2,312 matches
-
Într-o opoziție radicală, în stilul celui mai pur maniheism de școală, sunt puse față în față două moduri de existență: unul îi dă trupului toată puterea sa, celălalt se edifică pe celebrarea și pe buna folosire a sufletului. Situație ipotetică ideală - ca și cum în viața de toate zilele lucrurile s-ar prezenta la fel de clar diferențiat! -, acest dispozitiv retoric îndeamnă la reflecție, permite confruntarea unor puncte de vedere, inițiază un proces care necesită rafinări și precizii. Prodicos din Keos oferă unul din
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Lucrețiu procedează asemenea unui om de știință și recurge la o metodă experimentală demnă de acest nume. Ansamblul poemului în versuri solicită cunoașterea directă prin experiență, iar apoi folosirea dreptei rațiuni pentru a extrage raporturile logice, pentru a imagina inducțiile ipotetice și a elabora raționamentele spiritului - tot atâtea expresii presărate în text. Empirismul domină: să-ți folosești cele cinci simțuri, să privești, să observi, să detaliezi ceea ce ne învață și ne arată natura, să studiezi în mod rațional, să procedezi conform
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se justifică. Nu există zei răi, nici infern, nici paradis, nu există nicio reîncarnare și nicio lume nevăzută populată de creaturi fantasmagorice: cerul ține de o anumită alcătuire atomică, iar universul este infinit - în caz contrar, unde ar ajunge o ipotetică suliță aruncată de un om cu o putere extraordinară după ce trece de hotarele lumii? Sfârșit al oricărei transcendențe, instaurare a imanenței celei mai totale: evident, chiar dacă Lucrețiu se înclină în fața zeilor epicurieni compuși din materie subtilă, indiferenți în beatitudinea lor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
psihlogie, sunt două: a) „neliniștea” ca răspuns, ca reacție, care traduce existența unei anumite stări, cunoscute după modul în care subiectul se exprimă, acționează, sau din schimbările fiziologice care sunt asociat stării respective, b) „neliniștea” ca „variabilă intermediară”, ca stare ipotetică produsă de anumite condiții stimulatoare, dar care, la rândul ei, are anumite consecințe sau efecte pentru procesul de acomodare. Conceptul de „neliniște” nu a fost elucidat pe deplin, rămânâd o sursă de vii controverse. Este greșit, după părerea noastră, să
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de drept”, supraveghere oficială exercitată prin mijlocirea unor comisii și a unor specialiști în cenzură. Aceștia asistă la un spectacol, într-o sală goală, înainte de premieră, și cer să se facă modificări în numele unui echivoc program cultural oficial și în funcție de ipoteticele reacții ale publicului asistent. În fond, supravegherea spectacolului se exercită în temeiul unor interdicții ce-și propun a priori să diminueze, ba chiar să stârpească orice reacție subversivă a sălii, cât și orice derivă estetică sau filosofică în raport cu normele impuse
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
focalizată. Dacă în cazul „controlului” se verifică „totul și nimic”, în schimb, numeroase „bănci de date” informatice sunt securizate cu maximă precizie, căci ele oferă veritabile concentrări de informații ce trebuie protejate sau, de ce nu, de-a dreptul ascunse supraveghetorilor ipotetici. Aceștia se sprijină atât pe tehnologiile moderne, cât și pe practicile arhaice la care nu se renunță niciodată pe de-a-ntregul. Cu ajutorul camerelor video instalate într-un supermarket sau într-o mică întreprindere particulară, într-un sat sau într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de explorare se folosesc pentru a obține amănunte suplimentare sau asigurări că au fost prezentate toate datele (ex.: Care a fost rolul dumneavoastră În cadrul acestui proiect? Ce cunoștințe și aptitudini ați avut posibilitatea să aplicați În cadrul acestui proiect? etc.). Întrebările ipotetice se folosesc În interviurile structurate, pentru a‑i chestiona pe candidați cum ar reacționa dacă s‑ar confrunta cu o anumită situație (ex.: Ce credeți că ați face dacă...?). Întrebările privind comportamentul Într‑o situație precizată, prin care candidații sunt
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
superior celui rezultat din raportarea categoriei de calificare la categoria lucrărilor. În cazul „3“, putem vorbi de o corelație normală, angajații execută lucrări pe măsura calificării lor. Pentru exemplificarea corelației Între categoria lucrărilor și calificarea personalului, se presupune următoarea situație ipotetică: Tabelul 2.1. Calculul repartizării personalului pe categorii de lucrări Categoria de calificare ( EMBED Equation.3 ) Repartizarea personalului operativ pe categorii Repartizarea lucrărilor pe categorii Modificarea ponderii personalului față de ponderea lucrătorilor Număr de personal ( EMBED Equation.3 ) EMBED Equation.3
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
