1,406 matches
-
natale. Începând cu numărul din 2010, anuarul include o secțiune a istoriei orașelor Botoșani, Dorohoi și Suceava, dar și o periodizare a articolelor. Deși axat pe latura manifestărilor artistice, merită menționat și Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu" din cadrul Memorialului Ipotești, Botoșani. Instituția protejează și valorifică casa părintească și bisericuța familiei lui Mihai Eminescu, deținând în patrimoniu și documente personale sau creații manuscrise ale poetului. Memorialul editează în cadrul Colecției Ipotești lucrări de specialitate ce pun în valoare atât creația, cât și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
merită menționat și Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu" din cadrul Memorialului Ipotești, Botoșani. Instituția protejează și valorifică casa părintească și bisericuța familiei lui Mihai Eminescu, deținând în patrimoniu și documente personale sau creații manuscrise ale poetului. Memorialul editează în cadrul Colecției Ipotești lucrări de specialitate ce pun în valoare atât creația, cât și istoricul unui colț de țară17, contribuind la îmbogățirea istoriei locale. Cercetările locale din zona Sucevei se desfășoară în cadrul Muzeului Bucovinei al cărui patrimoniu cultural este valorificat în Suceava. Anuarul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
C.S.I.E.R., Botoșani, 2001, 77 p. 16 Vasile I. Schipor, "Comunitatea romano-catolicilor din Rădăuți. Două secole de contribuții remarcabile la formarea și consolidarea civilizației moderne în viața Bucovinei istorice", în Polska i Rumunia, Suceava, 2009, pp. 105-127. 17 Cu titlu exemplificativ: Ipotești. Memoria unei case. Casa memorială a familiei Eminovici, Colecția Ipotești, Ipotești, 2010. 18 În 15 ani de activitate, Centrul a organizat și conferințe științifice internaționale cu temele: Bucovina 1775-1861. Aspecte politice, sociale, culturale, economice și demografice (1996), Procese politice, sociale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
romano-catolicilor din Rădăuți. Două secole de contribuții remarcabile la formarea și consolidarea civilizației moderne în viața Bucovinei istorice", în Polska i Rumunia, Suceava, 2009, pp. 105-127. 17 Cu titlu exemplificativ: Ipotești. Memoria unei case. Casa memorială a familiei Eminovici, Colecția Ipotești, Ipotești, 2010. 18 În 15 ani de activitate, Centrul a organizat și conferințe științifice internaționale cu temele: Bucovina 1775-1861. Aspecte politice, sociale, culturale, economice și demografice (1996), Procese politice, sociale, culturale și economice în Bucovina, 1861-1918. Aspecte edificatoare pentru o
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din Rădăuți. Două secole de contribuții remarcabile la formarea și consolidarea civilizației moderne în viața Bucovinei istorice", în Polska i Rumunia, Suceava, 2009, pp. 105-127. 17 Cu titlu exemplificativ: Ipotești. Memoria unei case. Casa memorială a familiei Eminovici, Colecția Ipotești, Ipotești, 2010. 18 În 15 ani de activitate, Centrul a organizat și conferințe științifice internaționale cu temele: Bucovina 1775-1861. Aspecte politice, sociale, culturale, economice și demografice (1996), Procese politice, sociale, culturale și economice în Bucovina, 1861-1918. Aspecte edificatoare pentru o Europă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vremii noastre, Eminescu, poet dificil, Legenda Luceafărului, O ediție Eminescuă, la care se adaugă, ca argumente întregitoare, următoarele studii critice și articole: Vocabular eminescian, "Floare albastră" și lirismul eminescian, Eminescu, lectură comentată, Eminescu despre Shakespeare, Eminescu și cititorii lui, La Ipotești, Documente de biografie intelectuală, Coincidențe și anticipări eminesciene, Eminescu, fragment, Eminescu și limba engleză, Din nou lângă Eminescu. Cea de-a doua secțiune se intitulează Despre interpreți și editori ai poetului și cuprinde : E. Lovinescu - romancier: I Mite; II Bălăuca
