26,665 matches
-
semnificativ și nesemnificativ: între personajul autentic și simplă menționare a unui nume, între personajul secundar și cel principal, între personajele practic inexistente ale romanelor fără cititori și cele impuse de cărțile importante și de succes, între eroul contemporan și cel istoric. Rămînem astfel, în mod fatal, la constatările produse pe baza impresiilor subiective (datorate cărților mai importante sau, mai adesea, celor din întîmplare citite). Cu această precizare și cu multe precauții, aș spune că sînt vizibile, în literatura românească a acestui
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
care dovedește din parte-i abilități hermetice lăsînd în urmă vulgata metafizică și tinzînd către gălbejitele arcane cabalistice ale lui Athanasius Pernath." Vasăzică, pentru Mircea Platon, Z. Ornea - cărturarul care a inițiat și girat ediții critice ale marilor scriitori români, istoricul literar care a pus în circulație informații adunate în zeci de ani de trudă în arhive și biblioteci, autorul studiului monografic de referință asupra junimismului, biograful lui Titu Maiorescu, Dobrogeanu-Gherea, C. Stere, prodigiosul cunoscător al ideologiei literare românești, cronicarul avizat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
copil-narator). Gestul autorului, după apariția cărții, hrănește (ca o "pîine") tăcerea noastră, a tuturora. Dar Pîine de tăcere este o carte prea interesantă, ca literatură, pentru a ne lăsa pradă haloului de stranietate și tragism despre care vorbeam. Adrien Pasquali, istoric literar, traducător și prozator helvet al generației de mijloc (s-a născut în 1958, în Valais), părea să dețină cîteva din atuurile majore ale cîștigătorului, într-un spațiu cultural (cel romand) nu o dată parcimonios în elogii și dificil în a
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
ei să creadă - pentru că ar fi făcut amor într-un mod remarcabil, ci numai pentru că a făcut amor cu Bill Clinton. Cultura de cartier versus "Cântarea României" Volumul cuprinde numeroase texte demne de interes, aparținând unor poeți, prozatori, critici și istorici literari care reprezintă ceva în literatura română de azi: Alexandru Paleologu, Nicolae Manolescu, Gabriel Dimisianu, Eugen Simion, Z. Ornea, Gheorghe Grigurcu, Eugen Uricaru, Dan Stanca, Ion Bogdan Lefter, Mircea Cărtărescu ș.a. (singurul fapt regretabil fiind acela că unii dintre ei
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
Care va ajunge întâi, / pe-aceea-n perete o voi zidi. / Dar din toate femeile / a venit una singură: / Mama. Tu nu m-ai strigat, / fiule? («Mică baladă» VRF, 56 / Profund autohtonism, Patria-Mumă, sfânta Limbă Română, nou mesianism, imnologie etc. TGrp, 298). Istoricul Ion Rotaru apreciază că Grigore Vieru (Pererita-Hotin / Basarabia, 14 februarie 1935 18 ianuarie 2009) este «al doilea poet emblematic al Basarabiei, venit la aproximativ o jumătate de veac după Alexei Mateevici” (RotIst, V, 600). În aprilie 1988, poetul Ioan Alexandru
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Un caz aproape didactic este cel al lui A.E. Baconsky, al cărui volum din 1969, Cadavre an vid, poate fi socotit, ăn toată liniștea, una dintre primele cărți "disidente" din literatura română postbelică. an ce mod va proceda un istoric literar: va pune accentul aproape exclusiv pe versificațiile lui penibile din anii '50 ori, fără a le omite, va insista totuși asupra poeziei, prozei și eseisticii de dupa 1966-1967?! Sau: ce e mai important pentru Ștefan Bănulescu, reportajele lui literare de
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
care trebuie să-i faci cu o bidinea muiata vîrtos în negru. [...] Caragiale mărturisește în fiecare schița și în fiecare nuvelă părerea de rău că nu poate desena." Sigur că, prin comparație, conferințele lui Constantin Moisil și Ion Simionescu - reconstituind istoricul Arhivelor Statului sau enumerînd bursierii Academiei Române - fac figură modestă. Rămîne însă valoarea documentara, deloc neglijabila dacă ne gîndim că scopul antologiei este de a surprinde complexitatea unui fenomen, iar nu exclusiv apogeul acestuia. Dincolo de perfectibilitatea inevitabilă la nivelul amănuntelor, valoarea
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
scurte și pe teme strict cultural iudaice) să fie un necrolog despre unchiul său Elias Schwarzfeld, expulzat din țară în 1885, odată cu Moses Gaster. Și unchiul său fusese un publicist, în gazete evreiești, pentru apărarea coreligionarilor săi și un remarcabil istoric al populației evreiești din România. Expulzat, și-a găsit o patrie în Franța (unde, în 1923, se va stabili și Fundoianu), care i-a acordat și cetățenia: În fața catafalcului pe care nu-l vedem, dar pe care zace unicul istoric