unei categorii (ti), ce coincide cu categoria lucrării, și volumul total de lucrări În ore-normă al categoriei respective de calificare (T): EMBED Equation.3 (2.9) Pentru exemplificarea modului de calcul al coeficientului de concordanță pe lucrări, se folosesc datele ipotetice din tabelul 2.2: Tabelul 2.2. Repartizarea timpului pe categorii de lucrări Specială Rezultatele calculelor de mai sus evidențiază faptul că, pe categorii de lucrări, coeficientul de concordanță Între volumul de ore efectuate de lucrătorii unei categorii este inferior
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de ponderea fondurilor fixe active În totalul fondurilor fixe, gradul de Înzestrare a personalului operativ cu mijloace fixe și eficiența mijloacelor fixe active. Pentru exemplificarea relațiilor de determinare a productivității muncii de gradul de Înzestrare a personalului, vom folosi datele ipotetice pentru un an de activitate, din tabelul 3.1. Tabelul 3.1. Elemente de calcul pentru indicatorii gradului de Înzestrare Nr. crt. Specificație U/M Sume 1. Cifra de afaceri mii lei 36.000.000 2. Numărul total de personal
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
productivității medii. Cele două situații exprimă faptul că variația productivității medii este determinată de nivelul său din baza de comparație și de valoarea productivității marginale. Pentru a exemplifica și comenta câteva aspecte care apar În legătură cu productivitatea marginală, vom utiliza datele ipotetice din tabelul de mai jos. Tabelul 4.1. Calculul productivității medii și a productivității marginale Nr. crt.Numărul de personal Din tabelul de mai sus rezultă că productivitatea marginală crește de la 8.005 mii de lei până la valoarea maximă de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Încadrare 25 Îndatorire 29 Întrebare 32 ~ referitoare la capabilitate 60 ~ cu caracter general și specifice 57 ~ referitoare la carieră 61 ~ privind comportamentul Într-o situație precizată 60 ~ de continuitate 60 ~ deschise 59 ~ de explorare 60 ~ care privesc interesele extraprofesionale 61 ~ ipotetice 60 ~ Închise 60 ~ despre motivație 60 ~ de reluare 60 ~ standard 57 ~ referitoare la trecutul de muncă 61 Întreprinderi mici și mijlocii 25, 26 Întreprinderi mici sau mari 39 Învățare oportunități de ~ și dezvoltare 40 J Judecăți pripite 61 Jurnale 31
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Cu toate acestea, privindu-i din cea de a treia direcție a spațiului, noi le putem vedea măruntaiele, interioarele caselor și putem fura din cel mai bine păzit seif de bancă. (Oricît ar părea de ciudat, o ființă dintr-o ipotetică a patra dimensiune a spațiului s-ar bucura de toate avantajele enumerate față de noi.) Să presupunem acum că tulbur toată această suprafață plană, Începînd să mănînc cu lingura din farfuria cu supă. Cum ar trăi experiența lingurii un locuitor din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și cele ale lui Marcion se despart. Marcion era În prea mare măsură literalist și era prea puțin filozof ca să poată edifica un sistem coerent. A preferat să se expună la riscul contradicțiilor mai degrabă decît să-și dezvolte interpretările ipotetice. Gnosticii ar fi recunoscut poate În Marcion un confrate dotat cu resurse mentale limitate; Marcion i-ar fi denunțat Însă cu siguranță pe gnostici drept scornitori de povești. 6. Discipolii lui Marcion Datorită tocmai incoerenței și contradicțiilor lui Marcion, sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
categorii de activități. Sistemul de factori cu acțiune asupra rezultatului brut al exercițiului este prezentat În schema următoare. Influența factorilor se va determina prin metoda substituirilor În lanț, iar interpretarea rezultatelor trebuie realizată cunoscând În detaliu activitatea firmei analizate. Cauzele ipotetice trebuie excluse În realitatea post factum. Metodologia de analiză explică modificarea profitului brut prin acțiunea factorilor, după cum urmează. Profitul brut va Înregistra creșteri, În principal, dacă: veniturile totale Înregistrează trenduri crescătoare; dinamica veniturilor totale devansează dinamica cheltuielilor totale; crește ponderea
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
mai calde sentimente... și semnați cu numele întreg. c) Îi trimiteți o scrisoare cu antetul firmei dumneavoastră. d) Puneți secretara să-l contacteze telefonic. e) Îi dați telefon chiar dumneavoastră. 35. Încercați să determinați orientarea culturală a persoanelor din situațiile ipotetice prezentate mai jos. Comentați. (Exercițiu tradus și adaptat după FitzGeral, 2003, pp. 230-231.): (i) La serviciu toată lumea îi spune șefului pe nume, glumește cu el, vorbește într-o manieră informală. (ii) Profesorul face o greșeală. Studenții își dau seama, dar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bine Variabilă mediatoare: suportul organizațional perceput, măsura în care angajații percep că organizația le apreciază contribuițiile și este preocupată de starea lor de bine Variabile de control: vechimea, măsurată în numărul de luni de la angajarea în organizație până în prezent Modelul ipotetic SHAPE \* MERGEFORMAT Lotul de subiecți este alcătuit din 42 de angajați ai nivelului executiv al unui departament dintr-o organizație privată din România, 25 femei și 17 bărbați, cu vârste între 19 și 26 de ani, extras prin eșantionare aleatorie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mult din varianța datelor. Analiza factorială, în schimb, are ca scop principal explicarea corelației (covariației) dintre variabilele observate. Diferența dintre cele două abordări poate fi prezentată și astfel: analiza factorială propriuzisă reprezintă structura de covarianță în termenii unui model cauzal ipotetic, în timp ce analiza componentelor principale sumarizează datele prin intermediul unei combinații liniare a datelor observate. Prima încearcă să explice covarianța, pe când cea de a doua explică varianța variabilelor. Voi începe prin a prezenta ultimele două dintre metodele enumerate, și anume: (f) metoda
