1,908 matches
-
pentru că nu au ce respecta în ea”. Există riscul reapariției oamenilor-cârlig căci, „dacă dintre tinerii care se ridică azi - și printre ei se ivesc, în sfârșit, după douăzeci de ani în întuneric talente - se află destui pentru a se lăsa ispitiți de confortul pozițiilor oficiale, case de creație și automobile, delegații în străinătate, covoare mai mult sau mai puțin persane, atunci povestea va fi luată de la capăt. Cu lipsa de solidaritate ce a caracterizat generațiile precedente, cu certuri și denunțuri, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
este cea neuropsihică, despre care știm sau deducem că include libertatea și necondiționalitatea și, de asemenea, controlul celorlalte două sistematizări, prin conștiința conștiinței și cunoașterea cunoașterii, și extinzând aceste considerații la nivelul gândirii religioase, ne putem imagina (și Lupașcu ne ispitește să ne imaginăm) acest al treilea univers de care aminteam mai sus ca fiind unul al Divinității, o divinitate caracterizată printr-o notă greu de asimilat în diferitele tradiții religioase, aceea a contradicției, dar care implică ceea ce sistematizarea neuropsihică face
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cultural. Lipseau de asemenea codurile etice, pogorămintele morale. Economia și-a trădat originile, a săvîrșit un paricid. Ea s-a format și mai apoi s-a autonomizat dintr-un cîmp de reflecție mai larg, de natură spiritual-religioasă, dar a fost ispitită de putere, de materialism, de egoism, de mercantilism, de mecanicism, de individualism, de monetarism spre un tărîm căzut pe care a devenit dominantă, subjugîndu-ne spiritele și deturnîndu-ne de la adevăratele scopuri ale vieții noastre. Mai mult, unii au încercat să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
motivul pornirii războiului: "Pentru orice inteligență mai pătrunzătoare era însă aproape dovedit că mijlocul cel mai puternic contra războiului, dacă acesta nu era dorit, ar fi fost neutralizarea României, sub garanția colectivă a Europei ș-atunci desigur Rusia nu se ispitea de-a începe o luptă contra lumii întregi. Motivele secrete și înțelegerile intime între puteri se sustrag vederii publicului mare și abia istoricul viitor va putea să discoasă din arhive icoana adevărată a lucrurilor, în care comedia oficială nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
acest punct de vedere, Eminescu pare să fi găsit mai mult sprijin moral din partea lui Titu Maiorescu. Și asta atâta vreme cât mentorul și prietenul junimist nu cade într-o cursă cu mult mai primejdioasă decât I.A. Cantacuzino, căci se lasă ispitit de meseria lui de avocat, pactizând, din acest punct de vedere, cu profitorii din rândurile "aliatului"-ocupant! Subliniez, de aceea, o diferență esențială dintre geniul politic eminescian și strălucitoarea inteligență maioresciană, care, în raționalismul ei cartezian, a decis în favoarea pragmatismului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
un înger puternic, care din proprie voință nu a voit să-i slujească lui Dumnezeu. Datorită faptului că este o ființă pur spirituală, decizia luată împotriva lui Dumnezeu este definitivă. El și alți îngeri căzuți, sau demoni, încearcă să-i ispitească pe oameni la neascultarea lui Dumnezeu. Întrucât Dumnezeu este Tată, el a creat orice lucru din iubire. Chiar dacă tatăl meu și mama mea nu m-ar fi dorit sau nu m-ar fi iubit, Dumnezeu mă iubește. Faptul că exist
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
hotărâri. Ispita este o situație serioasă. «Domnul Dumnezeu vostru vă pune la încercare ca să știe dacă îl iubiți pe Domnul Dumnezeul vostru din toată inima și din tot sufletul vostru», spune Moise poporului lui Israel (Dt 13,4). Toți suntem ispitiți să folosim lucrurile și persoanele în avantajul nostru, în loc să le punem în izvorul de iubire al lui Dumnezeu. Cine ne duce în ispită? Ispita este o situație care ne poate îndepărta de viața de credință, și ne poate conduce pe
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
să-și amintească că are nevoie de susținerea lui Dumnezeu, pe care îl poate invoca în rugăciune. Asemănător Domnului pe Muntele Măslinilor, ne putem adresa cu încredere Tatălui prin propriile rugăciuni: «Dumnezeu este credincios: el nu va permite să fiți ispitiți peste ceea ce puteți, însă odată cu ispita vă va da și o ieșire ca să o puteți îndura» (1Cor 10,13). Cererea «Și nu ne duce pe noi în ispită» este, în același timp, o expresie a fragilității omenești, dar și o
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
