2,421 matches
-
ceea ce este de fapt și mai ales de drept, un “contribuabil”. Se întâmplă uneori, să aibă ca orice român neaoș vagi tresăriri de conștiință fiscală, dacă cineva îi cere mai mulți bani pentru casă, sau pentru mașină, dar, după ce se irită preț de câteva minute, țipând isteric în fața unei biete funcționare de la ghișeu, plătește și pleacă înjurând de mama focului. Ceea ce-i mai curios, e că îl irită mai degrabă lipsa de politețe a funcționarei de la ghișeu, sau faptul că a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
îi cere mai mulți bani pentru casă, sau pentru mașină, dar, după ce se irită preț de câteva minute, țipând isteric în fața unei biete funcționare de la ghișeu, plătește și pleacă înjurând de mama focului. Ceea ce-i mai curios, e că îl irită mai degrabă lipsa de politețe a funcționarei de la ghișeu, sau faptul că a așteptat prea mult la rând, decât faptul că șnapanii de la guvernare i au săltat banii. În ceea ce privește limbarița, la limba economică, românul stă mult mai prost, decât la
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
oamenii n-ar fi fost drăguți cu mine, nu m-aș fi lăsat de droguri, mi-a explicat ea. Acum e rândul meu. Și când o să fii puțin mai bine, și tu o să-i ajuți pe alții. Eram emoționată și iritată în egală măsură. Nu trebuie să te duci la serviciu? am întrebat-o pe Nola a doua zi când a venit să mă ia la o nouă ședință. —Sunt propriul meu șef, m-a liniștit ea. Nu-ți face griji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
părut rău că n-am putut să stăm mai mult cu ei. De săptămâni întregi așteaptă să te cunoască. Mama n-a mai vorbit de altceva. Am simțit că furia mi se stingea. Ce făceam eu? Ce dacă Lucille mă iritase? Chiar trebuia să mă reped așa, asupra lui Randall, din secunda în care închisese portiera? Ce dacă o făcuse lată cu treaba cu cina? Nu era decât un bun fiu, căruia îi venea greu să-și dezamăgească părinții. De ce stricam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
O să fie o săptămână de-a dreptul sălbatică, am comentat eu obosită. Ca să nu mai spun că era cea mai proastă săptămână în care să-mi anunț logodna la birou: chiar și în cele mai bune momente, nimic nu o irita mai tare pe Vivian, decât evidenta stare de fericire a subalternilor ei. După o despărțire urâtă, vestea mea ar fi putut să-i dezlănțuie toată răutatea. În timp ce David îmi citea articolul, mi-am scos inelul de pe deget și l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
cine îți supraveghează digestia și masca fericită... și să uiți de Titi și de Gică și de Gina. Tolea ieșise din baie, zăcea pe canapea cu un volum în mână. Își pregătea rolul, impertinențele și citatele cu care să-și irite colegii de la hotelul TRANZIT. Adusese cineva o sticlă de whisky pentru tov. Teodosiu? Perfect, vezi nea Gică, sticla aia fumurie a lăsat-o un tovarăș pentru matale. A aranjat ochelaristul Tirbușon o cameră pentru nu știu ce autoritate? Perfect, la douășpe vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
afișează, însă, o obrăznicie de neînțeles! De parcă misiunea sa nu ar fi de nasul vulgului, de parcă i seconferise un grad mai mare decât al colegilor, de parcă banala rețea de ascultare-transmitere în care erau cuprinși cu toții nici nu-l interesa. Îi irita până la ură, dar îi și intimida. Suspiciunea, combinată cu misterul, inhiba reacția. L-ar fi zvârlitcât colo... Țicneala era o cursă, erau convinși, nu știau niciodată cât de stupefiați sau sceptici să se arate. Vorbea despre dictatori, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Cicatricea, zic. Un mic semn lângă sprânceană. Ți-ai recunoscut semnul, nea Gică? Ai pipăit vreodată cu degetul semnul acela aproape invizibil?