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
relatată concis, în cheie parodică, iată imaginea de basorelief a spiritului care l-a animat pe I. L. Caragiale: "Ce lume, monșer!"; Simț enorm și văz monstruos" (Jurnalul Național). Mărturiile inedite, confesiunile oamenilor de cultură: "Radu Beligan: "Am adunat tinereți succesive"; Ipoteștii înșiși fac parte din trupul meu "E mult de-atunci, Harietă, de când eram copii"; "Stelian Neagoe: Nu cred decât în fidelitatea propriei mele umbre" (Jurnalul Național) ar trebui interpretate în același registru. Tendința de a utiliza în paratext versuri consacrate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a prezenta o altă perspectivă asupra lucrurilor. Iar când spun altă perspectivă mă gândesc la evoluția criticii literare în secolul 20, nu la altceva. Eu, de exemplu, dacă aș fi Gigi Becali, aș sponsoriza o lucrare de doctorat cu titlul Ipotești - evoluția numărului alcoolicilor în secolul 20. Sau aș vedea ce se mai întâmplă în acea localitate uitată de toată lumea, numită Haimanale... Voi mai știți ce e prin Haimanale? Băieți, puneți mâna pe Stasiuk și refaceți o hartă care are niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Mă simt bine-n răcoarea munților. Îmi ești dator cu o scrisoare, eu sînt cel care ți-a scris ultima oară! De fapt, rostul acestei epistole e altul: vreau să-ți spun c-am fost încîntat de reportajul tău despre Ipotești și toți cei care l-ai citi erau încîntați! Stima și bucuria mea! Numai bine! Și lucruri bune! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 11 sept. 1981 Bună, dragule! Am dureri de cap. Mîine mă duc la medic! Sînt prea consistente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
scriitorilor noștri importanți Doinaș, Pleșu, Paler, Paleologu, Dinescu etc. Mă simt profund jignit și sînt profund solidar cu ei. Ar trebui să nu ne mai lamentăm. Lucrurile au devenit foarte grave. Aș fi fericit să ajung la Eminescu (Festivalul de la Ipotești și Botoșani n. red.) în iunie! În prima zi de București, m-am dus la mormîntul lui. Găsește o soluție să mă inviți atunci! Dacă D.R.-ul (D.R. Popescu, președintele Uniunii Scriitorilor, atunci n. red.) mai merită vreun pic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
garnitură specială de tren și cu automobilele. La plecarea oficială din gara Băneasa, au fost prezenți membrii Casei Civile și ai Casei Militare, guvernul, consilierii regali. Itinerarul călătoriei, indicat de presă, era: Năsăud, Cuhea (Maramureș), Borșa, Vatra Dornei, Baia, Suceava, Ipotești, Mircești, Humulești, Mânăstirea Neamț, Bicaz, Gheorghieni, Brașov, București. Unul dintre participanți enumeră localitățile în altă ordine, se pare ceea reală, cu escale la: Gheorghieni, Bistrița, Năsăud, satele maramureșene (Cuhea), Baia, Putna, Voroneț, Dragomirna, Sucevița, Gura Humorului, Rădăuți, Suceava, Fălticeni, Mircești
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cetate a românismului, „viața etnică” a Moldovei, avuțiile naturale românești și posibilitățile lor de exploatare, formele de muncă ale poporului nostru, aspecte caracteristice ale pământului românesc, evocarea a patru mari figuri din literatura nostră (Coșbuc, în regiunea Năsăudului, Eminescu, la Ipotești, Alecsandri, la Mircești, și Creangă, în regiunea Neamț). La Gheorghieni, elevii au participat la lecții despre minoritățile naționale, istoria așezării lor în Transilvania și raporturile cu românii. De aici s-a plecat cu patru vehicule: o mașină a Siguranței, mașina
