1,179 matches
-
Greimas, transformările leagă șiruri intratextuale la același nivel structural. Ele sînt echivalente cu operațiile de CONJUNCȚIE și DISJUNCȚIE între SUBIECT și OBIECT și, mai general, ele duc de la o stare inițială la una finală, care constituie contrariul sau contradictoriul acesteia (inversiunea sau negația sa). Dacă, pentru Todorov și Greimas, transformările sînt intratextuale și apar la același nivel structural, pentru unii naratologi îndeosebi cei ce au fost influențați de gramatica generativ-transformațională (van Dijk, Pavel, Prince etc.) transformările sînt intratextuale, dar leagă (de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
douce, lui demandant à quelle heure elle pourrait le voir, rue Marbeuf, tout seul, parce qu'elle était trop bête quand îl y avait du monde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.76]. Sintaxa feminină este eliptica și ambigua, cu inversiuni frecvente ale termenilor da și nu. Oscilarea doamnei Dambreuse între da și nu, între decizii contrare, ia în român forme diferite. Cuvintele sale sunt adevărate și false în același timp, exprimând sentimente, motive și explicații contradictorii. Dacă da este cuvântul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
către ideea unei contribuții active a audienței la mecanismul de comunicare, mai ales datorită lui R.A. Bauer, începînd cu anii '60. Această evoluție a dus la răsturnarea întrebării clasice: "Ce îi face comunicarea alegătorului?" în: "Ce face alegătorul cu comunicarea?" Inversiunea a îndreptat mai întîi cercetarea spre sociografia comportamentelor de informare, mai ales datorită modelului utilizatorilor și satisfacțiilor care descriu practicile și motivările acestora, iar, mai recent, spre mecanismele cognitive aplicate în înțelegerea și memorizarea informației politice 84. Pentru a examina
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
continuă, luminii astfel plăsmuite, o dimensiune spațio-temporală specifică, si mediază, astfel, trecerea spre o realitate mai înaltă. Lumea imaginata nu este însă realitatea ultima ci, în tradiție neoplatoniciana, doar o oglindă, o figurare a ei, printr-o simbolică logică a inversiunii, legată de sacrificiul - atât al realității perceptive utilitare, cât și al subiectivității artistului. Deși cercul înțelegerii adevărate se mărește tot mai mult, acesta refuză, totuși, să se închidă: Pe zarul de constantă lumină însă, ivăr inferioarelor iaduri, Sufletul Cercetat se
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie privită ca fiind foarte dură, deoarece ea se înscrie în tradiția misogină a epocii. „Ca și Elegia madonnei Fiammetta, constituie o inversiune a unui cod prestabilit. După cum în Elegie dragostea tragică a lui se transformă în dragostea tragică a ei, astfel și în Corbaccio, nobilele consecințe ale iubirii și lauda închinată femeilor, două constante ale operelor anterioare, sunt convertite într-un dezgust
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-mi plânge cu el. Bate-ai, vântule, cu foc, / Să-mi arzi dușmanii pe loc. / O vorbă dacă ți-o spun: / Dorule-dor, / Tu o dai și vântului, / De o duce satului."151 Sentimentul apartenenței la universal este construit pe baza inversiunilor verbale și nominale, liantul semantic fiind reprezentat de comparațiile cu elementele cosmice care "urzesc" destinul uman, împlinindu-l (nu întâmplătoare este predominanța verbelor la condițional-optativ, în lirica populară): "Lung e drumul la Rarău, / Dar mai lung e dorul meu; / Drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pus pielea la uscat. / Ciubote din ea să fac, / Să-mi trăiesc viața cu drag."225 Împletirea planului narativ cu notațiile descriptive pune în evidență atitudinea de acceptare în fața "marii treceri", singurătatea asumată în fața morții, ca resemnare, fiind ilustrată de inversiunile care portretizează petrecerea din această lume ("neagră singurătate", "pustia moarte"), metafora exprimând chintesența vieții săvârșite ("car de lut"): "Urâtu-i, doamne, urât, / Când vin sorții de murit: / Te despărțește de lume, / Te lasă singur în vânt / Și te-amestecă-n pământ, / Te duce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
eului încetează să mai fie un factor structurant al personalității pentru a deveni, în mod insidios, o cauză de neliniște. În loc de a fi imboldul progresului nostru personal, el se întoarce împotriva noastră și ne îngrădește dezvoltarea. Printr-un soi de inversiune, societatea de excelență se transformă inexorabil într-o societate a depresiei" (pp. 156-157). Avem sentimentul că ne găsim mereu la capătul puterilor, la limita resurselor noastre energetice, mentale, psihice. Desigur că și invidia capătă proporții devastatoare, greu suportabile. Împreună cu depresia
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
stare de apăsare tensională interioară în cazul situațiilor conflictuale și a complelor, ca pe o confruntare directă cu o „lume ostilă” considerată astfel de paranoicii revendicativi și cverulenți, ca pe o izolare morală și socială represivă, în cazul persoanelor cu inversiune sexuală; și seria poate continua. În majoritatea cazurilor, bolnavul psihic își percepe propria sa suferință și în raport cu „atitudinile sociale”, de regulă repulsive, ostile, față de boala psihică și bolnavii mintali. Din aceste considerente, apare tendința bolnavilor de a-și ascunde propriile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