“ Nea Gică, amuțit, nu avu timp nici să se dezmeticească, vorbele o și zbughiseră, în altă direcție. Agitat, iritat peste măsură, vorbitorul. „Unde-i Vasilica?De trei zile o caut. Adică, nu pe ea. Punga mea de cafea o caut. N-o mai interesează, te pomenești, bacșișul. Nu-și mai căptușește fundul cu hârtii de 25? S-o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Scrisoarea becherului... da, da, persoană însemnată. Arma cu efect întârziat... o am acasă, la păstrare. La loc sigur, la păstrare. Dar doctorul Marga tocmai când înțelesese jocul și își amintea replicile celebre din celebra piesa, se și plictisise. Sau îl irita, poate, faptul că Tolea părea să-și bată joc de el. — Gata, Tolea, nu te mai maimuțări. Doar n-ai venit până aici, la marginea orașului, să interpretezi comedia națională. Spune ce s-a întâmplat, hai, spune! — Comedia națională, conașule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Nu știi ce să mai născocești, să te distrezi, să-ți mai treacă plictiseala. Ai dreptate, doctore. De fapt, pentru altceva am venit. — Aha, deci tot ai venit pentru ceva. Da, n-am putut spune de la început, să nu te irite. Am venit să-ți pun o întrebare și să-ți ofer o consultație. — Consultația se cere, nu se oferă. Dar care e întrebarea? — De ce nu intrăm toți în închisoare? Asta e întrebarea. De ce nu avem acest curaj? Explică-mi, Bombonel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
un trecut ca al tău, aș prefera să păstrezi cei zece mii de dolari. Așa, o să pot să fac reclamație. Ți-ai propus să mă escrochezi, nu-i așa? Nu-mi place când lumea încearcă să mă fure de bani. Mă irită. — Cine e omul ăsta, Gordon? a întrebat Harry, cu glasul deodată tremurând nestăpânit. — Myron Trumbell, i-a răspuns Gordon. Binefăcătorul meu. Prietenul meu. Omul pe care îl iubesc. — Deci el e, a zis Harry. Celălalt n-a existat niciodată. — Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
narativ sau ceva de genul ăsta. Doar multe efecte speciale și scheme de arte marțiale. În mare parte, e genul de film la care majoritatea fetelor nu s-ar duce sub nici o formă. Sunt obosită, și lentilele de contact mă irită. Închid ochii, cu speranța că așa n-o să le simt atât de uscate. Și în curând visez. Da, visez că sunt la premiera unui film. Probabil e în L.A., pentru că e cald și plăcut, toate femeile poartă rochii cu umerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Suzy (de fapt un monolog pe două voci, amândouă atone. Uite, vezi, iubito (mă jeluiesc eu) ce-am ajuns? În ziua asta liberă nici să beau nu pot... Fii fericit, Tudor (răspund cu glasul ei, pentru care trebuie să-mi irit coardele vocale), o să-ți treacă și pe urmă gustul băuturii va fi cu-atât mai dulce, ca orice lucru de care ai uitat o vreme (ultima parte a replicii lui S. trebuie de fapt rostită mental, fiindcă nu-mi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
brici pe bărbie, pe care îl simte fără să-l atingă, ca pe o insectă pe care ar trebui s-o strivească între degetele sale cu urme de pământ la buricele turtite. După ras, primise cămașa al cărei guler îl irită și cafeaua de la o gardiană în uniformă de camuflaj, o negresă drăguță în fața căreia militarul ar fi încercat să fie curtenitor, de nu s-ar fi simțit infect. Cafeaua americană pe care o disprețuise ani de-a rândul, acum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
afla mai multe despre povestea noastră de azi: povestea tragică... îhm... șovăie, ascultând ce i se spune în cască... sau, mai degrabă, povestea... ă... despre triumful... ă... Jingle‑ul de generic izbucnește dintr‑un difuzor și ea aruncă o privire iritată spre cabina producătorului. — Să se hotărască naibii odată! Mai vorbim, zic și mă ridic. Trebuie s‑o șterg. — S‑o ștergi? zice Emma. Dar nu poți să pleci acum! — Ba bine că nu. Duc mâna la microfon, iar Eddie, sunetistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
vremea ca oaspeții să plece, cuplul este frânt de oboseală. Pe jos sunt numai coji de alune, de semințe de floarea-soarelui și mucuri de țigări. Mao nu o întreabă pe mireasa lui ce părere are despre musafiri. Știe că e iritată de manierele lor. Este limpede că nu poate să suporte când ei scuipă pe jos, își bagă degetele în gură să se scobească în dinți în timp ce vorbesc sau, mai rău, trag vânturi cu nerușinare. Sunt un veșmânt făcut dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
adio, fiind invitat să vorbească În numele oaspeților străini, sursa a făcut În mod public un discurs În acest sens, adăugînd că pentru români latinitatea a fost mult timp un zid de apărare. Acest lucru a plăcut mult italienilor, dar a iritat pe un tînăr comunist spaniol (se pare disident filo-chinez), care a ținut să declare că nu este de acord cu acest discurs. Italienii au ținut să se scuze. Sursa a căutat Însă să creeze o atmosferă de Încredere În jurul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
