1,236 matches
-
formă în fața casei. Ușile nu erau încuiate și, adeseori, pe plita călduță era un castron cu ciorbă și o bucată de mămăligă. Țăranii erau la câmp toată ziua, de aceea satul părea părăsit. În spatele caselor, într-o parte era pășunea inundabilă în verile ploioase, iar pe cealaltă 166 parte era un deal acoperit cu o livadă bătrână de meri și de pruni, unde pășteau vacile satului. Într-una din zile, la trecerea prin sat m-am oprit să privesc livada. În dreptul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
este de 260 metri. Față de albia minoră a Siretului, ea are o altitudine de 25 metri. în zona de confluență a celor două râuri, relieful are aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. în lungul râului Siret apar câmpii aluvionare de luncă inundabile cu bălți (Bălăneasa Râioasă, Puturoasa, Balta lungă etc.), despletiri de brațe și cursuri de apă părăsite (Sirețele). în anii cu ploi abundente, Siretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
din pășunile și fânețele actuale sunt dispuse pe terenurile afectate de alunecări, care au devenit improrii pentru alte folosințe (terenurile de pe versanții văii Adâncata, terenurile de la est și sud-est de Crivești). În lungul văilor, lărgirile de la confluențe și sectoarele parțial inundabile sau neinundabile sunt folosite, de asemenea, ca pășuni sau fânețe. Pădurea se dispune în sudul regiunii, la trecerea spre zona mai înaltă a bazinului Bahluiețului, dar și pe unele terenuri afectate de alunecări. În ceea ce privește intravilanul, văile ce urmăresc cursurile râurilor
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
din pășunile și fânețele actuale sunt dispuse pe terenurile afectate de alunecări, care au devenit improrii pentru alte folosințe (terenurile de pe versanții văii Adâncata, terenurile de la est și sud-est de Crivești). În lungul văilor, lărgirile de la confluențe și sectoarele parțial inundabile sau neinundabile sunt folosite, de asemenea, ca pășuni sau fânețe. Pădurea se dispune în sudul regiunii, la trecerea spre zona mai înaltă a bazinului Bahluiețului, dar și pe unele terenuri afectate de alunecări. În ceea ce privește intravilanul, văile ce urmăresc cursurile râurilor
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
zonă de deal (Valea Ursului), urmată de șes (de la Băcești la Vaslui) sau marcată de îmbinarea dintre șes și coastă/șes și colină (zona sudică a Iașiului sau legătura dintre Vaslui și Tutova-Bârlad), finalizând parcursul cu o zonă de câmpie inundabilă, practic legătura cu Siretul (de la Tecuci la Galați). Pe lângă afluenții importanți, cu debit mare, ai râului Bârlad, mai există o serie de pârâiașe, care mărginesc câte o localitate (multe nesemnificative), majoritatea lor pierzându-se în masa bazinului hidrografic amintit, motiv
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sondaje sau săpături sistematice, care să permită creșterea numărului siturilor arheologice, exhaustiv cercetate. Potrivit dinamicii siturilor (Anexa II, hărțile I-III), putem constata locuirea aproape totală a teritoriului Moldovei, favorizate fiind unele microregiuni, zonele evitate fiind rare (în special cele inundabile sau instabile geografic). Remarcăm preferința locuitorilor pentru terasele râurilor, pantele văilor, platourile înalte, de regulă zonele de podiș, întrucât puteau furniza condiții propice de viață: terenuri pentru agricultură, ape și păduri (datorită acestor factori, Podișul Central Moldovenesc și, implicit, Bazinul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a spațiului moldovenesc. Condițiile geomorfologice denotă o dispunere uniformă a siturilor spre diferite forme de relief, cum ar fi platformele, terasele văilor, șesurile, mai rar zonele inundabile ale Bârladului (lunca acestuia). Cea mai recentă statistică (de la jumătatea anilor '90), la care vom face mai des referire, menționează, pentru spațiul românesc de la est de Carpați, descoperirea unui total de 300 de așezări, ce provin din aproximativ 250 de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârladului. În privința mormintelor nomade, membrii grupurilor respective au ales de regulă movile de pământ sau zone ușor înălțate, (Grivița, Matca, Drăgănești și Bârlad-Dealul Țuguieta), uneori situate pe văile râurilor (Pogonești, pe valea Tutovei și Umbrărești, pe valea Chineja), în lunca inundabilă a Bârladului (Banca) ori pe valea Bârladului (Bârlad-Parc și Bârlad-Moara lui Chicoș). Numărul mare al descoperirile funerare, din această etapă, față de perioadele anterioare și implicit al obiectelor din inventare, permite o analiză detaliată asupra evoluției ritului și ritualului funerar din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a teritoriului Moldovei. Se observă o dispunere uniformă a așezărilor spre toate formele de relief, cum ar fi platformele, terasele văilor, șesurile, mai rar zonele inundabile ale Bârladului (lunca acestuia), excluzând, în acest caz, locurile montane sau submontane. Mai rar era folosită câmpia, ce nu oferea gradul de securitate necesar, datorită frecventei pătrunderi a alogenilor, crescători de animale. Ulterior, retragerea unor grupuri migratoare spre zonele de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramice aparținând secolelor X-XI. Cercetare M. Brudiu, 1960-1970. Materialul este la Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Brudiu 1970, p. 518 (fig. 7/10); Teodor 1997c, p. 57. 