2,413 matches
-
Howard, Armata Salvării, Grupările Aborigenilor etc. Iar Consiliul Europei a recomandat țărilor membre de-abia în 1992 (Recomandarea R[92]16 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei din 19 octombrie 1992) utilizarea unui cadru normativ care să împiedice condițiile inumane de muncă 224. Sistemul englez a inspirat și alte țări europene (Olanda și Germania în 1975, Franța în 1982), care au reglementat prin lege numărul minim și maxim de ore de muncă ce pot fi prestate, condițiile și beneficiile pentru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
europene, interzicînd obligativitatea muncii. Condamnarea la muncă sau muncă silnică a fost abrogată, iar folosirea deținuților la muncă fără acordul lor și fără un beneficiu pentru ei (salarizare, reducere a pedepsei) a fost considerată dublă pedeapsă sau, mai grav, tratament inuman. Aceste reglementări au schimbat radical situația din unele închisori. Nemaifiind obligați să-i scoată la muncă, angajații nu s-au mai zbătut pentru găsirea și negocierea unor contracte externe, ținîndu-i închiși pe deținuți peste 23 de ore pe zi în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
măsura creșterii gradului de civilizație umană, standardele privind pușcăriile se schimbă și ele periodic. De la Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de ONU în 1948, la Standardul de Reguli Minime din 1955, Convenția împotriva torturii și a altor tratamente crude, inumane sau degradante din 1984, la Ansamblul de principii pentru apărarea tuturor persoanelor care se găsesc în orice formă de arest sau închisoare din 1988, la Principiile de bază pentru tratamentul deținuților din 1990 toate reglementările internaționale au instituit noi standarde
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fără avizul medicului, transferarea de la o închisoare la alta, interzicerea unor practici religioase, nesepararea minorilor de adulți etc. În urma aderării României la Consiliul Europei, au apărut primele inspecții ale forurilor internaționale, rapoartele HEUNI, Amnesty International, Comitetului împotriva Torturii și Tratamentelor Inumane obligînd statul să ia o serie de măsuri de umanizarea pușcăriilor. Una din cele mai importante decizii a constat în traducerea și distribuirea manualului ONU și PRI A pune regulile în acțiune în toate închisorile și obligativitatea cadrelor să-i
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a evita reglementarea? Da Nu. Dacă da, care au fost? 5. Toate sancțiunile aplicate sînt prevăzute în regulament? Da Nu. 6. Dacă da, identificați-le pe cele care relevă următoarele situații: maltratări corporale, închiderea într-o celulă întunecoasă, pedepse crude, inumane sau degradante. Descrieți-le. 7. Care este numărul următoarelor sancțiuni pronunțate în cursul anului: regim special, regim de izolare, cartier disciplinar, transferări? 8. Ținerea la izolare exclude orice noțiune de privare senzorială? Da Nu. 9. Locul de izolare în care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și de muncă să pună steagul României pe mașină și să conducă autoturismul spre Nicosia. Când am ajuns la sediul ambasadei, i-am telefonat "patronului". Acesta a venit la misiune, am discutat foarte civilizat, i-am propus să schimbe regimul inuman al muncitorilor români, fără să apelez la autoritățile locale. Dacă era vorba de o tânără româncă, evenimentele aveau alte trasee. Cel mai convenabil era, fără îndoială, vizita civilizată la ambasadă pentru un sfat sau o comunicare a unei intenții foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
pentru a avea o audiență cât se poate de mare iar ziarele-și dublau sau triplau tirajul, fiind solicitate de publicul mai puțin receptiv la realitățile sociale, ei căutând senzaționalul, cu camere de tortură, cu anchete securiste, care trezeau sentimentul inuman și multe altele. Imi amintesc de acele zile de groază din decembrie ’89 cum priveam la televizor zi și noapte, văzând și ascultând știrile cu care lumea era intoxicată cu tot felul de minciuni, cu diversiuni și incitări la lupte
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
expune persoanele respective la un risc mărit de exploatare, izolare și dependență față de angajatori. Nu de puține ori, asemenea situații constituie un preambul al traficului de persoane. Numeroasele reclamații existente din partea unor persoane imigrante care au fost supuse unor tratamente inumane din partea angajatorilor confirmă necesitatea urgentă a unei implicări mai decise a organismelor internaționale specializate în prevenirea și rezolvarea unor asemenea situații. Impactul economic Așa cum rezultă și din cele prezentate anterior, una dintre cele mai puternice motivații ale emigrării este cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pentru unitate. De ce să fi existat Cuge tă rile pentru a ajunge la Dicționarul filozofic? Prin chiar structura ei, fiecare limbă conține virtualități me tafizice; franceza însă, îndeosebi cea din secolul al XVIII-lea, are puține asemenea virtualități: limpezimea ei inumană, absența de ecouri, refuzul nedeterminării fac din ea o limbă gramaticală prin excelență ăadică a-me tafizică), care poate năzui la mister, dar care nu are cale firească spre el. Este caracteristic faptul că Mallarmé postula teo retic obscuritatea, că n-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