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Funcțiile managementului 1 în serviciile educaționale" 2.1. Proiectarea și planificarea în managementul educaționaltc "2.1. Proiectarea și planificarea în managementul educațional" În orice activitate managerială, proiectarea se referă la anticiparea, identificarea sau stabilirea unui cadru ori a unui model ipotetic de acțiune ce urmează a fi aplicat în scopul dezvoltării unei instituții/organizații, iar planificarea reprezintă procesul de elaborare și selectare a finalităților (scopuri și obiective) ce vor fi urmărite de-a lungul unei perioade de timp, precum și a modalităților
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
unei instituții/organizații, iar planificarea reprezintă procesul de elaborare și selectare a finalităților (scopuri și obiective) ce vor fi urmărite de-a lungul unei perioade de timp, precum și a modalităților prin care acestea pot fi atinse, astfel încâttraiectul sau modelul ipotetic proiectat să poată fi realizat în mod practic la un nivel cât mai înalt de eficiență. Activitățile de proiectare și cele de planificare 2, ca demersuri de formulare a unor finalități (ținte) și a traseului pentru atingerea lor, se diferențiază
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
a organizației; • planificarea - stabilește pașii concreți prin care sunt realizate scopurile proiectului - adică obiectivele, acțiunile efective care vor fi realizate, resursele alocate fiecărei acțiuni, termenele și responsabilitățile concrete, indicatorii de performanță și rezultatele așteptate-, acesta fiind nivelul operațional al traiectului ipotetic menționat. Deci, proiectul de dezvoltare instituțională va avea două părți: o parte generală, perenă, proiectul propriu-zis - strategia de dezvoltare -, și o parte operațională, de regulă pe termen de un an sau mai puțin, reprezentată de planurile operaționale/planurile de implementare
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
1. Repere manageriale ale strategiei unui proiect de dezvoltare instituțională1" Procesul de dezvoltare și modernizare a serviciilor oricărei instituții sau organizații se desfășoară în conformitate cu misiunea pe care aceasta și-a propus-o. Proiectarea/planificarea reprezintă în acest context stabilirea traiectului ipotetic de la „ceea ce este” - starea actuală a organizației - la „ceea ce trebuie să devină” - starea dorită și anticipată în care se va găsi organizația după realizarea proiectului și aplicarea planului de acțiune. Ca urmare, proiectul/planul reprezintă o colecție de activități legate
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
modelul gaussian este cea mai utilizată tehnică de estimare a dispersiei emisiilor poluante în atmosferă pri intermediul coșurilor de dispersie. Pe baza acestui model se poate evalua impactului potențial al poluanților asupra calității aerului atmosferic, luând în calcul următoarele condiții ipotetice: există o stabilitate atmosferică uniformă (stratificată), intruziunea poluanțior făcându-se în toată masa atmosferică; turbulența atmosferică se produce conform legilor de difuzie a gazelor, fapt care face ca diluarea poluanților pe direcția orizontală sau verticală să poată fi descrisă de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
acționează sau se abține de la acțiuni ca urmare a consultării acestei lucrări. Având în vedere că exemplele pot fi adaptate pentru rațiuni didactice, toate numele de societăți comerciale sau de persoane, precum și cazurile practice prezentate în lucrare pot fi considerate ipotetice; iar orice asemănare cu realitatea poate fi întâmplătoare. Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă sau transmisă în nicio formă sau prin alte metode, electronice sau mecanice, inclusiv copiere fotografică, înregistrarea sau stocarea oricărei informații, fără permisiunea Editurii
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
vorbă, nu este aceasta o lectură inaugurală, chiar dacă scrisorile și caietele ocupă în exegeză o poziție marginală. Dar m-a interesat o coborâre în maelstromul ființei cioraniene. Nu ideologia, un accident al ființei, nici imaginea de ansamblu, reductibilă la câteva ipotetice „teze”, ci spectacolul unei ființe care explorează sagace, lucid, inclement, propriul labirint, plasat în miezul unei ciudate logici interioare, iată ce contează cu adevărat. Astfel, descoperi o ființă însetată de viață și de Dumnezeu, care se scaldă în dezamăgire și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]