22. Brodoc (oraș Vaslui), județul Vaslui a) Nord-Est de sat: pe terasa inundabilă din stânga Râului Bârlad, la circa 700-800m nord-est de sat, s-au descoperit fragmente de vase modelate la mână, specifice veacurilor V-VI și făcute la roată aparținând secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1988, p. 198-199, 212 (fig. 1/7); obiectul este atribuit greșit localității Gura Văii, însă desenul este bun; Teodor 1997c, p. 91. 141. Gara Banca (comuna Banca), județul Vaslui a) Șapte case: la vest de sat, în apropiere de lunca inundabilă a Bârladului, la câțiva metri nord de așezarea Dridu, s-au descoperit cu ocazia cercetărilor de suprafață din 1981 două morminte turanice. Doar în M1 s-a păstrat scheletul, depus pe spate, cu mâinile pe lângă corp și orientat vest-est. M2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o diferență de nivel de 35 m, pe o distanță de circa 11 km. Altitudinea relativă a șesului este de 3-5 m în zona Hârlău și de 6-10 m în dreptul localității Bădeni, Ceplenița și Cotnari. În aval de Hârlău, suprafețele inundabile ocupă porțiuni relativ reduse (Bădeni, Ceplenița). Trebuie reținut însă faptul că aceste se datorează mai ales scurgerilor de pe versanți decât râului. Ca urmare a poziției geografice a acestui sector de vale situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Dealul Mare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zăpezilor sau în perioadele cu ploi torențiale se acoperă cu apă. Șesul Buhalniței actuale, la intrarea în depresiunea de contact, imediat în aval de localitatea cu același nume, se lărgește până la peste 400 m. Este un șes jos, mlăștinos și inundabil doar când sunt ploi abundente. Șesul pârâului Broscăria, afluent pe stânga al Bahluiului, în dreptul localității Ceplenița, se dezvoltă larg la intrarea în depresiunea de contact, cu lățimi apreciabile, ce oscilează între 200 până la 600 m. Este un șes ce apare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m altitudine relativă se dezvoltă începând din sudul satului Pârcovaci până în zona Ceplenița. Se prezintă sub forma unor fragmente înguste (10-80 m lățime) alcătuită în principal din nisipuri și prundișuri acoperite cu depozite mâloase și nisipuri fine. Aceste teritorii, frecvent inundabil, are o umiditate pronunțată și în majoritatea cazurilor este ocupată cu o vegetație formată din plopi, sălcii, răchitișuri sau asociații higrofile (C. Burduja, 1963). Din punct de vedere geomorfologic această treaptă poate fi considerată ca o terasă în formare. Terasa
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
plopi, sălcii, răchitișuri sau asociații higrofile (C. Burduja, 1963). Din punct de vedere geomorfologic această treaptă poate fi considerată ca o terasă în formare. Terasa de luncă de 6-10 m altitudine relativă este partea cea mai importantă a luncii Bahluiului, inundabilă numai la viituri excepționale (astăzi viiturile fiind reglate de acumularea de la Pârcovaci). Se prezintă sun forma unei trepte largi de o parte și de alta a Bahluiului, începând din zona satului Pârcovaci. Aici, terasa de luncă dezvoltată pe partea stângă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de zahăr, a plantelor furajere, dar și a grâului și porumbului. Solul neevoluat aluvial tipic (succesiunea orizonturilor este (Ao-C). A fost identificat în albia majoră a văii Bahluiului și a afluenților acestuia în cursul lor inferior. Aceste lunci sunt rar inundabile, apa freatică apare la 80-100 cm. Textura este argilo-prăfoasă sau nisipoasă, conținutul de humus variază între 0,40-3,74%. Regosolul pseudorendzinic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Cpr). A fost identificat pe terenuri degradate situate în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, pe valea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pantelor mai accentuate, prin împădurire; - fixarea și ameliorarea nisipurilor, mai ales în Câmpia Olteniei, Câmpia Careilor, prin plantații pomi-viticole sau prin culturi legumicole; - prevenirea inundațiilor. Întrucât ceva mai mult de o zecime din suprafața țării noastre este formată din terenuri inundabile și cu exces de umiditate, s-au realizat lucrări de îndiguiri și desecări. Cele mai mari au fost executate în Lunca Dunării, unde o serie de bălți și lacuri au devenit terenuri arabile. Un exemplu este „Balta Brăilei“, care a
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
