1,897 matches
-
distanța (a-b) = (b-c) Variabila "vârsta" persoanelor intervievate poate fi măsurată pe scală de interval, deoarece valorile variabilei vârste reprezintă valori reale, exprima valoarea vârstei persoanelor și numai sunt niște simboluri. De exemplu, cifra 17 va reprezenta faptul că persoana intervievata are 17 ani. De asemenea, întotdeauna în studii nu va exista un punct "zero" de pornire pentru atribuirea valorilor, deoarece nu vor exista respondenți cu vârsta zero. Punctul "zero" este considerat valoarea zero, momentul nașterii. Variabila "venitul" respondenților poate fi
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vârsta zero. Punctul "zero" este considerat valoarea zero, momentul nașterii. Variabila "venitul" respondenților poate fi variabilă de interval dacă cercetarea s-a realizat pe angajații unei companii și astfel nu există persoană cu venit zero (fără venit) deoarece toate persoanele intervievate primesc un salariu. Nivelul de măsurare de proporții (raport) Măsurarea la nivel de proporții (raport) este posibilă atunci când atribuirea numerelor se efectuează luându-se ca punct de plecare valoarea 0 (zero) absolut, fapt pentru care la acest nivel sunt admise
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
rămânând constantă, dar și operații de împărțire deoarece există un punct zero și astfel această operație are sens. m(A)=c+d(A), c = 0 distanța (a-b) = (b-c) Variabila "venitul" respondenților poate fi variabilă de raport dacă printre persoanele intervievate există și persoane fără venit. Cu alte cuvinte există un punct "zero" de pornire pentru atribuirea variabilelor, acest punct zero fiind determinat de valoarea 0 a venitului (persoanele fără venit). Nivelul de proporții al măsurării, fiind nivelul cel mai tare
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
datele din chestionar, acestea trebuie verificate dacă sunt complete, exacte și uniforme. a. completitudinea primul lucru pe care îl facem este să verificăm dacă fiecare întrebare are răspuns. Dacă nu găsim răspunsul la o întrebare încercăm să revenim la persoana intervievată. Încercăm să identificăm dacă o persoană a refuzat efectiv să răspundă/ operatorul a uitat să pună întrebarea/ întrebarea nu-și avea locul în cazul respectiv. Dacă întrebările la care nu s-a răspuns sunt numeroase este mai bine să renunțăm
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
despre o populație, dar costurile prea ridicate nu ne permit să realizăm un recensământ (numărarea sau intervievarea fiecărui individ). În anumite cazuri, mai ales în eșantionarea ecologică, indivizii dintr-o anumită populație pot chiar să evite să fie numărați sau "intervievați". Eșantionarea este folosită pentru a face inferențe despre populația respectivă bazându-ne pe informațiile despre un eșantion sau o submulțime din acea populație. Să nu uităm că, în general, va exista o anumită incertitudine în cazul acestor inferențe deoarece nu
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
testa ipoteze despre populație. Deseori ipotezele testate sunt despre asocierea sau relația dintre mai multe variabile măsurate la fiecare individ din eșantion. Ancheta pe bază de eșantion este compusă din design-ul eșantionului (care indivizi din populație sunt observați sau intervievați și cum vor fi folosite datele pentru a face inferențe) și instrumentul cercetării (cum se fac măsurările, ce întrebări se folosesc, în ce ordine sunt plasate etc.). Ambele trebuie construite și implementate cu atenție pentru ca ancheta să aibă succes. Design
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
puțin două variabile, de regulă sex și vârstă. Figura nr. 3.2: Schema logică pentru determinarea eșantionului Exemplu: În anul 2008 s-a realizat o cercetare la nivelul municipiului Brașov cu scopul determinării atitudinii locuitorilor față de principalele instituții locale. Persoanele intervievate aveau vârsta peste 18 ani. În tabelele nr. 3.1, 3.2, 3.3 este prezentată structura populației municipiului Brașov și structura eșantionului în funcție de sex, vârstă și naționalitate. Datele privind structura populației municipiului Brașov sunt preluate de la Direcția Județeană de
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fost intervievate. Al doilea pas: identificarea frecvențele teoretice (așteptate), cele care ar fi trebui să iasă din teren conform procentelor din structura populației, la fiecare variabilă. Spre exemplu, câte persoane de sex masculin sau de sex feminin ar fi trebuit intervievate, pentru a respecta structura populației municipiului Brașov, respectiv 47,2% persoane de sex masculin și 58,2% persoane de sex feminin. Aceste date sunt prezentate în tabelul 3.4. Tabelul nr. 3.4: Structura eșantionului teoretică și observată în număr