Dumnezeu. Înseamnă: nu ne lăsa să cădem în ispită; nu ne lăsa să păcătuim. Călăuzește-ne în ispită Dacă, cu toate acestea, oamenii afirmă că fidelitatea lui Dumnezeu nu s-a manifestat în viața lor, și cu adevărat au fost ispitiți dincolo de propriile forțe, nu se va putea lua în considerație doar inima; judecata trebuie lăsată lui Dumnezeu. În fața unor astfel de destine, cu adevărat trebuie luat în serios acel „noi” din rugăciune, și să implorăm de la Dumnezeu, pentru necunoscuți și
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
ea să putem privi la ținta, pe care tu, Tată, ai stabilit-o pentru noi”. Ferește-ne de părăsirea credinței Rezumăm. Isus însuși ne îndeamnă: «Vegheați și rugați-vă ca să nu intrați în ispită» (Mc 14,38). În Vechiul Testament „a ispiti” are deseori înțelesul de „a pune la încercare”. Cu toate acestea, Isus vede ispitirea și predispoziția noastră ca fiind mai profunde și mai periculoase. Aici, aproape ne apare că „tentația” ar avea același înțeles cu „părăsirea”. Rugăciunea noastră este un
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
în piept și implicit de a se elibera de sub tutela familiei, ei sunt preocupați în esență să-și marcheze individualitatea. Se vor conduce, așadar, după o variantă banală și lipsită de profunzimea intelectuală a conceptului vivere pericolosamente, se vor lăsa ispitiți de dificultăți, vor lua adesea hotărâri cruciale etc. Problematica personajelor înglobează o serie de aspecte comune scrierilor de acest gen. Lipsite de profunzime, ele se pierd printre ițele unor conflicte convenționale, deci previzibile, iar supremele provocări de a înfrunta viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
Cioareci-n vine-au căzut Și io m-oi împiedica, Arambașa m-o tăia!". Femeile sunt toate la fel, poale lungi și minte scurtă. Ana, printr-un rafinament cât se poate de modern a ceea ce noi am numit perfidie, este ispitită de trădare. Fie din dorința de a dovedi că orice bărbat se înșeală crezându-se iubit mai mult, fie din admirație pentru forța turcului, fie în amintirea duioasă a copilăriei, fie pur și simplu din capriciu și răutate, ea refuză
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
să nu beau nimic. Ai jurat, fiule, să nu te atingi de apă, de vin, de sucul plantelor sau al fântânii, dar nu tea gândeai, când ai făcut jurământul, la sângele tatălui tău. Nu, nu, răspunde Mihai. Tată, nu mă ispiti". Și încă trei zile fiul străbate iar pădurea, iar tatăl îl vede de departe, palid și clătinându-se, și într-a treia zi se apropie de el și-i spune: "Fiul meu iubit, ai să mori. Da, tată, dar mi-
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
se vedeau progrese, așa cum a dovedit‑o în copia pe care a realizat‑o după o gravură a germanului Martin 47, lucrare care i‑a adus o faimă imensă; o gra‑ vură, unde era înfățișată scena în care diavolii îl ispitesc pe sfântul Antonie cel Mare; Michelangelo a copiat‑o în peniță într‑o manieră necunoscută până atunci, pictând‑o apoi în culori, ajungând până acolo încât, pentru a imita 47 Martin Schongauer (1456‑1491) - pictor remarcabil în gravură. Cap. iii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
vă fie aminte și pre urmă dumilorvoastre și urmașilor voștri”. Toate dispozițiile testamentare sunt întărite printr-un blestem, încheiere obișnuită în astfel de acte (vezi Dan Horia Mazilu, O istorie a blestemului, Iași, Editura Polirom, 2001): „Iar cine să va ispiti să amestece într-alt chip această tocmeală ce am tocmit eu cu toată voea mea, să fie treclet și proclet și afurisit și să fie neertat de Dumnezeu” (DRH A. Moldova, vol., XXI, p. 425, 426, 427.) Miron Costin a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Șerban, Mihai, Matei și Iordache -, „numai fiu-meu Costandin lipsind, căci au fost de la noi către partea Romei dus, pentru învățătura și cunoștința științelor”317, la împărțirea moșiilor între descendenții de sex masculin. Un blestem părintesc (iar, de se va ispiti în urma mea vreunul din frați ca să calce și să strice această tocmeală, care este întărită sub pecetea mea, și supt iscăliturile mele, pre unul ca acela îl las supt blestemul mieu cel pământesc ...”318), de mamă (de data aceasta), definitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu un izvod, zicându-mi să fac o scrisoare la Șerban-Vodă, după cum m-au învățat, că, de nu o voiǔ face așa, să scapǔ, nu numai cu alte ocăr și pedepse mă va pedepsi, ce tocma și moarte să va ispiti a-m face” - Theodosie mitropolitul; „căci m-au aflat mărturie la amândoao diiatele, lăudându-se că, de nu-i voi face o scrisoare de la mâna mea după izvodul ce-m va trimite, ca să nu fie acéle diiate întru nimic, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pitorescului decor, ceva mai multă libertate epică. Drumurile pleacă din și se întorc - aici - la Hasiduluc. Pulsul domestic al culei strămutate, cu dichis, din Oltenia protejează, ca într-un insolit falanster, mâna de coloniști așezați în provincia de la marginea mării, ispitiți de schimbare, pe când ferma cea mai nouă confruntă Orientul din preajmă cu un model al rigorii. Cărți de pioasă evocare sunt Plaiuri oltenești, Trecutul viu, amintind de ținuturi și oameni de care ascendența și întâmplările vieții o leagă pe autoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
