3,057 matches
-
Mârza, bibliotecar-conservator al celebrului fond de carte documentară din Alba-Iulia, pentru bunăvoința de a-mi fi semnalat aceste exemplare; nu mai puțin îi rămân recunoscător pentru prețiosul sprijin acordat pe tot parcursul cercetării. Pentru semnificația receptării operei lui Cantemir de către istoriografia iluministă ardeleană vezi Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p. 137. Jakó Zsigmond, op. cit., p. 393; aceluiași învățat îi datorăm și o competentă istorie a bibliotecii colegiului Bethlen din prima sa perioadă de funcționare (1622-1658); Ibidem, pp.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Demersul este continuat printr-un studiu care demonstrează importanța nivelului regional de analiză a problemelor de securitate și evaluează modalitățile de articulare a elementelor locale, naționale și a dimensiunii globale prin intermediul regiunilor. Capitolele finale ale acestei secțiuni sunt dedicate prezentării istoriografiei și principalelor concepte ale studiilor strategice, respectiv chestiunii deciziilor strategice În condiții de incertitudine. Cea de-a treia parte include analize comparative și studii de caz ce examinează probleme, politici și instituții de securitate relevante pentru spațiul românesc de securitate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Traduceri: Goethe, Stella. Clavigo. Egmont, București, 1925. Repere bibliografice: M. Ralea, Goethe, „Stella”, „Clavigo”, „Egmont”, VR, 1925, 4; Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, 1931, 71-72, 163-164; K. K. Klein, Un germanist român: profesorul Traian Bratu, București, 1937; Bucur, Istoriografia, 290; Dan Mănucă, Vasile Pârvan necunoscut, RITL, 1987, 3-4; Dan Mănucă, O versiune germană a lui „Ion”, RL, 1988, 2; Dan Mănucă, Doi ieșeni: Traian Bratu și Mihail Sadoveanu, CL, 1988, 4. D.M.
BRATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285869_a_287198]
-
domnia și familia lui Șerban Cantacuzino. Valoarea literară notabilă a cronicii, scrisă într-o limbă influențată de latina de cancelarie, este dată și de narațiunile anecdotice și de legendele istorice, asemănătoare celor din I. Neculce și cărțile populare. Importantă pentru istoriografia sârbă este ampla cronică scrisă în slavo-sârbă, între 1693 și 1705 (2600 de pagini de manuscris), din care Silviu Dragomir a publicat fragmente în 1923. Ea interesează istoria românească pentru un cuprinzător capitol despre secolul al XVI-lea, ce completează
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
și cealaltă lui Ioasaf al Vidinului, sau cu Viața Sfântului Grigorie Decapolitul, tălmăcită din greacă în slavonă la mănăstirea Bistrița din Oltenia, unde poposiseră moaștele sfântului -, mult mai multă pondere decât o originalitate interpretată doar prin identificarea elementelor de diferențiere. Istoriografia începe firesc prin „inscripții”, într-o manieră pe care o dezvoltă pomelnicele, dar și analele ori „cronicile” pictate. Curtea și mănăstirea, Aula și Ecclesia vor consemna, cu țeluri specifice, istoria, primele alcătuiri lăsând destul de repede locul elaborărilor programate. Epoca lui
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
mare „gen” al timpului, alături de hagiografie. Al XVI-lea secol va aduce diversificarea scrierilor cu caracter istoriografic și, mai ales, apariția textelor comandate de un voievod sau altul. Cronicarii călugări - Macarie, Eftimie, Azarie - vor îndeplini aceste porunci, luând, firește, tot istoriografia bizantină (pe Manasses) drept pildă stilistică și depozit de ornamente retorice. Între speciile mai mărunte, dar semnificative pentru efortul de diversificare a literaturii originale, trebuie amintită epistolografia. Nu s-au păstrat epistole ale oamenilor bisericii (de felul celor schimbate în
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Hurmuzachi cu Gh. Bariț, Vălenii de Munte, 1910. Traduceri: Euripide, Hecuba. Ifigenia în Aulis, introd. trad., Craiova, 1905; Plutarh, Viața lui Pericle, București, 1907. Repere bibliografice: Petre Ș. Năsturel, Le 90-e anniversaire du prof. Nicolas Banescu, RSE, 1969, 1; Bucur, Istoriografia, 217-218; Encicl. istoriografiei rom., 50-51. A.M.