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
istoric al populației evreiești din România. Expulzat, și-a găsit o patrie în Franța (unde, în 1923, se va stabili și Fundoianu), care i-a acordat și cetățenia: În fața catafalcului pe care nu-l vedem, dar pe care zace unicul istoric al evreilor din România, omul care, în viață, a fost �o arhivă viețuitoare� - ne închinam - că înaintea unuia că puțini, care au avut energia de a lupta pentru o cauză vitabilă și sfîntă - ne închinam pioși că într-un templu
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
la evenimente, ca Laszlo Tökes, Constantin Dăscălescu, Ion Iliescu, Ion Caramitru, Mircea Dinescu, Petre Român, Dan Iosif sau Victor Atanasie Stănculescu. Autorul stăpânește artă montajului, creând din cuvinte un film al evenimentelor din decembrie 1989, un film alert și dramatic. Istoricii de profesie vor utiliza, fără îndoială, asemenea cărți că "materie primă" pentru studiile lor docte și riguroase. Peste mulți ani, însă, când un cititor va dori să retrăiască tot ceea ce am trăit noi în decembrie 1989, el nu va recurge
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
și demon, ambii dispuși a se întîlni periodic (autorul Spațiului mioritic zice, agravînd situația, "a-și schimba obrăzarele", astfel încît nu știi cînd e unul sau celălalt). Interpretat uneori drept un diavol, iar nu un demon, Mefistofel se bucură din partea istoricului religiilor de-o considerație sporită. Acest spirit întunecat al adîncurilor, ironic, sterp, trîndav, are intenția de-a lucra împotriva binelui, dar sfîrșește prin a face binele - ideea lui Goethe, reluată cu plăcere în literatura inițiatica (Eliphas Lévi, Rudolf Steiner, Eduard
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
să al formuleze, ori de limitat domeniul la care e aplicabil, este că modificările de paradigmă șanț inevitabile. De ce șanț inevitabile e o ăntrebare interesantă, precum și foarte dificilă la un anumit nivel (unde Kuhn, au demonstrat-o mulți teoreticieni, atat istorici, cat și oameni de știință ori filozofi, e parțial descoperit), al cărei răspuns, mi se pare mie, e chiar și mai ăncurajator, atacabil cum o fi, pentru momentul la care ne aflăm. ămi dau seama că propun o lectură foarte
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
concluzie blasfemică un fizician format la Harvard, care la ănceputul anilor '50 publică, după cum se cuvine, studii de specialitate an reviste de fizica? Schimbăndu-si, de fapt, cariera, adică ieșind din comunitatea sa inițială, cea științifică: din fizician, Kuhn a devenit istoric al științei. O modificare esențială, care al făcea deja un outsider, apt să vadă domeniul pe care al părăsise cu alți ochi. ăntr-o altă carte a sa, Tensiunea esențială (și ea tradusă an românește), Kuhn povestește cum a avut loc
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
Z. Ornea Dl. Liviu Leonte este un istoric literar ieșean care și-a legat numele de realizarea ediției critice Costache Negruzzi. A procedat prin lungi pauze ăntre volume. Dar, finalmente, a ajuns la capătul ei, fiind și autorul unei bune, solide monografii despre creatorul nuvelei Alexandru Lăpusneanu. Am
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
De remarcat, tot din anul 1981, (an foarte fecund an laboratorul autorului nostru) șanț studiile despre Dinicu Golescu și ardentul Ionică Tăutu. Mărturisesc că m-a frapat și m-a interesat studiul despre Creangă, modern prin analiza și calitatea opiniilor. Istoricul literar are dreptate când demonstrează că nuvelă Moș Nechifor Cotcariul e o capodoperă a stilului aluziv și că Malca este campioană simulării an această remarcabilă nuvelă, neprizata bine, cum se știe, la Junimea (inclusiv de Maiorescu care al sfătuia pe
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
plus. Nuvelă va fi apreciată la valoarea ei mult mai târziu de Călinescu, Vianu, Vladimir Streinu, distingând aici jovialitatea și ironia, citând, ăn sprijin, teoreticieni literări notorii mai noi. Un studiu (articol?) concentrat din 1984 reia an discuție opera de istoric literar a lui N. Iorga. Cum se știe, ea este puțin prețuita poate și datorită lui G. Călinescu, care, ăn Istoria literaturii, scrisese celebra apreciere că "dincolo de Renaștere rămâne un rătăcit". Asta voind să spună că valabilă ar rămâne numai
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