lucrurile nu stau deloc așa. Chiar și profesorii sunt lipsiți de criterii capabile să le indice tipul de autoritate pe care îl exercită; pe de o parte, ei nu pot crede în semnalele venite de la elevi (aceștia se pot lăsa ispitiți de propriile tulburări și instincte nefiind încă desăvârșiți, ei înșiși având nevoie de ajutor pentru a se pune în ordine). Pe de altă parte, sentimentul carității îi poate înșela: au fost doar atâția tirani care și-au iubit poporul și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în 1951. Scenariul cinematografic Turneu în Occident (1955, în colaborare cu Florica Șelmaru), variațiune pe tema „atașamentul față de țară al unui artist al poporului”, imaginând turneul unei orchestre simfonice dirijate de un muzician notoriu, se înscrie în direcția literaturizărilor anticosmopolite: ispitit de o fostă iubită, stabilită la Paris, să aleagă calea libertății, muzicianul refuză. În Fals jurnal (I-IV, 1975-1984) Ș. reia cronicile teatrale apărute în „Informația Bucureștiului”, grupate în următoarele serii: Premiera de aseară, Acte și antracte, Scena și oamenii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289611_a_290940]
-
sprijină afirmațiile "pe cunoașterea solidă a epocii românești și europene" ; Zoe Dumitrescu-Bușulenga demonstrează în monografia dedicată lui Ion Creangă "întinse cunoștințe de specialitate, o metodă totdeauna profitabilă, aptitudinea critică a formulărilor clare, spirit analitic acut și plăcută vervă intelectuală, care ispitește dialogul și chiar contradicția" ; Dan Hăulică (autorul volumului Critică și culturăă "are, stilistic vorbind, un fel prietenos de ași lua cititorii de mână și a-i conduce printre idei despre artă, printre opere și autori." X Lunga noastră incursiune în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
40 de ani în continuumul spațiu-timp pămîntean, între două momente cu bioritmuri similare prin care puteau intra în zona pămîntului entități din alte dimensiuni. Regula civilizațiilor este non-interferența, dar se pare că nu a fost respectată. Pămîntenii s-au lăsat ispitiți cu tehnologie, cedînd în schimb non-pămîntenilor dreptul unor experimente pe oameni și pe animale, ca și săparea și utilizarea unor laboratoare subpămîntene. Așa se face că am asistat în perioada următoare la una dintre cele mai importante străpungeri tehnologice din
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nopțile de vreme rea, torcătoarele spuneau, înviind focul, că moș Călifar își vânduse sufletul Satanei pentru nu știu ce veacuri de viață; că Ucigă-l-Crucea întinsese, în iazul morii, sufletelor creștinești, un laț vrăjit; și că morarul procopsea, cu bogățiile cu care diavolul ispiti pe Domnul Hristos, pe oricine le poftea și venea ca să le ceară". Desigur, îmbrățișarea fără rezerve a seducției reificate nu este lipsită de consecințe: odată intrat în posesia avuțiilor, "nenorocitul îndrăzneț, perpelindu-se ca un câine încăierat de viespi și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
moara lui Călifar erau o născocire a întunerecului". Nu lipsesc nici detaliile, vioi colportate de localnici, din registrul macabrului, unele fiind statice: "Zăgazul ce se înălța în coasta morii era spuneau creștinii înfiorați întărit cu oasele acelora pe care îi ispitiseră comorile satanei", altele dinamizate de sugestii vizual-auditive: Se spunea însă că, atunci când Călifar ridica stăvilarul și slobozea pe scoc cimpoiul apei, apa fluiera cum fluieră un șarpe încolțit de flăcări; iar, de sub făcău, se scurgea în spumegai de sânge". Acum
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unele structuri în care apar constituenți de tipul nu cumva / cândva se bazează pe recomplementarea lui să (dubla lexicalizare a lui să în FIN0 ȘiFORCE 0) (e.g. că-i trimisesă singur craiulu unu copil din casa sa, sănu cumvasă să ispitească să între în Muldova, CLM.1700-50: 173v-174r), ridicarea verbului lexical la [Spec, FINP] și omiterea lui să din pricina efectelor de tipul (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter (v. discuția și derivările în §§2.2; 3.2.2.1.3; 3.2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]