3,806 matches
-
prezumții păreau să fie confirmate de către Foley et al. [1995], care constată la 70 de pacienți consecutivi tratați prin dializă peritoneală o reducere a volumului cavității stângi cu 5 ml/m2 în primul an de terapie. De asemenea, incidența cardiopatiei ischemice și a insuficienței cardiace de novo sunt semnificativ mai reduse la subiecții cu dializă peritoneală comparativ cu cei hemodializați. Studiile ulterioare, bazate pe markeri mai preciși ai statusului volemic, au arătat însă ca de altfel și practica clinică un control
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
după care transplantul renal ameliorează semnificativ structura și funcția ventriculului stâng are o istorie de două decenii. Lai et al. [1982] au urmărit, prin ecocardiografie și ventriculografie scintigrafică, pre- și post-TR, 16 pacienți fără elemente clinice sau paraclinice de boală ischemică coronariană. 64% dintre acești pacienți prezentau disfuncție ventriculară stângă în ciuda terapiei hemodialitice adecvate. La două luni după TR, toți parametrii funcției VS (indicele cardiac, debitul-bătaie, fracția de ejecție, velocitatea medie a peretelui posterior, viteza medie de scurtare a fibrelor circumferențiale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
un index de masă a VS în cvartilul superior față de cei cu masă ventriculară redusă. Riscul independent de mortalitate cardiacă determinat de prezența inițială a HVS a fost de 2,9 ori mai mare, indiferent de vârsta, diagnosticul de cardiopatie ischemică, nivelul tensiunii arteriale sistolice sau modalitatea de tratament substitutiv (dializă sau transplant). Weinrauch et al. [1992] au investigat 47 de pacienți uremici cu diabet zaharat. Un diametru telesistolic (DTSVS) mărit și reducerea velocității de scurtare a fibrelor 301AFECTAREA CARDIACĂ LA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a fibrelor 301AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL musculare circumferențiale pretransplant renal au determinat o supraviețuire de 30% și, respectiv, 45% la trei ani post-TR, față de 69% și 71% în absența acestor anomalii ecocardiografice anterior actului chirurgical. Asocierea istoricului de cardiopatie ischemică cu DTSVS mărit a determinat înjumătățirea speranței de viață la 3 ani post-TR. Interesant în acest studiu a fost și faptul că diametrul telesistolic al VS a fost predictiv și pentru supraviețuirea grefei renale (reducerea la jumătate a șansei de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
doar în parte de factori de risc tradiționali, o serie de factori de risc proaterogeni fiind specifici statusului uremic cronic (vezi capitolul II). Există importante diferențe în fiziopatologia, farmacologia și prognosticul pacienților renali și cele alor subiecților non-renali cu boală ischemică coronariană. Scopul acestui capitol este, în primă instanță, a identifica fațetele bolilor renale și ale tratamentului acestora care să justifice o abordare individualizată a problemelor cardiologice la pacienții renali, iar în al doilea rând de a stabili datele disponibile care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
transplant renal [Parfrey et al., 1996]. 32% dintre pacienți (N = 95) prezentaseră un istoric de angină pectorală sau de infarct miocardic la inițierea dializei. Timpul mediu până la apariția insuficienței cardiace a fost de 24 de luni la cei cu cardiopatie ischemică la inițierea hemodializei, față de 55 de luni la cei fără boală ischemică coronariană la debutul terapiei de substituție (p < 0,0001). Acest efect a fost independent de vârstă, de prezența diabetului zaharat sau a unei eventuale cardiomiopatii subiacente. Boala ischemică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
un istoric de angină pectorală sau de infarct miocardic la inițierea dializei. Timpul mediu până la apariția insuficienței cardiace a fost de 24 de luni la cei cu cardiopatie ischemică la inițierea hemodializei, față de 55 de luni la cei fără boală ischemică coronariană la debutul terapiei de substituție (p < 0,0001). Acest efect a fost independent de vârstă, de prezența diabetului zaharat sau a unei eventuale cardiomiopatii subiacente. Boala ischemică de novo, neevidentă la inițierea terapiei dialitice, a apărut la 41 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ischemică la inițierea hemodializei, față de 55 de luni la cei fără boală ischemică coronariană la debutul terapiei de substituție (p < 0,0001). Acest efect a fost independent de vârstă, de prezența diabetului zaharat sau a unei eventuale cardiomiopatii subiacente. Boala ischemică de novo, neevidentă la inițierea terapiei dialitice, a apărut la 41 de pacienți (9%). Față de pacienții care n-au dezvoltat niciodată cardiopatie ischemică (N = 296, 69%), predictorii independenți și semnificativi ai bolii de novo au fost vârsta mai înaintată (p
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
efect a fost independent de vârstă, de prezența diabetului zaharat sau a unei eventuale cardiomiopatii subiacente. Boala ischemică de novo, neevidentă la inițierea terapiei dialitice, a apărut la 41 de pacienți (9%). Față de pacienții care n-au dezvoltat niciodată cardiopatie ischemică (N = 296, 69%), predictorii independenți și semnificativi ai bolii de novo au fost vârsta mai înaintată (p = 0,0007), prezența diabetului zaharat (p = 0,0001), a hipertensiunii arteriale în cursul urmăririi (p = 0,02) și hipoalbuminemia (p = 0,03). Indexul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
