1,253 matches
-
prins sub bolovanul unei stări confuzionale severe. Glasul său toropit pluti deci, ca o peliculă de ulei, prin Cabinetul de Desăvârșire Psihică. Primul front al mareei abia umezi piepții hainelor celor din jur. Următoarele cinci, șase valuri plezniră, cu crestele intonației lui uleioase, sprâncenele și gurile întredeschise ale Consultantei și pe cea a neastâmpăratului taximetrist. - Păi să vă spun... Ar fi fost și greu... să admit... în urmă cu 22 de luni... că, la originea tuturor dezagrementelor prin care voi fi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vociferând ca niște gâsculițe certărețe. Acum am să vă rostesc un alt cuvânt, la fel de special, unul care te Înalță, vorbi din nou, surâzând. Mă privi o clipă, Își Îndreptă sacoul, tuși scurt, apoi, cu o voce În care investi o intonație aparte rosti fantomatic: miiiriiiifiiiiiiic... Insista, când se repeta, tot mai accentuat pe vocala existentă În cuvânt. Pe ultimul i Îl prelungi atât de mult, Încât am crezut la un moment dat, privindu-l cum stătea În fața mea, cu mâinile ridicate
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cum o mai duce? Am bătut tot drumul ăsta să vin să te văd. Are accentul tipic din nord, atât de puternic Încât l-ai putea tăia cu cuțitul ca pe o prăjitură cu fructe, simțindu-se totuși ecoul unei intonații datorate mamei lui, care era din Cork. Oare chiar așa vorbeam și eu? Richard spune că atunci când m-a cunoscut, vorbeam ca un personaj din scheciurile de Monty Python. Asta se Întâmpla pe vremea când Încă ziceam baff În loc de bath1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
A dormit pe diverse obiecte, pe scaune, pe colțul mesei, cu capul În mâini, pe marginea patului, dar cât era treaz s-a gândit foarte intens la un singur lucru, pe care-l repeta mereu cu voce tare și cu intonații dintre cele mai diferite: Ce nume v-a purta Îngerașul nostru ? Ce declar eu la Primărie, secretarului, ce nume frumos care să Înceapă cu litera V? Într-un moment fast, o pânză de ceață, ridicându-se de pe un câmp cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și benzină? — Da. Nu cumva să-ncerci. E un amestec surprinzător de inflamabil. — Nu te cred. De ce, pentru numele lui Dumnezeu? Frank...! El suflă un inel de fum către tavan, apoi vorbi cu o voce joasă și aproape lipsită de intonație. — Ar trebui să trăiești o vreme În Estrella de Mar ca să Începi măcar să Înțelegi. Crede-mă, dacă aș sta să explic ce s-a Întîmplat n-ar Însemna nimic pentru tine. E o altă lume, Charles. Aici nu sîntem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ca oricui. Bărbatul acesta, judecat prea superficial, a fost o forță atât de inteligentă, Încât a dominat mai mult prin expresie decât prin cuvinte. Acțiunea sa asupra celorlalți era mai directă decât cea exercitată doar prin limbaj. O producea prin intonație, privire, gest, intenție transparentă, chiar tăcere 1. Aceasta ar fi una dintre explicațiile care s-ar putea da puținelor vorbe rămase de la el. De altfel, dacă ar fi să le judecăm prin memoria timpului, cuvintele acestea nu mai au pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
vreuna. Oricum, era foarte atent, după cum am spus. Nu și-ar fi făcut în fiecare zi sau mai știu eu cum. Am remarcat că era părea îngrijorată să-și mai amintească cum vorbea de obicei, cu cuvintele-cheie accentuate și cu intonație nobilă. Îmi plăcea mai mult când era așa. — Vrei să zici, spusei eu încet, că probabil mai există încă în circulație două-trei seringi? —Cel puțin, zise Violet. —De ajuns pentru a omorî pe cineva, spusei eu. Așa că dacă Philip nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Statele Unite... Mare greșeală, își zise Maggie. Nu trebuia să formuleze o întrebare care impunea un nenorocit de răspuns. —Mulțumesc, e clar. Au făcut asta ca să le închidă gura soților Guttman, pentru că se temeau de acea informație în posesia căreia intraseră. Intonația era acum descendentă, indicând o propoziție declarativă. Totuși ceea ce ați descris sunt de ani de zile vederile lui Shimon Guttman. Ar fi vrut cu siguranță să le transmită prim-ministrului. Dar nu erau deloc o noutate. Cum vă explicați urgența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