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de la Vatra Dornei. El amintește că, trecând Carpații Orientali, Mihai și însoțitorii au ajuns la Baia, de unde, pe traseul Putna-Voroneț-Dragomirna-Sucevița-Gura Humorului-Rădăuți-Suceava, au făcut recapitulări de istoria Moldovei, artei, etnografiei, formelor de așezări umane etc. Miercuri, 14 iunie. Mihai a vizitat Ipoteștii. Se comemorau 50 de ani de la moartea marelui poet și animator național, Mihai Eminescu. Presa își exprima speranța că, din această excursie de studii, Marele Voievod Mihai se va înapoia cu experiențe și cunoștințe care îl vor ajuta „să conducă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
vede și îl urmărește - „va prinde să-l iubească mai mult și mai adânc”. Participant la excursie, prof. I. Zamfirescu își amintește că, de la Suceava, excursioniștii au urmat un periplu predominant literar, cu incursiuni în istorie, prin Fălticeni (N. Gane), Ipotești (M. Eminescu), Mircești (V. Alecsandri), Miclăușeni (Castelul Sturzeștilor, istoria liberalismului), Humulești (I. Creangă), Tg. Neamț (Cetatea Neamțului în istorie și creația epică), Cotnari (pătrunderea catolicismului în Moldova). Luni, 19 iunie. Mihai și însoțitorii lui au vizitat mausoleul poetului Vasile Alecsandri
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
care manifestă vizibile disfuncționalități, în partea superioară a corpului. "Nu există viață de apoi, nu există un țel către care tinde viața asta, o judecată sau un tribunal apocaliptic" ("Plânsul lui Nietzsche", Irvin D. Yalom). Câtă dreptate are poetul de la Ipotești: "...orice-ai spune, peste toate o lopată de țărână se depune". Vei ajunge în Iad!!! Amin. 9. SE NAȘTE UN SAT "Eu nu știu nașteri fără de dureri, Și iată, astăzi poți privi sub soare Cu mult mai multe bucurii ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Și cum nu mi-aș aduce aminte de Constantin Noica și Al. Paleologu, care de la înălțimea prestigiului lor m-au onorat cu o caldă, cumva părintească prietenie? Îmi aduc aminte de sosirea lui Noica la Iași, cu trenul, venind dinspre Ipotești, pentru a se reîntoarce la Păltiniș. Venise să ne cunoască pe Valeriu Gherghel și pe mine, pe care ne trecuse pe lista sa de promisiuni ale tinerei generații. A apărut de la tren cu un trenci de fîș, ostenit, ghetre la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Komartin, Rita Chirian, Radu Andriescu, Ștefan Baghiu, Radu Vancu (i-am citit cu plăcere cartea alertă, "Individuație și poezie"', în trenul de întoarcere) dintre oaspeți, deci nume care vorbesc de la sine despre desfășurarea de forțe literare de la Botoșani, Vorona sau Ipotești. A.B.Vă propun să ne întoarcem puțin în timp, în perioada debutului (1964, Revista "Steaua"). Ați fost redactor și ulterior, redactor șef la revista "Steaua" fiind echinoxist din prima generație; cu cine ați lucrat, cu cine ați legat prietenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acest iunie, 2014. Dar și pe Ioan Es. Pop, Daniel Bănulescu, Dan Perța. Numele lor acoperă o bună parte din formele lirismului contemporan, mai sunt și altele, desigur, dar am avut un eșantion, sau un expresiv ,,pars pro toto'' la Ipotești, în iunie, 2014. A.B.Cum e critica de astăzi? Au obosit cumva criticii să mai citească, să mai analizeze, mai avem așa zisă "critică de direcție"? Sau mai multe "direcții"? Dacă răsfoiești doar revistele literare constați că nu lipsesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
minunați (și mai puțini) pe care am avut ocazia sa-i fi cunoscut, să fi rămas cu ei prieteni, să-i fi întâlnit în atâtea colțuri de țară (și lume), ba la Cluj, Iași, Oradea, Arad, Satu Mare, Piatra Neamț, București, Brăila, Ipotești, Botoșani sau Galați. Atâtea întâmplări plăcute ori altele mai puțin, atâtea discuții, o lume care mie acum mi se pare sărăcită, veștejită și ursuză. Câte s-au schimbat, Doamne, vai câte s-au schimbat! A.B.Ce face astăzi scriitorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
