1,243 matches
-
la secere și la sapă, ca să pot eu să învăț, să nu trebuiască să mă întorc după ce toți au răbdat de pe urma mea, și să umblu prin noroi în opinci. Ce adică, a izbutit bietul Nilă, care abia știe să se iscălească, și n-o să izbutesc eu? De ce adică să nu izbutesc?! ― De ce să nu izbutești, mă, Marine?! Sau tu nici nu asculți ce bălmăjesc eu aicea?!! Auzindu-i cum se ia singur peste picior, tresării, mă uitai la el și văzîndu-i
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
găsea În mai multe locuri deodată, la fetele dintr-a doua, la mine ca să nu copiez din caietul de aritmetică al lui Zoli, la tablă ca să ne scrie ceva, la florile de la fereastră ca să le mute ghivecele În lumină. Se iscălea În caietele noastre, după ce ne trecea notele, cu o fulgerare roșie. O clipă după aceea, o auzeam criticînd scrisul lăbărțat al cîte unuia. I-l și Îndrepta pe loc. Mă revăd și pe mine, În fața Învățătoarei noastre, ridicîndu-mă În două
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și Î nu se preschimbă În u, nici a nu trece În o, după cum nici o nu devine a. E bine totuși că a existat acest Rubobostes, stră moș al nostru, nu numai al meu, fiindcă astfel pot eu să mă iscălesc uneori În joacă cu numele lui atît de sonor și de bine ritmat. Pornind motoarele de căutare, scormonind pe fel de fel de situri, deconspirîndu-mă pe te miri unde, intrînd pe o fe reastră și ieșind pe alte trei, am
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ciuma Îi răriseră trupele, iar neașteptata refugiere, În fapt, fuga lui Rákóczi În Polonia Îl decepționase adînc. A preferat să fructifice disponibilitatea conciliantă a Împăratului Leopold, pus și el la grea Încercare de dificultățile războiului de succesiune din Spania. A iscălit așadar pactul cu diavolul după ce-i impusese aceluia respectul și a intrat astfel definitiv În elita nobilimii maghiare, fără a fi nevoit să-și renege credința catolică. Între timp, din Polonia, Rákóczi a coborît prin Iași la București, la Brîncoveanu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
divinitate. Amorul e un lucru foarte mare... Într-un poem plin de umor al lui George Topîrceanu apare ca personaj un filfizon care se crede filozof. El scrie cu emfază într-un album: „Amorul e un lucru foarte mare...“ și iscălește: Guță Popândău. Un asemenea personaj există și în realitate. Se numește Simion Todorescu. Ca și Guță Popândău al lui G. Topîrceanu, Simion Todorescu așterne pe hârtie banalități, considerându-le cugetări profunde. În cea mai recentă carte a sa, Gândul și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
acea babă Smoală. - A doua zi după premieră, revuiștii mondeni au tămâiat pe Elena. Nu știu dacă n-a acordat și un interview. Mare succes bucureștean, Elena mea! Mai are un portret serios la Salon de Ion Măria Longhin . . . Elena iscălește acum: Hallipa-Drăgănescu. Un reporter ingenios a inovat numele. Elena mi-a mărturisit că asta îi face mare plăcere. E un mare dor al ei, că nu a fost băiat și nu a purtat numele ca și firea neamului Hallipa ... Și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
sânge. Și același parfum. În exact același loc. Un trup de mireasmă sumețit spre ea din răcoarea unei săli de piatră. Douăsprezece zile mai târziu, don Álvaro De La Mota, directorul Consiliului de Conducere al Arhivei, a primit o ce rere iscălită de o studentă de la Paris care voia neapărat să studieze îndeaproape o cărticică mare cât palma, de care directorul nu auzise niciodată, a unui anonim de secol IX. Au urmat telefoane de la Sorbona și chiar și o intervenție directă din partea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
că este autorul român cel mai intraductibil în franceză, datorită multitudinii de neologisme franțuzești, voit stâlcite de personajele caragialiene. Vasile Goldiș îi mulțumește de colaborare astfel: „Scrie-ne orice, numai să fie ieșit din sufletul lui Caragiale și să fie iscălit Caragiale. Îți sărut mâinile, te salut cu stimă, iubire și devotament.” Și în 1911 e același călător, aflat mereu pe drumuri fiind prezent la Arad cu scopul unificării mișcării de emancipare a românilor din Transilvania, temperând aripa tânără reprezentată de
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