care se lăsa afară părea un deșeu al eforturilor domnului Burness de a ajunge la noi acasă. Valetul venea imediat să tragă voluminoasele transperente albastre și draperiile Înflorate de la ferestre. Ticăitul pendulei bunicului din camera pentru Învățătură căpăta treptat o intonație plicticoasă, sâcâitoare. Chiloții mă strângeau la vintre și ciorapii negri cu nervuri Îi simțeam aspri pe pielea delicată a picioarelor Îndoite, senzații care se combinau cu o umilă necesitate, a cărei satisfacere o tot amânam. Trecea aproape o oră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
rezolvam; iambii lui Pușkin care se rostogoleau victorioși de pe buzele lui, ori de câte ori menționam vreun poet minor al zilei. Relația noastră era marcată de acel schimb obișnuit de prostioare de-ale casei, cuvinte comic trunchiate, Încercări de imitații ale unor presupuse intonații și toate acele glume intime care constituie codul secret al familiilor fericite. Cu toate acestea, era extrem de sever În materie de comportare și Înclinat să facă remarci usturătoare când se supăra pe un copil sau un servitor, dar omenia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
șubredă, înghesuită în patul de bronz. Vorbele se rostogoleau, susur limpede veghind somnul motanului. Târziu adormi strângând în brațele ofilite cărămida care se răcise. * Doru Matei crăpă ușa aruncând priviri furișe. Din odaia lui Grigore Popa răzbătea un glas cu intonații specifice. Îi veni să rîdă: "De aproape 30 de ani!..." Traversă holul în vârful picioarelor și se strecură ca o umbră pe ușa bucătăriei. O încăpere cu șase mașini de gătit, șase dulăpioare agățate în perete pentru vase, șase rânduri
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
bine să ne manifestăm, desigur fără ostentație, toată amărăciunea față de gestul nesăbuit, regretul pentru moartea unui vecin cumsecade. Sânt sigură că acestea sânt de fapt sentimentele noastre adevărate, și nu văd de ce nu le-am mărturisi. Popa se hlizi pastișîndu-i intonațiile: ― Vom contribui la cheltuielile de înmormîntare ― bieții oameni n-aveau de nici unele ― și-i vom comanda o coroană de flori. Văd și banderola: "Lui Panaitescu de la vecinii orfani și neconsolați". ― Vai ce idee fermecătoare, domnule Popa! Vă dați seama ce
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
aproape a tuturor profesionistelor. La asta doamnele din societatea de binefacere nu s-au gândit. Am căutat noi să ne dăm seama de cauzele acestei neizbânzi. — Și care sunt cauzele astea? întrebă doctorul care citise articolul cu glas tare, fără intonație, atâta cât Agata să-l poată urmări, dar nu avea răbdare să-l ducă la sfârșit. — Cel puțin de-aici încolo nu mai sunt nedrepți. Spun că atelierul a fost ucis de marile magazine de pe Calea Victoriei și că răul vine
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cazinoul sistemului nostru planetar. Ultima licitație s-a încheiat. Condiția umană a pierdut livada cu vișini. Nu mă plictisesc insomniile, pentru că le pun să reconstruiască lumea. Lumea e plină de cauze pierdute. Lumea de până acum nu constă decât în intonațiile diferite ale câtorva sloganuri. Să fie marca dolarului ($) zvastica actuală a lumii? Epoca intră în om ca toporul în varză. Trăim în senzațional, așa cum anticii se scăldau în mituri. Tragedia va începe când tinerii nu vor mai dori să schimbe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
un valet inutil”. După 20 de ani de la primul articol, iată ceva despre Lubeck: “Când spunem că decorul unui oraș este arhitectura lui, mă gândeam și la limba pe care orașul o vorbește, limba lui ca atmosferă, sunet al vocii, intonație, dialect, vocabulă a țării de origine, muzică a ei”. Totuși, lecturile mele din Thomas Mann. Și Doamna General, așa cum o vedeam eu prin ’76: “Karin tante verișoara dinspre mamă a bunicii mele-sau doamna General, cum era cunoscută, pentru că era
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
le mâncă bând un ceai unsuros, dulce, cu foarte mult zahăr, ce-i încălzi trupul, alungând frigul dimineții din deșert. Cel care părea conducătorul grupului, un beduin cu barbă rară și ochi șireți ce priveau fix, îl întrebă fără nici o intonație în glas: — Tu ești Gacel? Gacel Sayah, din neamul Kel-Talgimus? Și, văzându-l că încuviințează în tăcere, adăugă: — Te caută. — Știu. — L-ai omorât pe guvernator? — Nu. îl priveau cu interes și încetaseră chiar să mai mestece, străduindu-se, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
