2,833 matches
-
zicem - de-un par examplu - nu?!) -...da...nu se gândește el la moarte - și deodată - hop! - și vezi că nu mai e...” ...și toată discuția asta - care a ajuns - după cum vedeți și singuri - la cel mai înalt nivel intelectual - se iscase numai pentru că Dumitru - omul de serviciu de la instituție și - ca o a doua lui slujbă (...că nu s-ajungea cu banii și avea copìi mulți!) - Gunoierul Orașului - da - Dumitru-Gunoierul - care avusese cancer în gleznă (ca Ahille!) - ultimul stadiu - tocmai cu
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
mototol - nici una nici două - cu înviatul - ca Hristos...de dimineață - pe stomacul gol... MISTICA PETALEI au înflorit iar pomii - dar eu nu i-am văzut întors fiind din bezna pivniței de-infern lumea nu-și pierde-obișnuința Florii din Eden tenace - iscă focul viu - necunoscut au înflorit iar pomii - Frumosul e în lume dar mèritul mustește în vâlvătăi ascunse: petale - mistice silabe-s în genune iar frazele rămân enigme nepătrunse ...de unde vii și ce-mi mereu șoptești petală efemeră - veste de lumină
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
transformă cuvântul în roi de pulberi stelareˮ, dovedește „ironie fină și eleganțăˮ, fiind un „autor de vocațieˮ care are „pecetea înzestrării rare și pasiunea vieˮ. Doina Mărghitaș a dat citire unui eseu închinat omului de cultură, iar Eugen Albu a iscat ad-hoc câteva epigrame închinate cărții confratelui G. Moisa. Iulian Patca, în expunerea sa, a explicat că această a optsprezecea carte a lui G. Moisa descoperă „altă fațetă a personalității saleˮ. Ioan Hentea a adus în discuție activitatea culturală a neobositului
ŞEDINŢA LUNARĂ A CENACLULUI ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371896_a_373225]
-
nu bătea la ochi, de s-ar fi dus în cealaltă parte. Știuse ce știuse de la bun început! Îl ardea miezul de stâncă-de-foc, împingându-l să dea iureș printre oameni. Nu săvârșise nici o nefăcută încă, dar oricând ar fi putut isca pe-afară pozne care să se prăvălească în tumult până dincoace, în bezna grea de sub pământ, nu?! De asta se nevoi ea să schimbe câte ceva din rânduieli. Mută chiar Copacul Lumii. Îl duse pe-un plai neluat în seamă, chiar
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
nu intervină asupra celor trei condamnați deoarece legionarii aflați acolo aveau să primească cartea scrisă, iar cel de-al doilea motiv era ca după ce condamnații urmau să fie uciși, iudeii să se întoarcă imediat în cetate pentru a nu se isca vre-o revoltă ori altă altercație între ei și legionarii aflați acolo. Deși fuseseră sfătuiți să meargă acolo cu mâinile goale, trei sau patru dintre oamenii căpitanului Ahav purtau pe umeri niște ciocane de lemn și ajunși la baza crucilor
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
2014 Toate Articolele Autorului Întind mâna prin ochii închiși și mă agăț de imaginea copilului din mine. E aici. Îl văd. Îl ating. E cu mine. Suntem... și totuși niciodată împreună. Conviețuim în două lumi separate. Când ne căutăm, se iscă furtuni atemporale, revolte interioare. Suntem precum doi magneți cu poli identici care se resping reciproc la infinit. Atât de incompatibili în asemănarea noastră! Copilul s-a ascuns într-un colț întunecat al minții mele. E supărat pentru că e singur, nu
CU OCHII ÎNCHIŞI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372026_a_373355]
-
Nevoia de tine, nevoia de noi Așterne târzie o umbră firava, Pe pleoape lăsate,-ncărcate de ploi, Pe-o ruga șoptita pe struna bolnavă. Din foste dorințe se nasc tresăriri, O clipă se frânge și moare uitată Și false iluzii, iscând amintiri, Revin obosite pe fruntea plecată. Mă doare cuvântul ce nu ți l-am spus, Rămas suspendat pe o filă de carte, La fel ca sărutul pe buze depus, Cănd șoaptă măruntă tăcerea o-mparte. Captivă mă simt-ntr-o
NEVOIA DE TINE de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372078_a_373407]
-
continuat încă vreme de aproape un secol, cu tot umanismul Declarației Franceze, prevederile ei au permis instaurarea Terorii ale cărei urmări le cunoaștem și nu în ultimul rând, cu toata ratificarea mondială a Declarației ONU, în numele drepturilor omului s-au iscat aprige confruntări armate generatoare de atrocități, cum a fost cazul războiului din Kosovo([18]). Ar fi greșit sa negăm orice influență creștina în privința amintitelor declarații, mai ales a celei americane însă mai trebuie să amintim și poziția Bisericii Romano-Catolice care
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
preschimbat într-o adevărată furtună de vorbe mari și grele, de replici și acuze scrise cu aldine, să facă impresie puternică, vijelioasă de să ia țiglele de pe case. Furtuna boierilor minții din capitală m-a captivat fiind o comedie bufă iscată din prologul spuselor unui octogenar mult încercat de viață, luminos, clarvăzător, valoros scriitor român, prolog pe care, niște personaje parvenite și ipocrite post-decembriste, niște false elite românești, l-au tălmăcit și răstălmăcit atingând înalte cote de fabricații neîntemeiate, ridicole și