adevăr cartea mea favorită, așa cum bine a observat ochiul tău perspicace! Ulise fermecat de grația Nausicăi, asta ar declama Christa acum, dacă n-ar fi detestat În liceu greaca veche și dacă schimbul de amabilități dintre cei doi n-ar irita-o. Roșind de emoția succesului, Giulia Întreabă cu vocea alintat-copilăreascăa fetelor timide care Își descoperă puterea În fața bărbaților vârstnici: — Totuși! Cum de v-a plăcut atât de mult Odissea? Trebuie să fi fost, ca și noi, obligat s-o Învățați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ultima mare aniversare, sărbătorită cu discursuri și volume! Noroc cu intervenția acestui tânăr ambițios care a tăiat, ca o lamă rece de cuțit, confesiunea În care Traian se rătăcise. Christa prinde momentul ca să Întoarcă spre teme mai ușoare conversația. O irita de mult curiozitatea indiscretă din ochii tineriadunați În jurul mesei: inutil curioși, inutil atenți, pentru că nu vor Înțelege niciodată nimic. Pentru că nu pot concepe că și altcineva decât ei a mai trăit vreodată aroganța oarbă, fericită a tinereții —Bineînțeles că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
le-am spus. Sunt convins că doamna Dobrotă o s-o păstreze mai bine ca mine, care puteam deja s-o fi pierdut, așa cum am făcut și cu bilețelele cu adrese. Pe când ea, vestala familiei... — Ai totuși ceva contra ei. — Sunt iritat când Îmi amintesc pălăvrăgeala ei indiscretă. De ce să fi ținut minte toate fleacurile din copilăria noastră? Și, mai ales, de ce să facă paradă cu ele? Chiar dacă nu sunt, ca tine, specialist În psihologia adolescentelor, nu cred că era atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ar încuraja nu numai pretenția Austriei de a înghiți Oltenia, dar și punerea în aplicare a dorinței împăratului de a include Principatele Române și Transilvania într-un singur regat pentru fratele său, Lucien. Acvila își mișca buzele. Cred că îl irita faptul că celălalt, un negustor la urma urmei, vedea mai bine decât el, generalul, niște lucruri de mare importanță politico-militară. Dar era și o dovadă de adevărată prietenie din partea Șoimului. A ― Interesant! Mă voi gândi la asta. Poate că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pete pe același covor. ― Nu, au, nuuu! gemea disperat Ledoulx. Julien!... Au!... Leacurile!... Mmm!... Îngrozitor ce mă doare măs... Lăsați dracului covorul! Nu vedeți că mor de durere? ― De ce nu ți-ai căutat un doctor? îl certă Toinette, indispusă și iritată la culme din cauza covorului compromis. Doar te-am prevenit! Cu măselele nu te joci. Uite, uite în ce hal arată covorul acum! ― Julien! Mmm! Cheamă-l pe Julien! Ledoulx se târî până la un fotoliu, zvârcolindu-se neputincios când pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
surprinzi. Nu e deloc stilul lui Deborah să spună așa ceva. —Ei, a spus-o, i-a replicat Julia țâfnoasă. Mi-a mai spus și că vrea să fie prietenă cu tine din simplul motiv că știe că treaba asta mă irită pe mine. Ți-a spus Deborah asta? Un câine căruia i s-a luat osul preferat n-ar fi arătat mai amărât. Julia a clătinat din cap și s-a aplecat să-i ia mâna într-a ei. Dragul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
în baie. Da, știi, o chestie din aia rozacee, care se târăște de colo-colo în patru labe, a glumit Susan, sperând să relaxeze ceea ce de-acum bănuia că avea să devină o conversație teribil de negativistă. Da, Susan. Bărbatul era iritat. — Știu ce e ăla un copil. Ce vreau să spun este de ce ți-ai putea dori unul când Milly are încă nevoie de atât de multă atenție din partea ta, are nevoie de o parte atât de importantă din timpul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Deci, ăsta e răspunsul tău pentru totdeauna? Vocea i s-a voalat din cauza lacrimilor născute din dezamăgire și frustrare. — N-o să încercăm niciodată să avem un copil al nostru? Nick i-a văzut lacrimile și asta a părut să-l irite. Chiar nu știu, Susan. Ca să te fac pe tine să te simți mai bine, aș putea să-ți spun că e posibil să mă răzgândesc, dar aș minți. De ce nu vrei să lăsăm lucrurile așa și să mai discutăm despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]