zaharat (p = 0,0001), a hipertensiunii arteriale în cursul urmăririi (p = 0,02) și hipoalbuminemia (p = 0,03). Indexul 319AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL masei ventriculului stâng a fost de 174 - 7 g/m2 la pacienții care au dezvoltat boala ischemică de novo în comparație cu 155 - 3 g/m2 (p < 0,001) la cei care nu au prezentat ischemie, subliniind rolul hipertrofiei miocardice în geneza ischemiei miocardice simptomatice. în plus, hipertrofia concentrică a ventriculului stâng (VS), dilatația VS și disfuncția sistolică au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
p < 0,001) la cei care nu au prezentat ischemie, subliniind rolul hipertrofiei miocardice în geneza ischemiei miocardice simptomatice. în plus, hipertrofia concentrică a ventriculului stâng (VS), dilatația VS și disfuncția sistolică au reprezentat factori de risc independenți pentru boala ischemică de novo [Parfrey et al., 1996]. Concluzia acestui studiu de mare valoare informativă a fost că boala ischemică coronariană clinic manifestă: 1. este prezentă la o treime dintre pacienți la inițierea dializei; 2. apare frecvent la pacienți în cursul tratamentului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
simptomatice. în plus, hipertrofia concentrică a ventriculului stâng (VS), dilatația VS și disfuncția sistolică au reprezentat factori de risc independenți pentru boala ischemică de novo [Parfrey et al., 1996]. Concluzia acestui studiu de mare valoare informativă a fost că boala ischemică coronariană clinic manifestă: 1. este prezentă la o treime dintre pacienți la inițierea dializei; 2. apare frecvent la pacienți în cursul tratamentului dialitic; 3. prezintă un impact advers mediat de dezvoltarea insuficienței cardiace; 4. factorii de risc potențial reversibili identificați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la inițierea terapiei dialitice [1997], doar un sfert dintre pacienții cu stenoză coronariană peste 50% prezentau simptomatologie anginoasă. în sfârșit, într-o investigație similară asupra unei cohorte mixte de pacienți diabetici și non-diabetici dializați, doar 43% prezentau simptomatologie de tip ischemic. Cauzele acestui fenomen le constituie neuropatia vegetativă uremică și diabetică, precum și, în cazul unora dintre pacienți, stilul de viață sedentar [Jassal et al., 1998]. Alte simptome în afară durerii anginoase pot demasca prezența bolii arterelor coronare. Dispneea de efort poate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cauza acestei anomalii [Lal et al., 1987]. Nivelurile serice ale CPK sunt de obicei ușor/moderat crescute (cel mult de trei ori limita superioară a normalului), deși au fost descrise și valori de 5-10 ori peste normal, în absența modificărilor ischemice cardiace. Valorile CPK sunt mai ridicate la bărbați și se corelează cu mărimea masei musculare [Singhal et al., 1988]. Cauze evidente de creștere a CPK la pacienții dializați sunt reprezentate de injecțiile intramusculare (androgeni, vitamina B12 etc.). Izoenzima CPK-MB reprezintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
utilizate clasic în diagnosticul infarctului miocardic acut, doar izoenzima CPK-MB prezintă sensibilitate și specificitate acceptabile, însă la niveluri mai ridicate decât în populația generală. Recent, interesul s-a mutat asupra troponinei T și a troponinei I ca markeri ai lezării ischemice în desfășurare la pacienții uremici. Troponinele T și I sunt proteine contractile, cu rol reglator. Detectarea acestor enzime în sânge într-o concentrație semnificativă reprezintă un marker sensibil și specific al lezării miocardice în populația non-renală [Hamm et al., 1992
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și în mai mică măsură ale troponinei I) la pacienții dializați asimptomatici ar putea duce la o cuantificare mai exactă a riscului operator asociat transplantului renal, prin detectarea lezării miocardice subclinice, dar și la un management mai agresiv al bolii ischemice coronariene. Pe de altă parte, troponina T este extrem de utilă și în predicția prognosticului pe termen scurt al pacienților cu insuficiență renală cronică în stadiile predialitice care prezintă sindroame coronariene acute. O investigație recentă, multicentrică, cuprinzând peste 7.000 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de grefă renală în vederea transplantării acelora care au un beneficiu maxim (prin longevitate) de pe urma TR având în vedere resursele limitate de rinichi transplantabili pare logică și dezirabilă. Riscul cardiovascular în TR se compune din riscul anestezic, cel legat de leziunile ischemice și de funcția de pompă a ventriculului stâng. Indivizii asimptomatici pot fi supuși unui screening pentru ischemie miocardică prin testarea în condiții de stres sau farmacologică. Există diferențe semnificative în opiniile experților asupra utilității 325AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL medicinei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cuantifica cu exactitate prezența și severitatea bolii arterelor coronare în populația generală; aceasta reprezintă investigația decisivă care oferă informațiile cele mai exacte pentru ghidarea deciziei terapeutice, știut fiind faptul că supraviețuirea pacien]ilor non-renali este direct proporțională cu severitatea leziunilor ischemice determinate angiografic [Mark et al., 1994]. Prognosticul leziunilor coronariene decelate angiografic este mai puțin caracterizat la pacienții uremici, astfel că există mai puține date concludente pe care să se bazeze deciziile terapeutice. Din motive de suprasolicitare, costuri, morbiditate crescută și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