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
de sesterți puși deoparte, dar cine poate ști? Poate că are cincizeci! Unii spun ca ar avea cam o sută ceea ce pare mai plauzibil! -Cam atât are. Și am auzit că are de gând să le cheltuie pe aventurile filozofice iscate de socrul tău, Tiberius Thrassylus cu bazaconiile lui astrologice! răspunse scurt Caligula. -Păi ce să spun ilustre, știți ceva ce eu nu știu? -Da! răspunse Caligula. Își va cheltui averea ca să afle profețiile idioate ale unui popor de la marginea lumii
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
nevăzută - dar cât de prezentă și de utilă! - în toate strădaniile lui. Căci, printre atâția alții care sunt în prezent, văd sau au văzut, ori mai adesea s-au înșelat crezând că văd, și printre ceilați, iarăși ce s-au iscat, timpul rămâne un neîntrecut exeget. Un editorialist care, deocamdată, nu s-a înșelat, este scriitoarea Mariana Cristescu, care a publicat, de curând, volumul „Gustul cenușii”, apărut la Editura „Vatra Veche”, 2015. Deoarece fiecare eseu și articol se deschid cu un
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
explica!” Mă întorc deci în urmă cu 42 de ani, acolo unde amintirile mă cheamă, în acel Domnești în care era o efervescență a acțiunilor de cultivare a spiritului și unde mari și importante evenimente cultural-artistice apăreau, ca niște fulgere iscate din senin, pe firmamentul spiritual al frumoasei noastre așezări ... Citește mai mult Anii de glorie ai muzeisticii domneșteneMOTTO:„Tradiția adevărată este singuramerinde sufletească a unui popor”.Liviu RebreanuNu știu cum se face că noi, cei trecuți de șaptezeci, ne amintim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
explica!” Mă întorc deci în urmă cu 42 de ani, acolo unde amintirile mă cheamă, în acel Domnești în care era o efervescență a acțiunilor de cultivare a spiritului și unde mari și importante evenimente cultural-artistice apăreau, ca niște fulgere iscate din senin, pe firmamentul spiritual al frumoasei noastre așezări ... II. BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 568 din 21 iulie 2012. Basarabia - pământ sacru românesc Pământul românesc numit Basarabia lăcrimează între Prut și Nistru, își
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
și eu, însă...Du-te mata și te culcă, dacă te-a ajuns băutura...Până la urmă a fost o nuntă frumoasă, zău așa. De ce vrei să strici totul? interveni Boacă, secretarul de partid, care venise mai târziu, în toiul circului iscat de Luca Petru...” (p. 339). Aceste asocieri aleatorii au și câte un lider (centrul ineficient al ratatei comunități: Milan, în primul caz; Luca Petru, în al doilea), după cum au și actanți ai evenimentelor, actanți tragici (familia Nucevschi), ori triști (Marin
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
multe planuri, mijlocind între mitic și modern, între veacurile culturale de la începuturile istoriei omenești și cele prezente. Pe lângă această cunoaștere coșbuciană, la Blaga găsim tot o cunoaștere dar de data aceasta "luciferică", puțin nuanțată față de cea hyperionică. Cunoașterea "luciferică"blagiană iscă "o grijă în obiect". Aceasta este ascunsă căilor și posibilităților umane de cunoaștere (fenomen și noumen - ca în terminologia cantiană și postkantiană). Cerându-se intelectului o "evaluare de sine", un exil de circumstanță, deci, în aventura cunoașterii, se tinde spre
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
și meserii, la ucenicii din sfera liber-profesioniștilor, cizmari. croitori, cojocari, tâmplari, ciobani - îndrumători de turmă, cum îi plăcea să adauge apăsat și cu luare aminte la mimica fețelor multora al căror sfârșit profesional îl presimțea pentru cei mai mulți dintre băieți. Se isca un tărăboi totuși reținut acoperit de ocheade pe furiș, șuierături timide abia perceptibile (dascălul nostru era neîntrecut la „tirul cu ... creta, performanța inimitabilă a target-ului său era exact „vârful nasului” elevului pe care-l nimerea din prima!), coate în bănci
GHEORGHE CONSTANTIN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371210_a_372539]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > FURTUNĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2092 din 22 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului FURTUNĂ N-am reușit să potolesc furtuna Iscată de privirile viclene, Săgeți de foc, trimise printre gene, Ca să aprindă soarele și luna. Ademenit de-un glas ca de sirene Către abisul ce mă cheamă-ntruna, Sorbind din cupă toată mătrăguna, Durerile au devenit perene. Și mai zăresc o
FURTUNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344827_a_346156]
-
distrugere în masă, iar România, la solicitarea S.U.A., ar aduna toți străinii de pe teritoriul țării - cei mai mulți dintre ei având cetățenie română - și i-ar expulza. Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi calificați românii - probabil că s-ar isca un scandal la scară planetară, denunțându-se, crearea unui nou holocaust. Ion Măldărescu, Agero-Stuttgart, www.agero-stuttgart.de Referință Bibliografică: Dileme / Ion Măldărescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 69, Anul I, 10 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
DILEME de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344851_a_346180]
-
-și întoarse spatele, pregătindu-se parcă de start. Mâinile lui Dio , oarbe, alergau pe spirala celor doi sâni. Brusc, întorcându-se, buzele fetei întâlniră gura de foc a lui Dio. Casa începu să ardă pârâind din toate încheieturile! Fiecare sărut isca o nouă flacără! Geamurile se lichefiau unul câte unul. Deși totul era în flăcări, nu se simțea nicio țâră de fum. Cei doi dansau ca o coloană nesfârșită de foc : se auzea doar muzica celor două inimi. Ruguri muzicale! Cei
DEŞERTUL DE CATIFEA (23) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345887_a_347216]
-
străvechi proverb latin (Gaius Plinius Secundus - “În vino veritas”) Adevăru-i doar în vin ! Zise mosul la beție. -Ba te contrazic puțin, Adevăru-i în ... tărie ! Publius Vergilius Maro - “Timeo Danaos et dona ferentes” Democrația e-un cuvânt grecesc, Da'n România iscă doar coșmaruri Și-mi amintesc de sfatul bătrânesc: Ferește-te de greci și când fac daruri. Quintus Horatius Flaccus - “Aurea mediocritas” - (1) N-am nevoie-n viața de armura, Nu stârnesc în oameni primitivul, Patimă, invidie sau ură... Stau și
CITATE CELEBRE de DAN NOREA în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347418_a_348747]
-
nu prea erau familiarizați cu termenii folosiți în lecțiile care la ascultau. Cum lectorii care supravegheau meditațiile și verificau conspectele cursanților erau din alte raioane ale regiunii nu cunoșteau capacitatea celor pe care îi ascultau. Astfel că mai întotdeauna se iscau discuții contradictorii între lector și cursanți. După o astfel de discuție cu lectorul asupra unor teorii marxist-leniniste, Matei a fost admonestat de lector și taxat ca având ,,devieri politice”. Cazul a fost raportat la directoratul cursului și la instructorul raionului
ZMEURICA; DEVIERI POLITICE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347481_a_348810]
-
curând, după un sfert de veac de la marea mascaradă... Se-ntâmplă des și, deseori, Aievea, simt, se-ntâmplă Să fii doar floare între flori A cărei gol golul mi-l împlă. Se-ntâmplă des și, deseori, Chiar din senin se iscă Furtuni ce izbucnind din nori Chiar pacea noastră riscă... Se-ntâmplă des și, uneori, Se lasă întuneric Pe chipu-ți spongios, cu pori, Fiindu-ți demon trist, eteric... Se-ntâmplă des și, uneori, Nu te găsesc, te caut Și nu
SE-NTÂMPLĂ DESEORI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347485_a_348814]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CEALALTĂ RĂDĂCINĂ Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 732 din 01 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Lumină izvorâtă din noi ca pulberea iscată din gând adieri așternute în taină arcuite tăceri murmur rostogolirea urmelor structura nopții dintre ani cuvinte iubirea noastră lacrimă distanță apă pământ fântâna vremii săgeata roșie curgând Referință Bibliografică: Cealaltă rădăcină / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 732
CEALALTĂ RĂDĂCINĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348783_a_350112]
-
cu urechea, își potrivește bine ochelarii pe nas și studiază cu atenție formulele de pe tablă, teoremele, demonstrațiile și problema rezolvată. Prilej propice pentru noi, cei din sală, de a mai trage cu urechea, cu ochiul, cu șușoteala între noi. Se iscă forfotă și se murmură crescendo. Când profesorul Grănicescu se întoarce însă, amuțim și ne băgăm brusc nasurile în foile goale din fața noastră. Dă din cap ușor nervos și se pornește din nou pe mărșăluit. Stânga-dreapta, sus-jos, față, spate. Cum se
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
frumos, cursiv...., continuă el făcând-o pe naivul. Sala s-a cufundat în liniște. - Heeeeiiii!!!, exclamă tare profesorul Grănicescu deodată uluit. Matale mă copii pe mine!!! Moment în care toți colegii au inundat încăperea cu hohote de râs. S-a iscat gălăgie, râsetele s-au înlănțuit și s-au spart zgomotos de pereți, iar pe fața Ceciliei se zărea deja policromia tuturor emoțiilor încercate. Mult temutul profesor Grănicescu ne-a lăsat să savurăm clipa prelungă a comediei, apoi a izbucnit furtunos
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]