că avem tot dreptul să ne lăudăm cu calificativul de "sat cultural", dacă nu în pondere absolută (având în vedere că și alte sate își pot revendica acest calificativ), cel puțin în pondere relativă, având ca sistem de referință gradul inuman de izolare. Da ... satul Stâncășeni se simte mai izolat în epoca modernă decât în cea feudală. Nu-l dezamăgiți acum când este la ananghie ! El nu vă poate răsplăti decât cu fiii săi din trecut și de azi, ale căror
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
nedreptatea și umilințele din propria lui țară. În Cenzura în Romania (Central European University Press, 1998) am publicat o serie de interviuri și traduceri care explicau acest proces. Dacă un poet scria un poem despre disperarea dea trăi în condiții inumane și voia să-l publice, încercând să comunice cu lectorul printre rânduri (comunicarea directă a unor astfel de idei era exclusă), trebuia să păcălească cenzura cumva, și unul dintre procedee era să pună la sfârșitul poemului o mențiune cum că
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din România). Dezrădăcinarea e adesea efectul direct al cortinei de fier. Ea e în același timp foarte reală și sursă a imaginarului: mulți Desperado sunt ei înșiși autori dezrădăcinați ori creează eroi de acest gen, care fug de o patrie inumană și reușesc ori eșuează în occident. Simbol al libertății materiale și intelectuale pentru cei din est, occidentul trage cu ochiul la ce se petrece dincolo de Cortina de Fier cu sentimentul comod că peisajul comunist e în același timp pitoresc și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în special, excepționala figură a lui Nicolae Steinhardt, pe care Vlad Stolojan l-a cunoscut în închisoare și despre care vorbește cu admirație. Acesta descrie în Jurnalul fericirii întâlnirea sa cu Vlad, într-un context de suferință psihică în cadrul condițiilor inumane de detenție și de tensiune morală și intelectuală datorată conflictelor dintre deținuți de origini politice și sociale dintre cele mai diferite. Disperată, aproape de capătul puterilor, Sanda Stolojan a hotărât să riște totul și să lanseze un strigăt de ajutor către
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
4 Modelul somatologic al integrării subiectului în cele șase cadre de dezvoltare a vieții În realitate, este vorba despre o indisponibilitate la aceste două cadre din cauza unui amalgam în primul cadru: propriul corp și ecosistemul, cadrul obiectelor și a mediului inuman. Acest mod de a vedea ne permite să înțelegem efectele pozitive ale contactului corporal, dincolo de reacțiile paroxistice imediate. Axa 6. - Trebuie să existe și un aspect pozitiv, o fereastră spre fericire. Este vorba probabil de investiția senzitivo-motrică până la satisfacția paroxistică
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
etico-simbolice ale metaforelor conceptuale amintite anterior (NEBUNIE, BOALĂ, MURDĂRIE etc.), ca și prin anumite expresii concrete (a-i veni/a-l lua dracii), "norma" limbii române tinde să condamne FURIA ca pe o manifestare malignă, anormală și, în ultimă instanță, inumană. 3. Studiu de caz: analiza proverbelor din clasa idiomatică a LUPULUI 3.0. Organizarea textemelor în configurații paradigmatice poate fi probată nu doar prin analiza câmpurilor, ci și a claselor idiomatice, înțelese ca ansambluri de texteme caracterizate prin prezența unui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Le Goff, Jacques, Intelectualii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994. Lucretiu, Poemul naturii, Editura Minerva, București, 1981. Luther, Martin, Scrieri, Vol. I, Editura Logos, Cluj-Napoca, 2003. Lyotard, Jean-Francois,Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Editura Babel, București, 1993. Lyotard, Jean-Francois, Inumanul. Conversații despre timp, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002. Maltot, Hermant Curato di, Storia delle Eresie, Appresso Franceso Piteri, Venzia, 1750. Maria de Liguoari, Alfonso, Istoria dell'Eresie, Edizione Secunda, Venezia 1741. Marrou, Henri-Irénée, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ideea dezvoltată în lucrarea Transmodernidad, Barcelona, Anthropos, 2004, prezintă în spiritul lui Francis Fukuyama (The End of History and the Last Man, Free Press, New York, 1992) ideea unui sfârșit al modernității și a unei lumi post hegeliene. 9 Jean-Francois Lyotard, Inumanul. Conversații despre timp, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, p. 8. 