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
Bariț, Vălenii de Munte, 1910. Traduceri: Euripide, Hecuba. Ifigenia în Aulis, introd. trad., Craiova, 1905; Plutarh, Viața lui Pericle, București, 1907. Repere bibliografice: Petre Ș. Năsturel, Le 90-e anniversaire du prof. Nicolas Banescu, RSE, 1969, 1; Bucur, Istoriografia, 217-218; Encicl. istoriografiei rom., 50-51. A.M.
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
Ilie Bărbulescu în lumina unei corespondențe inedite, RSL, 1972, 333-346; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 188-194; I. D. Lăudat, Ilie Bărbulescu despre unele probleme ale literaturii române vechi, AUI, literatura, ț. XIX, 1973; Bucur, Istoriografia, 193-195; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 66-67; Mihai Lozbă, Ilie Bărbulescu despre raporturile culturale, literare și lingvistice româno-iugoslave, în Actele simpozionului româno-iugoslav, București, 1979, 271-279; G. Ivănescu, Istoria limbii române, Iași, 1980, 270-271; Gavril Istrate, Ilie Bărbulescu, CL, 2000, 8. G.H.-Ț.
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
de chingile demonstrației stricte, aproape matematice, si se va adapta fenomenului studiat, chiar dacă și acum desfășurarea comentariului va parcurge aceleași etape. Operele cercetate, literare și istorice, acoperă un spațiu destul de vast, de la poemele homerice și Hesiod la lirica, tragedie și istoriografie. E vorba de o schiță a valorilor mai însemnate, prin mijlocirea căreia se reformulează, în curgerea vremii, judecați cu privire la mentalități, opere și personalități ale culturii. Este o optică, până la un punct, inedită și rezultatele sunt pe măsură. Adăugiri sintetice va
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
îndreaptă singur spre Italia, trece prin Neapole și se oprește la Palermo, unde moare după scurtă vreme. A fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Capucinilor. Împreună cu Mihail Kogălniceanu, B. inaugurează în cultura românească o concepție modernă despre istorie și pune bazele istoriografiei naționale, ca știință. Pentru el, a scrie istorie nu înseamnă a face biografia unor eroi privilegiați, ci a reconstitui, cu ajutorul documentelor, viața poporului, „cu instituțiile, sentimentele și obiceiurile lui în deosebite veacuri”. Istoricul, cunoscând și apreciind cu discernământ operele istorice
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
t. XXIII, 1986, 2; Ciprian Zaharia, Iosif I Mușat, întâiul mare ierarh român, Roman, 1987, 232-233; Ștefan S. Gorovei, Între Vasile Buhăescu și Vasile Buzilă. O problemă de „paternitate” literară, AIX, t. XXV, 1988, 1; Ștefan S. Gorovei, Spre unificarea istoriografiei naționale: „Cronica paralelă” (Iași, 1733), AIX, t. XXV, 1988, 2; Alexandru V. Diță, Despre un pretins cronicar: Axinte Uricariul, LCF, 1989, 23; Ștefan S. Gorovei, Semnificația unor documente false din secolul XVIII, AIX, t. XXVI, 1989, 1; Andrei Pippidi, O
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
asupra libertăței presei, [București, 1922]; Bucureștii de altădată, I-IV, București, 1927-1933; ed. 2, București, 1935-1936; ed. 3, I-III, îngr. și introd. Aristița și Tiberiu Avramescu, București, 1987-2000. Repere bibliografice: [N. Iorga], Dări de seamă, RI, 1928, 1-3; Encicl. istoriografiei rom., 43; Șerban Cioculescu, Literatura în „Bucureștii de altădată”, RL, 1988, 14; Ornea, Înțelesuri, 280-285; Tiberiu Avramescu, Constantin Bacalbașa - o jumătate de veac în slujba presei românești, „Jurnalism & comunicare”, 2003, 3. T.A.