suprasaturat de apă, morile de vânt ale Olandei fură exemplul ce se prezentă firește în mintea lui Ian. Și totuși, de ce conlucrarea lor e mai eficientă, de-aceea solul zvântat se afundă mai adânc sub nivelul mării, devenind astfel mai inundabil. Totul ca și cum fundația civilizației nu ar fi deloc solidă, ci suprasaturată cu un fluid: o pânză freatică de spațiu vital drenabil, mult prea drenabil, de sub picioarele noastre, și asupra căruia priza ne rămâne mereu precară. Aheron, miticul râu subteran al
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
rea de Jos începând cu secolul X. În ce ne privește, graiul ausonilor este amintit la nordul Dunării, undeva în Banat sau Câmpia Tisei, poate Crișana, deoarece Câmpia Tisei era și a rămas multă vreme după venirea ungurilor un ținut inundabil, mlăștinos, ocolit de migratori, de către secretarul ambasadei Imperiului Roman de Răsărit, Priscus Panites, trimis la curtea lui Attila . Urmărind harta Imperiului Roman pentru secolele I - II d.Hr., vom observa că între granița provinciei Dacia și Dunărea mijlocie, panonică, teritoriul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de înveliș solzos la crapul de cultură autohton 74 CAP. 4. ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI, MATERIALUL ȘI METODELE DE CERCETARE 4.1. Caracterizarea ecotehnologică a bazei de ameliorare „Amenajarea Piscicolă Movileni” Amenajarea piscicolă Movileni este amplasată în Podișul Central Modovenesc, în lunca inundabilă a râului Jijia, între stațiile de cale ferată Larga Jijia și Vlădeni, la 24 de kilometri de municipiu Iași. Aici, pe o suprafață de cca. 1.600 ha., între calea ferată Iași-Dorohoi și DJ Iași-Hârlău, în aval față de confuența răului
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Complexul Piscicol Movileni”.Albia Jijiei a fost regularizată, iar pe terenul astfel obținut avea să se realizeze cea mai mare crescătorie piscicolă sistematică din Moldova, în suprafață de 1.200 ha. De asemenea, 300 ha. au fost transfromate întro pășune inundabilă, în amonte de amenajarea piscicolă, prin executarea a 5 km. de canale drenoare,iar în aval față de amenajarea piscicolă s-a realizat o pășune neinundabilă, în suprafață de 50 ha., prin executarea unui dig de contur. Amenajarea piscicolă a fost
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
rutiere au constat în asigurarea scurgerii apei, asanarea unor zone mlăștinoase și înălțarea platformei de drum pe unele porțiuni, toate începând prin 1859. Rețeaua rutieră a fost adaptată condițiilor de rulare ale văii, prin orientare și construcție, evitarea terasei joase, inundabile, și a evoluat într-o strânsă interdependență cu procesul populării, al apariției și progresului așezărilor omenești. Satele au ieșit la șosea târziu în vremuri de siguranță și condiționate de aspectul urmărit. Șoseaua Bacău - Izvorul Berheciului - Gohor, în cadrul comunei Oncești, a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ventuze adezive. ♀ Punctele din jumătatea anterioară a corpului sunt grupate sub forma unor șiruri drepte. Interstriile elitrelor și partea ventrală prezintă granulații fine. 17 Genul Platambus Thomson Cuprinde o singură specie central-europeană întâlnită și în țara noastră. Trăiește în bălțile inundabile ale râurilor mari. Specie reofilă. Platambus maculatus Linné Oval-scurtat, destul de bombat, dorsal ușor lucios, nepunctat, prevăzut cu reticulații microscopice. Jumătatea posterioară a capului de nuanță întunecată, în interiorul ei se află uneori 2 pete de culoare deschisă. Pronotul gălbui, cu câte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
apei subterane. Excesul apei pe anumite porțiuni, în cadrul comunei Șipote, a creat însă și probleme. Astfel, apele subterane, prin ascensiunea lor până aproape de suprafață, au determinat crearea de sărături, dificultăți în angrenarea unor terenuri în agricultură ș.a. De asemenea, șesurile inundabile au determinat imposibilitatea de amplasare a habitatului. Rezolvarea acestei probleme s-a încercat prin realizarea unor lucrări de îmbunătățiri funciare, prin efectuarea de drenaje, desecări și amenajarea barajului de la Hălceni, pe pârâul Miletin. O importanță deosebită în instalarea habitatului într-
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pe teritoriul comunei Șipote se pot identifica trei categorii de terenuri (Harta nr. 3) : - terenuri stabile în care se includ suprafețele interfluviilor sculpturale, ale complexului de terase și ale șesurilor,acestea din urmă fiind însă umede pe alocuri și parțial inundabile; - terenuri nestabile care cuprind versanții puternic înclinați cu potențial de alunecare și parțial cu alunecări active, cu apa la adâncimi variate,în general între 0 și 5 m; - terenuri semistabile cuprinzând versanții slab înclinați, în general uscați,afectați predominant de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]