bomboane) Sigur, Măria Ta... Împăratul: Acum iar o să stau cuminte pe tron fiindcă miai adus! Mi se topește sceptrul de plăcere când mănânc bomboane! Marele Dregător: (Scoate o hârtie și o pană și le prezintă împăratului) Și acum, Măria Ta, iscălește, te rog, aici! Împăratul: (cu gura plină) Nu vreau...nu-mi place să scriu, că mă murdăresc de cerneală pe degete și mă pic pe hlamidă! Marele Dregător: Trebuie, Măria Ta, Vistieria țării e goală, trebuie să mărim birurile... Cotoșman
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
rog, aici! Împăratul: (cu gura plină) Nu vreau...nu-mi place să scriu, că mă murdăresc de cerneală pe degete și mă pic pe hlamidă! Marele Dregător: Trebuie, Măria Ta, Vistieria țării e goală, trebuie să mărim birurile... Cotoșman: Nu iscăli, Măria ta! Marele Dregător: Măria ta, individul acesta e o persoană suspectă! Împăratul: Ce persoană, asta e pisică, nu e persoană. Și mi-a adus un dar de preț din partea stăpânului său! Ia stai, frate, că acum o jumătate de
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Își râde de dumneata într-un mod mai mult decât nerușinat! Dacă vrei să te convingi, citește de sus în jos, cu multă atenție, inițialele ultimei poezii pe care a avut neobrăzarea să ți-o dea! Cu bine..." și te iscălești! ― Mă, ce să-ți spun... cum să-ți spun... să trăiești, și iartă-mă că m-am îndoit de tine! Luni, în așteptarea lui Ionescu Cornel, Dinulescu s-a-nvîrtit tot timpul pe lângă mine. Cum a intrat în clasă, Cornel și-a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
că,...au vândut...loc de trei case și cu casă cu tot pre Ulița Armenească, în târgu în Iași...Acestu loc cu case cu tot le-au vândut mării sale Iliiaș voievod Alexandru...dinainte a mulți boieri, care s-au iscălit”. Da’ știu că acest Salî aga turcul a făcut o afacere nu șagă. Să vinzi tu niște case tocmai lui vodă nu-i o treabă de ici de acolo! Păi afară de faptul că cel care a cumpărat casele a fost
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nimeni și atunci a trebuit ca zapisul prin care dădea casele lui Ștefan să fie „făcut denainte sfinții sale părintelui mitropolitului și a altor părinți arhierei și denaintea a boiari mari și a altor oameni buni carii mai gios sunt iscăliți”. Altfel cine-l mai lua în seamă? Nu știu cum, dar Ulița Mare parcă a pus stăpânire pe noi. Abia mai facem din când în când câte un pas doi. Și asta pentru că nu există loc unde să nu ne atragă atenția
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
locul părinților. Dar, nearătînd nici o dovadă,...s-au cunoscut că egumenul n-are nici o dreptate, iată că și de la domnie s-au dat voie să-și facă dughenile, pe unde au fost și mai înainte... Și pentru credința, m-am iscălit. Eu, Ananii biv pisar, ispravnic de Suceavă”. Am tot vorbit noi de aceste dughene și necazurile lui Manolachi teslarul sau ale lui Lohman gerahul, de povestea lui Ananii ce-au fost pisar,dar n-am băgat de seamă că biserica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
biserica ungurească, nu ședeau cu mâinile în sân, ci își adunau dovezi în favoarea lor. Chiar a doua zi după „jaloba gerahului”, deci la 10 iunie 1777, niște mahalagii sunt puși să mărturisească: „Adică noi, aceștie carii mai gios ne-am iscălit numile și ne-am pus degitile, făcut-am adevărată și încredințată scrisoare noastră la mîna sfinții sale părintelui prefect Iosîp Martinoti pentru locul ce esti pe Ulița Mare...căci moșii și părinții noștri aice au murit și noi...aice ne-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dughenile ce s-au făcut pe acel loc și chirie am dat besăricii ungurești și pe alții niciodată n-am apucat nici am văzut să se amestice la acel loc”. Iaca și câțiva din cei „carii mai gios” s-au „iscălit numile” și și-au „pus degitile”: „Eu Magda fămei de 80 ani, martură; eu Safta fămei de 70 de ani, martură; eu Șeina jidoavcă, mărturiesesc că de la vreme cutremurului celui mare am apucat stăpînindu-să acel loc de biserica ungurească”... Dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Năstase vornicul de tîrgu...și au dat mănăstiri optudzăci de matci...Și acesta zapis l-am făcut deneintea svinții sale părintelui Lavrentie episcopul de Roman și a egumenului de Bîrnova și a egumenului de Hangu...cari mai gios s-or iscălit”. Se știe că un necaz ori îl ajungi ori te ajunge. D-apoi când ți-l faci cu mâna ta! Asta i s-a întâmplat și lui Nastasie și fiului său Costandinache „neguțitoriul”. Aceștia au cam ocolit plata chiriei către