10 Sensul cuvântului imaginar este dat de imaginea despre lume. Termenul nu limitat la "fantastic", ci cuprinde în sine toate elementele specifice imaginii sau modalităților de influențare ale acesteia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să se “autodemaște”. Bineînțeles, torționarii treceau ei înșiși, mai întâi, prin operațiunea de reeducare. Apoi, cu sprijinul și la îndemnul conducerii închisorii, își asumau răspunderea să-i convertească pe ceilalți. Metodele? Bătaia, supunerea la neînchipuite umilințe, fizice și psihice, pedepse inumane, delațiunea, izolarea. Rezultatul? Obținerea unui climat de neîncredere și suspiciune, surparea totală, “modificarea interiorului” în atât de mare măsură încât cei supuși “experimentului” erau de nerecunoscut. Se instalase, în rândul deținuților, o asemenea frică, de toate și toți, încât cei
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
În anul 1940, pe timpul ocupației sovietice, sorocenii s-au convins în scurt timp de adevărata față a orânduirii sovietice și de politica de rusificare a populației autohtone. Eugen a fost martor al masivelor deportări în primă ordine a intelectualității, condițiile inumane în vagoanele cu destinația Siberia, pe care se inscripționase: „voluntari spre pământuri nedesțelenite”. În plânsetele celor înghesuiți în vagoane de vite, la fiecare gară mai mare în drum spre Siberia, fanfara militară și populația ovaționau inițiativa patriotică a celor închiși
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
să o folosim cum vrem și la ce vrem. Această nouă raportare a părut și ea, la un moment dat, o extindere a câmpului de acțiune a omului, dar apoi s-a văzut că-l constrânge să construiască o lume inumană. Dacă nimic nu mai este sacru în natură, totul poate fi subsumat calculului, iar omul este prins într-o lume în care el însuși contează doar ca resursă sau cost pentru economie. Cea de-a treia angoasă este consecința la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ele), În timp ce conservatorii le vedeau ca pe o reîntoarcere către un mod de viață agricol. Atât creșterea necontrolată declanșată deindustrializarea rapidă, cât și șocul crizelor economice, au deșteptat critici aspre asupra metropolei industriale de secol XIX, Învinuită de a fi inumană, imorală, degenerată. Din această perspectivă, descentralizarea, densitatea scăzută, sau chiar contracția, erau văzute drept alternative dezirabile și erau sursă de inspirație pentrunoi viziuni urbane. Orașele-grădină ale lui Ebenezer Howard (1898), de exemplu, nu reprezintă doar antipodul metropolei industriale - ele sunt
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
nu lipsește, fiind filigranat în structura intimă a poemei de la un capăt la celălalt. Tălmăcirea ideatică a Florii albastre în viziunea lui Vladimir Streinu este splendidă: "...deși poetul consimte la dulcea injoncțiune a iubitei de a se retrage din lumea inumană a "stelelor", a "norilor" și a "cerurilor înalte", deși a admis că numai mormintele faraonice, "piramidele învechite" vin în atingere cu asemenea realități transcendentale, că fantoma civilizației de pe "câmpiile asire" induce la meditații zadarnice, că nu e mai profitabil nici
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
splendidă formă de luptă cu un suntem monstruos, a cărui forță era chiar forța. Nemiloși, bolșevicii ar fi sfărâmat orice oscior le-ar fi stat în cale. Pentru a-și detecta inamicii, oponenții, criticii, comunismul practica o veghe continuă și inumană. Ochiul roșu și unic al partidului vedea totul și nu răbda nimic. Scriitorii dizidenți șiau format reflexe la fel de puternice pentru a răzbate dincolo de minciună și opresiune dar și pentru a se strecura, ei și scrierile lor, dincolo de mâna criminală a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de a alege binele, ori binele nu coincide întotdeauna cu plăcerea. Dimpotrivă. Chiar și în cele mai oribile experiențe recente, cum sunt pogromul ori gulagul, ori torturile din închisoarea comunistă, există forme sublime de rezistență la răul extrem, la violența inumană. Omul găsește pliuri ale binelui unde să se retragă din fața devastatoare a urâtului. Intelectualii închiși sub comuniști, privați de cele mai elementare condiții care să le facă viața nu frumoasă, ci suportabilă, găsesc drumul spre bogăția inepuizabilă a resurselor interioare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fantezie. O minte instruită corectează absurdul lumii reale, ajustează malformațiile întocmai cum creierul reface imaginile răsturnate ale obiectelor. Poate că și în mintea lui Gleb acționează permanent corecții în numele unei închipuite ortopraxii ori de câte ori el întâlnește povești zguduitoare despre o lume inumană, imposibilă, crudă, bicisnică. În mintea idealistă a lui Gleb, se instalează frenetic dorința de a fi înrolat în armată, chemat la arme: „Și tot mai tare îl trăgea ața încolo, să se ducă și el la bătălie! Toată această luptă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]