știa foarte bine că le va regreta la lumina zilei. — Te poți Întoarce cu mine. Îți voi lua un apartament În oraș. Tăcerea ei păru să accentueze lipsa de realism a promisiunilor lui. Nu mă crezi? — Oh! spuse ea cu intonația unei Încrederi absolute. E prea frumos ca să fie adevărat. El se simți mișcat de absența completă a cochetăriei la fată și Își aminti iarăși, cu Înnoită putere, că fusese primul ei iubit. — Ascultă, spuse el, o să vii și mâine? Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
atât de aproape de aparat. — Alo, alo, alo, spuse maiorul ursuz. Soldatul recrut aplecă puțin capul În direcția telefonului. Distanța de mulți kilometri ce se Întindea de la Belgrad până la frontieră fu străbătută de duhul unei voci insolente și cultivate, cu o intonație atât de clară, că până și Ninici, aflat la jumătate de metru de aparat, putu să-i prindă silabele măsurate. Acestea cădeau ca dintr-o cutie cu ace, unul câte unul, pe fondul unei tăceri profunde. Lukici și funcționarul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
din nou. Deși nu cumpăra nimic, Patricia îmi ceru părerea la fiecare stand din magazin. Răspundeam morocănos, deoarece treaba asta mă plictisea cumplit. Fata părea dezamăgită. Cu asprime, îmi porunci să vin la dînsa de dimineață. În chemare, puse o intonație pe care n-am putut s-o descifrez. A doua zi urcai scările cu un buchet în brațe. Clădirea părea pustie, cu locatari plecați. În una din uși, o babă cu ochi senili mă urmărea cum sunam. Emoții vechi mă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pentru că țineau la legămintele lăsate de Tatăl. Au plecat peste zăpezi și troiene, au trecut peste dealuri și prăpăstii, așa cum aveau și-ai tăi s-o facă de atâtea ori, după ce vor fi Învățat cumsecade cuvinte precum de ce laolaltă cu intonația potrivită, cea care vă face să spuneți mai multe vorbe decât rostiți, căci nu-i altceva decât rămășița călătoriei noastre În vorba voastră. Așa că, am pornit peste puntea Înghețată. Era din ce În ce mai frig și n-am să-ți spun nici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și-i spuse să Întindă o pătură peste trupul lui Macomber și să stea lângă el. Apoi se duse la mașină, unde femeia stătea În colțul ei plângând. — Frumoasă treabă ai făcut, spuse el cu o voce lipsită de orice intonație. Și să știi că el te-ar fi părăsit. Încetează, zise ea. — A fost un accident, bineînțeles. Știu asta. — Termină. — Nu-ți face griji. O să ai ceva neplăceri, dar o să facem niște fotografii care o să-ți folosească foarte mult la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de o tăcere concentrată, anxioasă, parcă ar fi așteptat un răspuns care întîrzia sau pe care nu mai reușea să-l audă. Începu apoi să vorbească, lin, ca și cum ar fi vorbit singură, repetând anumite cuvinte de mai multe ori, cu intonații diferite, dar pătrunse toate de o mare tristețe. Când văzu cele dintâi lacrimi prelingîndu-se timide pe obraz, închise magnetofonul și îl împinse sub canapea. Apoi, cu mare grijă, îi mângâie mâna și începu să-i șteargă lacrimile. Târziu, o purtă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
unsuroasă și Înnegrită de fum. Avea o cască de piele cu o creastă din piele Întărită care o străbĂtea de la frunte spre ceafă și cu o bordură tot din piele Întărită. — De unde vii? — Casa del Campo, Îmi spuse cu o intonație muzicală, așa cum auziserăm la un valet În holul unui hotel din New Orleans, și care devenise acum o glumă Între noi. — Uite-o masă, i-am spus cînd am văzut doi soldați și două fete ridicîndu-se ca să plece. Haide s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Încheieturile degetelor mari erau amîndouă negre ca pulberea aruncată de reculul mitralierei. MÎna În care ținea paharul Îi tremura. — Uite-te și tu la astea, și Își Întinse și cealaltă mînĂ, care tremura și ea. Două asemenea, spuse cu aceeași intonație haioasă. Apoi mă Întrebă serios: — Ai fost și tu acolo? — O să facem un film din asta. — Ai filmat bine? — Nu prea. Pe noi ne-ai văzut? — Unde? — Atacul de la fermă. La trei și douășcinci după-amiaza. — A, da, am văzut. — Ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
eu, rînjindu-mi dinții la el. E seara devreme. Aud o voce dinăuntru. — Cine e Ray? S-a Întîmplat ceva? — Nu, nimic! țipă el Înspre apartament. Vocea aia. Sună ca a lui Drummond. Presupun că o grămadă de curve au o intonație din asta smiorcăită și iritantă. Poate că-i puicuța aia Trudi. — Ai companie Ray? rînjesc eu. Așteaptă aici un minut, spune el, clătinînd din cap Înainte de a intra În casă. Afară pe friguăsta? Pula mea. Pășesc În hol. Dispare preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]