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
ale cunoscătorului lumii romanice în vasta ei extensiune geografică, pe atât de strâns legate sunt aceste domenii între ele. Cercetător și popularizator al fenomenelor românismului cultural, B. este preocupat mai ales de evoluția limbii române populare și literare, precum și de istoriografia cercetărilor dedicate vorbirii și scrierii românești. În conexiune cu aspectele lingvistice sunt cele privind geneza cultural-spirituală a românilor, dezvoltarea literaturii lor, în perioada primelor apariții și a avântului cărturăresc din timpul luminismului. Comentează astfel operele cronicarilor într-un studiu privind
BAHNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285543_a_286872]
-
antreneze interpreți începători și să moralizeze un public încă nedeprins cu teatrul, în schimb, cele câteva proze vădesc reale însușiri de povestitor. Acestea, de altfel, dau valoare și publicisticii lui B. de după 1919, situată în mare parte la granița dintre istoriografie și memorialistică. Episoadele istoriei ardelenești dintre 1890 și 1914 sunt relatate cu obiectivitate, dar și cu detalii bogate, iar protagoniștii sunt portretizați sugestiv. SCRIERI: Epigrame, Sibiu, 1898; Pe sub arini, Sibiu, 1901; Mortua est, Sibiu, 1902; Cântece, Sibiu, 1902; Pe povârniș
BAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285549_a_286878]
-
București, 1936; V. Alecsandri, Drame istorice, introd. edit., Craiova, 1937; I. Heliade-Rădulescu, Scrieri literare, introd. edit., Craiova, 1939, Scrieri politice, sociale și linguistice, Craiova, [1942]; Grigore Alexandrescu, Opere complete. Poezii și proză, București, 1940; Barbu Lăzăreanu, Glose și comentarii de istoriografie literară, București, 1958 (în colaborare cu Ion Crișan). Repere bibliografice: Al. A. Philippide, N. Filimon, „Ciocoii vechi și noi”, ediție îngrijită și comentată de G. Baiculescu, ALA, 1931, 545; Perpessicius, Opere, V, 92-96, IX, 215-219; Dan Smântânescu, N. Filimon. „Ciocoii
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
N. Filimon. „Ciocoii vechi și noi”, „Epoca”, 1933, 1399; Dan Smântânescu, „Teatrul românesc acum o sută de ani”, RP, 1934, 5007; Gh. Vrabie, „Ion Eliade-Rădulescu”, G, 1939, 7; Perpessicius, Lecturi, 302-308, 406-414; George Muntean, George Baiculescu, RL, 1972, 38; Bucur, Istoriografia, 256-257; Dicț. scriit. rom., I, 150-151. D.M.