față de 1977-1984. Supraviețuirea pe termen îndelungat după infarct miocardic acut a pacienților transplantați renal s-a îmbunătățit considerabil în era terapiei moderne. Pacienții uremici cu diabet zaharat prezintă, cum este de așteptat, prognosticul cel mai rău. Prevenția secundară a cardiopatiei ischemice Multiplele măsuri de prevenție secundară sunt în mod clar benefice la pacientul non-renal care a suferit un IMA și pare rezonabilă utilizarea lor la pacienții uremici. în situațiile acute, utilizarea trombolizei, a beta-blocadei, controlul TA, optimizarea hematocritului și o formă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
deosebit de ridicat. Terapia antiagregantă plachetară Lipsesc deocamdată datele clinice solide care să demonstreze beneficiul terapiei cu aspirină în doze antiagregante în prevenirea evenimentelor coronariene majore la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală. Având în vedere incidența deosebit de ridicată a bolii ischemice și a accidentelor vasculare ischemice la pacienții cu IRC, pe de o parte, și evidența clară a avantajelor terapiei antiagregante plachetare cu aspirină în populația non-renală cu risc cardiovascular (CDV) înalt, pe de altă parte, această situație este frustrantă pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Lipsesc deocamdată datele clinice solide care să demonstreze beneficiul terapiei cu aspirină în doze antiagregante în prevenirea evenimentelor coronariene majore la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală. Având în vedere incidența deosebit de ridicată a bolii ischemice și a accidentelor vasculare ischemice la pacienții cu IRC, pe de o parte, și evidența clară a avantajelor terapiei antiagregante plachetare cu aspirină în populația non-renală cu risc cardiovascular (CDV) înalt, pe de altă parte, această situație este frustrantă pentru medicul nefrolog. Un studiu retrospectiv
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
circa 10-12% în comparație cu aspirina. Administrarea adițională de dipiridamol la aspirină nu a produs beneficii suplimentare în comparație cu administrarea aspirinei în monoterapie. în toate categoriile de risc crescut (infarct miocardic în antecedente, infarct miocardic acut în curs, angină stabilă și instabilă, boală ischemică periferică, antecedente de AVC sau de accident cerebral ischemic tranzitoriu, fibrilație atrială), beneficiul absolut al administrării de antiagregante a depășit riscul sângerărilor majore. O altă metaanaliză [Sanmuganathan et al., 2001] a patru trial-uri controlate a arătat că utilizarea aspirinei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
aspirină nu a produs beneficii suplimentare în comparație cu administrarea aspirinei în monoterapie. în toate categoriile de risc crescut (infarct miocardic în antecedente, infarct miocardic acut în curs, angină stabilă și instabilă, boală ischemică periferică, antecedente de AVC sau de accident cerebral ischemic tranzitoriu, fibrilație atrială), beneficiul absolut al administrării de antiagregante a depășit riscul sângerărilor majore. O altă metaanaliză [Sanmuganathan et al., 2001] a patru trial-uri controlate a arătat că utilizarea aspirinei în prevenția primară a redus evenimentele cardiovasculare majore în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu IRC, deciziile terapeutice vor fi luate individual, ținând cont de riscul individual al pacientului, beneficiile așteptate și anumite preferințe. Pare rezonabilă prescrierea aspirinei în doză de 75-162 mg/zi la pacienții renali cu risc ridicat de a dezvolta boală ischemică coronariană, în special dacă riscul acestora de a dezvolta efecte secundare severe este redus. Un comitet european de experți [Medical Expert Group, 2000] recomandă administrarea de aspirină în doză antiagregantă la toți pacienții renali, indiferent de gradul disfuncției renale sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
indicații anestezice și nefrologice, inclusiv pentru cazurile în care hemodializa este necesară în cursul intervențiilor de by-pass (situație devenită rutină în unele instituții, fiind facil de realizat datorită similarităților tehnologice dintre aparatura de by-pass cardiopulmonar și cea de dializă). Complicațiile ischemice după by-pass sunt mai frecvente la pacienții uremici, iar fenomenul de shunt prin fistula arterio-venoasă a fost incriminat ca posibilă explicație pentru acestea. Totuși, într-un studiu examinând consumul de oxigen în cursul operațiilor de by-pass, s-a arătat că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]