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fiii” care declară: „Și această dughenă i-am vîndut-o...ca să-i fii svinții sali dreaptă ocină și moșie în veci”. La sfârșit, vânzătoarea adaugă: „Această tocmală s-a făcut denainte a mulți oameni buni, neguțitori, care mai jos s-au iscălit”. Nici urmă de „tot săborul”... Să nu fim atât de neiertători, fiule, pentru că sunt și fețe bisericești, printre care și mitropolitul „chir Ghedeon”, care, primind o casă aici pe Podul Vechi de la „Ciocîrlan vornicul”, care „la moartea lui, neavînd copii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lei”, dar pe una numai „unsprăzăci lei” începând de la aceeași dată. Uite cum își încheie el zapisul: „Toți acești cuprind chiriia o sută șaizăci și cinci de lei, acești bani toți să aibu a-i plăti după tocmală; și am iscălit. Let 1779 avgust 1” D-apoi făclierul era om isteț. El știa să facă socoteli, că altfel nu se lega de mâini și de picioare cu acest zapis... Știa și a plăti. După cum se vede din însemnarea de pe zapis, a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
adecă cîte două mii lei pe an...adecă de la 1784 septembrie 10...pînă la 1790 septembrie 10”. Încredere oarbă, fiule! Da! Iar la sfârșitul zapisului spune: „Și la această tocmală s-au întîmplat și alte obraze de cinste care s-au iscălit”. Vezi, fiule, cât de frumos spune brașoveanul? Că de față „s-au întîmplat și alte obraze de cinste”. Cu alte cuvinte, se pune mare preț pe valoarea martorilor... În acest timp ne-am oprit în loc, să privim în jur, pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
arătatu Safta un zapis din vălet 7234 (1726) cu slova lui Vasile Buhăescul biv vtori logofăt”. După ascultarea părților, Ion Neculce împarte dreptatea: „Și fiindu orînduiți cu giudecata la noi le-am luat sama, și fiindu cumpărători vechi cu zapisă iscălite de boieri mari și neguțitori și uliceni, s-au aflat drepte cumpărături. Și această Anghelușe s-au cunoscutu că îmblă fără de cale și s-au dat rămasă cu dreptu giudețu din toată lege țărîi, să de pace Saftii”. Dar, dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că locul unde se află ulița Podul Hagioaiei se cheamă „Tîrgul de Sus”. Întocmai așa este și mă bucur pentru aceasta, fiule. Apoi dacă-i să intrăm în amănunte, uite ce spune Lazor: „Și pentru mai mare credința m-am iscălit și eu jidovește”. Multe or fi în capul tău, fiule, dar ceea ce nu știi este faptul că între 11 iunie 1754 și 5 iunie 1757 pe aici a trecut pârjolul, care n-a iertat nici dugheana lui Locman. Focul a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
însă, călugării de la mănăstirea Nicoriță au rămas (pierdut n.n) în fața lui vodă și „den toată legea țării”, pentru că acea carte de danie pretinsă a fi de la Barnovschi voievod „au fost făcută...cu vicleșug de călugări pentru că n-au fost iscălită cu mâna lui Barnovschi vodă...” „De aici se vede că păcatele îs pe oameni, fiule.” Așa ar fi, sfințite părinte, dacă nu ar fi vorba de fețe bisericești. „Și ei sunt oameni, dragule.” Asta-i drept, părinte, dar ei nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
casile spătarului Ilie, care le avem noi de la răpousatul părintele nostru Ioan Buhuș hatman.” „Din zapisul ista n-am înțeles cu cât a vândut casele Mihalache Sturza.” Păi cum să înțelegi, părinte, dacă despre bani se scrie abia după ce au iscălit toți martorii, chiar și Mihalachi Luca diacul, care scrie mai departe: „Iar de nu s-ar întâmpla să nu trăiască copila, să aibă a întoarce acești două sute cincizeci lei drept cât s au vândut casile; însă acești bani să ni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
domnescu de întăritură.” „ Ai vreo nelămurire, fiule?” Îi limpede, părinte, numai că patriarhul făcea aceste schimburi - cum văd eu - în numele sfinției sale. „De unde ai înțeles tu acest lucru?” Din zapis, fiindcă acolo nu se pomenește de nici un egumen care să fi iscălit în numele unei mănăstiri oarecare. Chiar Panaite însuși spune: „Pentru aceea ca să-i fie sfinții sale aceste trei dughene...dreaptă ocină și moșie cu tot venitul.” „Nu mai pot spune nimic, pentru că ai dreptate. Ba aș mai spune eu multe despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]