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
unei medii la nivelul populației Să presupunem că s-a realizat o cercetare pe o populație de 1159 persoane din județul Y. Cercetarea a fost realizată pentru identificarea unor elemente utile în campania de întărire a brand-ului Ciucaș. Persoanele intervievate au trebuit să precizeze prețul pe care l-ar da pentru o sticlă de Ciucaș. Media prețului care a rezultat din intervievarea persoanelor a fost de 8, 53 ron. Se pune întrebarea la nivelul întregii populații din județul Y cam
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
bere Ciucaș este undeva între 8,45 ron și 8, 60 ron. Exemplul 2. Estimarea unei proporții la nivelul populației În cazul unei variabile dihotomice x cu valori 0 și 1 (consumatori de bere, unde 0 înseamnă că nu persoanele intervievate nu consumă bere, iar valoarea 1 înseamnă că persoanele intervievate consumă bere) valoarea medie va fi egală cu proporția de apariție a valorii 1 la nivelul eșantionului construit. Tot din aceeași cercetare menționată mai sus a rezultat că 44,5
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
60 ron. Exemplul 2. Estimarea unei proporții la nivelul populației În cazul unei variabile dihotomice x cu valori 0 și 1 (consumatori de bere, unde 0 înseamnă că nu persoanele intervievate nu consumă bere, iar valoarea 1 înseamnă că persoanele intervievate consumă bere) valoarea medie va fi egală cu proporția de apariție a valorii 1 la nivelul eșantionului construit. Tot din aceeași cercetare menționată mai sus a rezultat că 44,5% dintre persoanele intervievate consumă berea Ciucaș în mod frecvent. Care
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
bere, iar valoarea 1 înseamnă că persoanele intervievate consumă bere) valoarea medie va fi egală cu proporția de apariție a valorii 1 la nivelul eșantionului construit. Tot din aceeași cercetare menționată mai sus a rezultat că 44,5% dintre persoanele intervievate consumă berea Ciucaș în mod frecvent. Care va fi procentul la nivelul întregii populații? După cum am văzut în exemplul anterior, trebuie să cunoaștem volumul eșantionului, eroarea standard, deviația standard. xeste dat în acest caz de procentul persoanelor care consumă Ciucaș
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
totalitate standardelor. Și mai mari dificultăți apar în cazul în care, după câteva cercetări, o persoană se retrage din grup, trebuind să fie înlocuită. La aceasta se adaugă uzura morală a eșantionului. Fiind conștienți că vor fi, în mod repetat, intervievați, subiecții își vor schimba, în timp, în mod artificial comportamentul și atitudinile, pierzând din reprezentativitate. 3.7. Procedee de eșantionare nealeatoare Aceste procedee de eșantionare presupun necunoașterea probabilității de includere în eșantion a indivizilor colectivității. Selecția persoanelor are un caracter
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sau proporțiile care i-au fost prestabilite în baza stratificării pe total populație de bază. Aceste cote pot fi: * independente, caz în care se indică, de exemplu, câți bărbați și câte femei, câți subiecți din fiecare grupă de vârstă trebuie intervievați. Avantaje: sunt mai simple pentru operatori, sunt mai puțin costisitoare, sunt mai ușor de stabilit. Principalul dezavantaj al acestei metode constă în faptul că aceste cote au o probabilitate mult mai mică de a asigura reprezentativitatea eșantionului, operatorii putând selecta
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Pentru această întrebare în baza de date au fost create zece variabile, care măsurau apartenența la diverse asociații. Din aceste variabile s-a creat o variabilă nouă pe care am denumit-o asociat, care măsoară gradul de activism al persoanelor intervievate. Fiecare din cele 10 variabile avea ca variante de răspunsuri codul 1 "Da" (este membru în respectiva asociație) și codul 2 "Nu" (nu este membru în respectiva asociație). Pentru conturarea noii variabile s-a numărat doar codul 1, adică au
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a. Group Interpretare: În coloana Percent sunt calculate procente din total subiecți, în coloana Percent of cases sunt calculate procente din total răspunsuri date ( o persoană putând alege două valori). Prin urmare, datele se interpretează astfel: 19,6% din persoanele intervievate care au răspuns la această întrebare consideră importantă "prietenia", 15,3% "egalitatea" etc; de asemenea, 34% de opțiuni, din total răspunsuri, sunt pentru "prietenie", 26,6% din opțiuni sunt pentru "egalitate". 5.2.4. Crearea unor noi variabile pe baza