autoacuzare, idei de suicid, tentative de suicid. Tulburările afective mai sus menționate sunt întâlnite în mod constant în cursul „bolii afective” sau al „psihozei maniaco-depresive”. În plus, diferit de acestea, mai notăm existența stărilor disforice afective de tipul ambivalenței sau inversiunii afective, cu caracter bizar, din cursul schizofreniei, precum și tulburările afective specifice ale psihopaților, cu o conotație morală (cruzimea, cinismul, indiferența față de suferința celorlalți etc.). Tulburările afective sunt de regulă asociate cu modificări patologice din sfera activității motorii și ideative. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
filozofi și moraliști. Pasiunile care stau la baza „nebuniei” sunt, în primul rând, orgoliul și cupiditatea. Ele pot da naștere la halucinații, divagații sau delir. I. Kant, clasifica „bolile capului” sau „nebunia” în două categorii: a) debilitatea sau idioția, b) inversiunea sau grupa tulburărilor mintale în care intră: - halucinațiile, - dereglările facultății de a judeca sau delirul, - inversiunea rațiunii sau mania (delirul, mania și demența). Ultimul în această serie este Ph. Pinel, „medicul-filosof” care, medicalizând pasiunile și incluzând definitiv „nebunia” în sfera
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ele pot da naștere la halucinații, divagații sau delir. I. Kant, clasifica „bolile capului” sau „nebunia” în două categorii: a) debilitatea sau idioția, b) inversiunea sau grupa tulburărilor mintale în care intră: - halucinațiile, - dereglările facultății de a judeca sau delirul, - inversiunea rațiunii sau mania (delirul, mania și demența). Ultimul în această serie este Ph. Pinel, „medicul-filosof” care, medicalizând pasiunile și incluzând definitiv „nebunia” în sfera medicinei ca „boală psihică”, recunoaște următoarele forme de tulburări: melancolia, mania, demența, idioția, ipohondria, somnambulismul și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
abstracte, neadecvate vârstei și nivelului de instrucție intelectuală, - precocitate, - depresie și anxietate, - preocupări ipohondriace, - stare de disforie. 4) Schizofrenia simplă se caracterizează prin următoarele aspecte: - sărăcirea până la totala pustiire a vieții psihice, - scăderea notabilă a capacității intelectuale, - tendința la izolare, - inversiune afectivă. 5) Schizofrenia ipohondriacă este caracterizată prin existența unui delir ipohondriac asociat cu cenestopatii și o stare de anxietate din partea bolnavului. 6) Formele recurente sau periodice ale schizofreniei, cu caracter intermitent, mixte sau atipice, se caracterizează prin următorul tablou psihopatologic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
severitatea procesului morbid, intens și distructiv, tinzând să afecteze întreaga viață a bolnavului; izolarea, închiderea în sine patologică a bolnavului, slăbirea relațiilor interpersonale ale acestuia; schimbarea afectivă în plus (euforie), în minus (depresie) sau cu caracter bizar, discordant (ambivalență, disforie, inversiune afectivă); tulburări în sfera intelectuală de tipul ideilor sau a interpretărilor delirante asociate cu tulburări de percepție de tipul halucinațiilor; regresiune globală a personalității la forme anterioare de dezvoltare (manierisme, bizarerii, puerilism etc.); tulburări ale conștiinței, imaginii de sine, a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
scrisul frumos, disprețul său pentru rețetele estetice, modelele și procedeele tradiționale consacrate. În continuare sunt analizate formele stilului oral pe care le cităm: fraze interogative și exclamative, ziceri tipice, construcții întrerupte, așazisele anacolute, expresii idiomatice, proverbe, locuțiuni verbale, repetarea cu inversiunea ordinii cuvintelor, rotacizarea specifică limbii muntenești, mai-mult-ca-perfectul perifrastic ș.a. De asemenea se observă că, atunci când dialogul încetează și încep comentariile scriitorului, acesta folosește și aici felul de a vorbi al personajelor sale, prin intermediul stilului indirect liber. Tudor Vianu precizează că
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
fixe, dar, răspîndindu-se, ele devin fapte de limbă și participă la realizarea expresivității obișnuite a limbii, fără scopuri artistice. Pentru a se realiza noul, în scrisul artistic, se recurge uneori la o destructurare a acestor construcții, prin folosirea lor cu inversiuni, intercalări sau parafrazări. Se pot produce astfel fenomene de elipsă (a întoarce obrazul, în loc de a întoarce și celălalt obraz), de suspensie (cine se scoală de dimineață...), de expansiune (a fi coadă de topor pentru cineva), de substituire (prost de dă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aparatului fonator și a întregului corp. Către 5 6 ani, normal este ca preșcolarii să pronunțe corect toate sunetele (chiar și vibranta „r”, consoanele constrictive „s, z, ș, j” și semioclusivele „ce-ce”), înlăturându-se fenomenele de înlocuire, omisiune și inversiune. Din punct de vedere al dezvoltării vocabularului și al însușirii structurii gramaticale a limbajului cercetările au relevat că mai mult decât în alte domenii ale vieții psihice există mari diferențe individuale, ce se datoresc în primul rând condițiilor de viață