atîtea întrebări fără de răspuns și ne-a predat Misterului. Pentru că nu se putea ceasul fără marele ceasornicar. A.B. Ne apropiem de sfârșitul dialogului nostru, am mai avea atâtea de vorbit, iată ne aflăm aici la Zilele Eminescu de la Botoșani Ipotești, cum vi se pare această ediție? Acum, ca și alte dăți, excelentă, detoxifiantă. Ne regăsim anual în acest spațiu sfințit de spiritual eminescian. Vorbim, citim poeme, ne refrișăm, fiecare în felul său. E ca o descindere la Mecca. E ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din imperiul AustroUngar și din România. 62 Deșteptarea apare în anul 1892, redactor responsabil Ilie Dimitrevici. Numărul 13 al gazetei (1/13 iulie 1896) se deschide cu publicarea fotografiei și a unui lung reportaj despre „Domnica lui Leonte Ieremiciuc” din Ipotești, mamă a doi băieți și două fete, elevi la o școală din Suceava, proprietari a câtorva fălci de loc de fânețe, prezentând-o: „Domnica în focul luptelor pentru limba românească”, „La procesul Domnicăi”, cum „Domnica se plimbă” prin Suceava cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vândut pe noi păgânilor de unguri. În locul lui mai bine mam rugat pentru martirii națiunii române care se luptă pentru ca să ne scoată din ghearele păgânilor de unguri”... * „Afară cu călușii din gură!” spunea editorialul din Gazeta Bucovinei care confirma că „Ipoteștii declară că e comună de români, nu ruteană”. Iată și o constatare de la Oficiul școlar Costâna din 18 iunie 1895 de la ...” știri mărunte” din aceeași gazetă: ...”Poporul nostru s-a lăsat în unele locuri de portul cel oacheș, frumos, trainic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cum ar fi: Procesul lui Titu Maiorescu din perioada directoratului la Școala de fete din Iași (1864), o critică asupra ediției de Articole politice în „Note amoroase”, relatări despre relațiile între Eminescu și Veronica Micle - o ipoteză asupra „iubitei din Ipotești”. Din 1935 apar studii critice: „Contribuții la filosofia lui Eminescu” de I. Petrovici; „Colaborarea lui M. Eminescu la „Timpul” de G. Bogdan - Duică; „Geneza sonetului „Veneția” de L. Gäldi; „Două intervenții polemice expun principiile și tehnica editării operei poetului: Pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
schițe" (1997) și "Complicitate" (1998); Premiul de excelență al revistei "Convorbiri literare" (1999); Premiul "George Bacovia" al revistei "Ateneu" pentru întreaga activitate literară (2000); Premiul "Hyperion" al Ministerului Culturii din România și al Fundației Culturale "Hyperion" pentru volumul "Îngerul căzut" (Ipotești, 2002); Premiul Festivalului de literatură româno-canadian "Ronald Gasparic" (Iași, 2008); Premiul Național de Poezie "Poesis", Satu Mare, octombrie, 2008; Premiul "Balcanica" al poeților din Balcani, Brăila, 2010; Meritul Cultural în grad de Cavaler, grad A, în anul 2000 și Meritul Cultural
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
așa cum va fi procedat cu Vintilă Horia, în 1960, când înșfăca acesta un Goncourt... de neatins (Oare nu s-ar putea exige, cu titlu postum, pentru Cronicarii Moldoveni și Munteni, pentru Budai-Deleanu, pentru Hașdeu, pentru Ion Barbu, pentru Omul din Ipotești, pentru Veteranul de la Păltiniș? Ar prii sănătății celor vii, augmentându-le și pofta de mâncare). Brucan a dat nației noastre un termen de grație, de douăzeci de ani, pentru a se dezmetici din buimăceala cu care a ieșit din atelierele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]