutic. Coborârea în transparența straturilor palimpsestului este un vertij, o cădere în Maelströmul lui Edgar Poe, acolo unde sensurile explodează
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
gustul pentru scheme sumare. Faptele sunt raportate la o explicație unică și globală, o anumită logică sau cel puțin o anumită coerență tinzând să se impună în desfășurarea de obicei deconcertantă a evenimentelor 47. Trecutul fiind inserat în această grilă interpretativă, viitorul nu mai este deloc un secret. p. 88. • Ibidem. • Ibidem. • Paul Veyne, op. cit., p. 55. • Ibidem, p. 114. • Ibidem, p. 107. • Ibidem. • Ibidem. • Robert A. Segal, Does Myth Have a Future?, in Laurie L. Patton, Wendy Doniger, op. cit., • Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Romania”, „Viața noastră”, „Ultima oră”, ,,Minimum” (Tel Aviv) ș.a. Prima carte a lui L., monografia Poezia lui Marcel Breslașu (1959), îl așază între criticii literari ai primului val proletcultist. Supralicitat apologetic, conceptul poetului-militant este aplicat inadecvat, analiza textului și considerațiile interpretative lipsesc, iar câteva aprecieri pertinente referitoare la ascendența melodică din poezia lui Breslașu sunt minate de un limbaj precar, emfatic și găunos (,,zguduitorul cânt de leagăn” ș.a.). La fel se întâmplă și în ,,materialul documentar” din Poezia tinereții avântate: Nicolae
LUCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287858_a_289187]
-
fiind sentimentul existențial și tipul uman exemplar. Intrarea în sistem realizează legătura cu istoria contingentă, iar ieșirea vizează evoluția valorilor. În critica și istoria literară, concepția sistemică distruge modelele-răspuns și elaborează originale scheme operaționale și structuri compoziționale, înlesnind noi viziuni interpretative. Odată stabilite aceste componente și principii de funcționare, G. încearcă să demonstreze practic viabilitatea și utilitatea demersului sistemic în studierea romanului hispano-american. Concluziile sunt relevante, recomandând includerea investigației sistemice printre modalitățile care pot ajuta efectiv la prospectarea raționalistă a „misterelor
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]