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și modul Vom da apoi clic pe Continue, apoi OK și vom genera fișierul de rezultate unde vom avea: VARSTA (ani) N Valid 2000 Missing 0 Mean 45,93 Median 44,00 Mode 33 Interpretare. Media =45,93 ani (persoanele intervievate au în medie aproximativ 46 ani). Mediana=44 ani (jumătate din persoanele intervievate au vârsta până în 44 ani și jumătate peste). Modul=33 ani (cele mai multe persoane intervievate au vârsta de 33 ani). În concluzie, putem conveni, că trebuie să reținem
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fișierul de rezultate unde vom avea: VARSTA (ani) N Valid 2000 Missing 0 Mean 45,93 Median 44,00 Mode 33 Interpretare. Media =45,93 ani (persoanele intervievate au în medie aproximativ 46 ani). Mediana=44 ani (jumătate din persoanele intervievate au vârsta până în 44 ani și jumătate peste). Modul=33 ani (cele mai multe persoane intervievate au vârsta de 33 ani). În concluzie, putem conveni, că trebuie să reținem următoarele aspecte: 1. Indicatorii de poziție redau printr-o singură valoare numerică nivelul
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
45,93 Median 44,00 Mode 33 Interpretare. Media =45,93 ani (persoanele intervievate au în medie aproximativ 46 ani). Mediana=44 ani (jumătate din persoanele intervievate au vârsta până în 44 ani și jumătate peste). Modul=33 ani (cele mai multe persoane intervievate au vârsta de 33 ani). În concluzie, putem conveni, că trebuie să reținem următoarele aspecte: 1. Indicatorii de poziție redau printr-o singură valoare numerică nivelul general al valorilor seriei sau ordinul de mărime al acestor valori. 2. Media aritmetică
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
restul peste 40,8 ani. Figura nr. 6.7: Opțiunea pentru centile Exemplu. Am luat variabila nrmem din Barometrul de Opinie Publica mai 2007. S-au calculat cuartilele iar rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos. 25% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă din cel mult doi membri, 50% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă din cel mult trei membri iar 75% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nrmem din Barometrul de Opinie Publica mai 2007. S-au calculat cuartilele iar rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos. 25% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă din cel mult doi membri, 50% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă din cel mult trei membri iar 75% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă din cel mult patru membri. În SPSS cuantilele apar cu denumirea generică de Percentiles, diferențierea în
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
tabelul de mai jos. 25% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă din cel mult doi membri, 50% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă din cel mult trei membri iar 75% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă din cel mult patru membri. În SPSS cuantilele apar cu denumirea generică de Percentiles, diferențierea în tabelele de rezultate făcându-se în funcție de cifrele care apar. Dacă apare 25, 50, 75 vom ști că
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
făcându-se în funcție de cifrele care apar. Dacă apare 25, 50, 75 vom ști că este vorba despre cuartile, dacă apare 10, 20, ....90 vom ști că este vorba despre decile. Pentru decile, rezultatele obținute în SPSS sunt 10% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă din cel mult doi membri, iar 80% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă din cel mult cinci membri. Statistics Din câți membri este alcătuită gospodăria dvs.? (inclusiv respondentul) N
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cuartile, dacă apare 10, 20, ....90 vom ști că este vorba despre decile. Pentru decile, rezultatele obținute în SPSS sunt 10% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă din cel mult doi membri, iar 80% dintre persoanele intervievate au declarat că familia lor este compusă din cel mult cinci membri. Statistics Din câți membri este alcătuită gospodăria dvs.? (inclusiv respondentul) N Valid 2000 Missing 0 Percentiles 25 2,00 50 3,00 75 4,00 Statistics Din câți
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
7 100,0 Total 1985 99,2 100,0 Missing NS 10 0,5 NR 5 0,2 Total 15 0,8 Total 2000 100,0 Interpretare. În coloana "Frequency" sunt redate frecvențele absolute. Exemplu: 287 persoane din total persoane intervievate au declarat că sunt deloc mulțumite de felul în care trăiesc. Din total persoane intervievate (2000), 1985 persoane au răspuns la această întrebare, 10 au declarat că nu știu ce să răspundă iar 5 persoane au declarat că nu doresc să răspundă
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]