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
după 3 ani, când copilul face progrese rapide fără a înregistra ulterior nici o deficiență de vorbire. Mulți cercetători încadrează non-achiziția vorbirii până la 5-6 ani tot în această categorie. Această întârziere simplă, ușoară se caracterizează prin alterări fonematice care constau în inversiuni, omisiuni, contaminări de foneme, sau reducerea grupelor consonantice la una din consoanele constitutive, astfel încât inteligibilitatea limbajului este în general păstrată, mai puțin a cuvintelor abstracte și a cuvintelor de legătură. Toate aceste aspecte deficitare urmează a fi eliminate spontan ori
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
orală și scrisă. Se constată dificultăți de reglaj și de ritm, înclinație în cazul stângăciei, mult mai frecvente decât la dreptaci. Spre deosebire de intelectul normal, în debilitatea mintală, tulburările lexiei se repercutează mai pregnant în comportamentul grafic, exprimate prin frecvente omisiuni, inversiuni și adăugiri de grafeme. De asemenea la ei apar mai frecvente aglutinări (contopiri) de cuvinte, înlocuiri de cuvinte sau omisiuni în interiorul lor. Se creează mari aspecte de agramatisme, greșeli de tip gramatical, care se mențin ca fenomene tipice. La debilii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
consoane, se produc omisiuni sau înlocuiri ale grafemului: n, l, r, t, b-p, f-v, c-g, d-t, s-ș, z-j. Fenomen masiv este și omiterea de silabe și cuvinte, atât în plan lexic cât și grafic. De asemenea inversiunile de grafeme din interiorul cuvintelor au o pondere relativ ridicată la debilii mintali, ceea ce face imposibilă activitatea de analiză și sinteză fonetică. Repetările de cuvinte sau doar de silabe se datorează particularităților de inerție și perseverare specifice structurilor mentale deficitare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vorba de o cauză centrală, tulburări de orientare și organizare spațială. De asemenea apar dificultăți de analiză și sinteză corticală în perceperea auditivă și vizuală, adică în timp și spațiu, aspecte ce nu pot fi separate. Dislexicul este caracterizat prin inversiuni de litere, silabe, cuvinte, cifre, unele din ele stabile, altele foarte labile, ca urmare a tulburărilor spațiale: sus-jos, stânga dreapta. El nu sesizează toate relațiile existente între foneme și nu le poate situa în timp (pronunțarea) și nici în spațiu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cifre, unele din ele stabile, altele foarte labile, ca urmare a tulburărilor spațiale: sus-jos, stânga dreapta. El nu sesizează toate relațiile existente între foneme și nu le poate situa în timp (pronunțarea) și nici în spațiu (scrisul). În cadrul silabelor face inversiuni, demonstrând incapacitatea de a recunoaște ordinea consecutivă a literelor, iar în cuvinte face inversări de silabe ca urmare a faptului că nu poate transpune o relație temporală în una spațială, cauza fiind aceeași, tulburări de organizare spațio temporală și ale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de reacție nediferențiată. 2) Incontinența afectivă, este caracteristică pentru pseudobulbari, maniacali (care însă sunt mai mult labili afectivi), vasculari și se manifestă prin explozii emotive cu râs, plâns, la orice stimul sau reprezentare cu încărcare afectivă oricât de mică. 3) Inversiunea afectivă este o pervertire a afectivității în sensul unei devieri în sens invers orientării normale emotive, mai ales în domeniul sentimentelor. Un schizofren la un moment dat începe să-și urască fără nici un motiv plauzibil părinții, frații, comite chiar acte
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
generale, la traumatizați etc. 5) Afectivitatea paradoxală este caracterizată prin răspunsul contrar stimulului declanșator. O veste tristă deces în familie, determină o reacție afectivă de bucurie de bună dispoziție și veselie și invers, o veste bună produce o mare tristețe. Inversiunea afectivă, afectivitatea paradoxală și ambivalența afectivă sunt tulburări clinice frecvent întâlnite în schizofrenie. 4.1.9. Tulburările voinței Activitatea voluntară este activitatea psihicului uman care se manifestă prin acțiuni conștiente intenționale și dirijate spre realizarea unor scopuri gândite și elaborate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Chile, Argentina, Brazilia și Uruguay), Europa de Sud (Portugalia, Spania, Italia, Grecia) și Europa de Est. Autorul susține, argumentând, că procesul de democratizare nu este și nu poate fi un proces linear, întrucât el cunoaște uneori incertitudini, momente de blocaj și chiar inversiuni de tendință. Leonardo Morlino este profesor la LUISS (Universitatea Liberă de Științe Sociale) Roma și a fost președintele I.P.S.A. (Asociației Internaționale de Știință Politică). Cartea pe care o propunem spre publicare a mai fost publicată și la Madrid în anul
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]