pe vecie în amintirea nației explicațiile savante privind ricoșeurile gloanțelor teroriste, în decembrie 1989, din toaletă personală: o poveste (fără comisari comuniști) a cărei imbecilitate era întrecuta doar de comicul ei. O adevarată cliocomicologie pentru uzul teroriștilor, dar și al istoricilor. După cum ieșirile la scenă deschisă, stabilite în studiourile de montaj ale partidului, au ceva din picanteria unei întâlniri cu trecutul. Îmi imaginez că atacul furibund împotriva ministrului Andrei Marga era modul obișnuit de desfășurare a ședințelor cu Ceaușescu. Numai că
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
nu înțelegi decât atât din felul lor de a fi - iată o dramă de cunoaștere pe care Mihai Beniuc a trăit-o surâzător, fără să știe că o trăiește. Ceva care seamănă cu istoria Memorialistul se erijează adeseori și în istoric, făcând considerații cu caracter general asupra unor evenimente sau instituții. Optică să este a unui marxist-leninist care nici măcar nu i-a citit pe Marx și pe Lenin, ci a preluat din imensul material propagandistic al epocii diverse clișee în legătură cu ideologia
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
neagră, pisica albă (despărțite de aproape un deceniu) șanț că două fețe ale aceleiași monede: esență tragică și esență comică ale aceleiași lumi, ale aceluiași suflet (pentru ăntelegerea căruia, Kusturica a făcut mai mult decât o mulțime de scriitori, de istorici, de sociologi și de psihologi la un loc). M-am ăntors la țigani - zice regizorul -, pentru că ei șanț singurii care nu s-au schimbat, ăn timp, nu se lasă contaminați de civilizație, trăiesc, ăn esență, ca acum o mie de
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
timp, în cei doi ani prevăzuți pentru excursia de la cronicari la optzeciști. Spiritul e acela care s-a schimbat. Științei istorice i-a luat locul o hermeneutica uneori dubioasă. Dar e destul să vedem că într-o literatura numărul adevăraților istorici literări este mult mai mic decît acela al criticilor de toată mîna ca să ne dăm seama că mai lesne devii interpret de texte decît om de stiinta istorică. Ironia se cuvine bine înțeleasă: cerînd un efort mai mic să ai
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
Mircea Mihăieș Am trăit s-o vedem și pe asta: un regizor de filme cu comisari comuniști își iese din minți, pe canalele de televiziune, pentru că un grup de istorici tineri au îndrăznit să prezinte o variantă asupra istoriei românilor diferită de aceea avizată de Suzana Gâdea și Mihai Dulea, superiorii săi de-antărt de la Consiliul Culturii! Ipostază era ridicolă nu pentru că, după știința mea, cinepatriotul nu are o pregătire de
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
avea acum câteva sute de ani, cum nu are nici azi - spune DEX-ul! - vreo conotație patriotică. A vedea în astfel de gesturi simboluri ale romanismului adânc e hazardat și profund prostesc. Să ne mirăm că argumentelor de acest fel istoricii unguri le contrapun oricând zeci și sute de exemple în care principi maghiari "au pohtit" și ei cu succes la Transilvania? Ne încăpățânam să alergăm pe o pistă primejdioasa, căutând scandalul cu lumânarea, înfundându-ne din minciună în minciună. N-
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
am terminat!", isi amenință el invitații!). Grav este că amatorul ia tot mai mult locul specialistului. Cutare editorialist politic (deprimat că lumea n-are habar că el "a scris și despre teatru!") da note, de la înălțimea resentimentelor sale bolnăvicioase, unui istoric serios precum dl Dinu Giurescu și nimeni nu-l ia la palme! Numai la noi e posibil așa ceva, ca argumentul de natură științifică să fie călcat în picioare de tribalismul gureș și de xenofobismul sinucigaș. Iar faptul că într-un
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
mult decat fascism - e nazism curat. Pot înțelege de ce o țară fascista are nevoie de istoire. Dar una nazistă? Să le mulțumim celor care, în nici două săptămâni, au reușit să creeze României în străinătate o astfel de imagine. Iar "istoricilor" de ocazie nu-mi rămâne decât să le adresez îndemnul din titlu, parafrază a celui, de-acum câteva decenii, al avangardiștilor români către propriii cititori!
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
-o e de asemenea insultătoare că intenție: "Bursierii, ghedesistii, intelighenții au expectorat..." Nu era mai simplu dacă editorialistul spunea "Cutare persoane...(și le-ar fi enumerat) m-au insultat etc."? Mai ales că o considerabilă parte dintre acești insultători sînt istorici sau oameni de cultură care au merite public recunoscute, asadar nu pot fi tratați, "la grămadă", cum se considera tratat editorialistul, deși, dacă înțelegem bine, el a fost tratat foarte precis individualizat. Firesc ar fi fost că autorul editorialului să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]