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
basmelor, București, 1983; Povestiri de vitejie, București, 1984; Nouă basme vesele pentru toate vârstele, București, 1989. Repere bibliografice: Iorga, Ist lit. cont. (1986), I, 295; „Cișmigiu et Comp.”, UVR, 1942, 50; Octav Șuluțiu, Grigore Băjenaru, „Cișmigiu et Comp.”, „Apărarea”, 1947, 31; Bucur, Istoriografia, 335, 351; Viniciu Gafița, Bibliografie de literatură pentru copii, București, 1979, 73-74; Grigore Băjenaru, Cum am scris „Cișmigiu et Comp.”, în O vatră de lumină (1860-1980), îngr. și pref. Tudor Opriș, București, 1981, 152-153; [Grigore Băjenaru], ADLTR, B-99, B-106; Dicț. scriit
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
contact cu realitatea fanariotă. Cultul datoriei și un dinamism pragmatic îl desemnează drept omul providențial într-o perioadă de tranziție spre modernizarea instituțiilor sociale și culturale. Pregătirea polivalentă în științe, arte și literatură, orizontul enciclopedic deschis spre varii domenii - filologie, istoriografie, arhivistică, iconografie, geodezie, economie, matematică ș.a. - îi confirmă capacitatea de a îndeplini imperativele de grabnică asimilare a noilor structuri europene. În trei decenii, până la 1840, A. pune bazele învățământului național până la nivel superior, ale presei și teatrului românesc, dezvoltă producția
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
pentru români” și suplimentul literar „Almanah de învățătură și petrecere” (1847-1869), rămas important prin publicarea unei mari părți din opera proprie. Bogata colaborare la periodicele pe care le-a scos relevă preocupările multiple ale lui A. pentru arhivistică, arheologie și istoriografie (în care face operă de popularizare, uneori de pionierat, fără o documentație riguroasă de specialitate), pentru literatură și toate genurile ei. Numeroase articole, multe nesemnate, conțin cronici literare și artistice (despre spectacole muzicale și teatrale din capitala Moldovei) - printre primele
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
mitică - Dragoș, Alesandru cel Bun, Svidrighelo, Elena Moldovei, Valea Albă, Bogdan voievod, Petru Rareș, Mazepa în Moldova, Ruxanda Doamna ș.a. El inserează în prozele sale largi excursuri informative (în care erorile nu lipsesc), veritabile „fișe” enciclopedice, extrase din cronici și istoriografia străină (polonă, rusă), ce instruiesc în istoria Moldovei și a popoarelor vecine. Documentația ostentativă nu devine artă și, în lungi pasaje, juxtapuse în țesătura narativă, intenția artistică pare absentă. Inventivitatea epică, redusă, reclamată de însuși senzaționalul subiectelor istorice, este stimulată
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
a peste 90 de lucrări științifice, descoperitor și interpret al documentelor istorice, caracterizat printr-un acut spirit critic, pasionat de subiectul cercetării, pe care îl tratează cu rigoarea proprie demersului științific, C. este autorul sau coautorul unor scrieri fundamentale pentru istoriografia și literatura românească: Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca Academiei Române (II, 1940), Bibliografia analitică a periodicelor românești (I, 1966-1967, II, 1970-1972), Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, (I-V, 1969-1975). A mai colaborat la primul volum din Istoria literaturii române
CAMARIANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286049_a_287378]
-
Russo, Studii istorice greco-române. Opere postume, I-II, București, 1939 (în colaborare cu Const. C. Giurescu și Ariadna Camariano); Cronica Ghiculeștilor. Istoria Moldovei între anii 1695-1754, tr. și introd. edit., București, 1965 (în colaborare cu Ariadna Camariano-Cioran). Repere bibliografice: Bucur, Istoriografia, 223-225; Encicl. istoriografiei rom., 78. A.M.
CAMARIANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286049_a_287378]
-
greco-române. Opere postume, I-II, București, 1939 (în colaborare cu Const. C. Giurescu și Ariadna Camariano); Cronica Ghiculeștilor. Istoria Moldovei între anii 1695-1754, tr. și introd. edit., București, 1965 (în colaborare cu Ariadna Camariano-Cioran). Repere bibliografice: Bucur, Istoriografia, 223-225; Encicl. istoriografiei rom., 78. A.M.
CAMARIANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286049_a_287378]
-
București, 1971. Ediții: D. Russo, Studii istorice greco-române. Opere postume, I-II, București, 1939 (în colaborare cu Const C. Giurescu și Nestor Camariano); Cronica Ghiculeștilor. Istoria Moldovei între anii 1695-1754, București, 1965 (în colaborare cu Nestor Camariano). Repere bibliografice: Bucur, Istoriografia, 223-235; Encicl. istoriografiei rom., 78-79; Cornelia Papacostea-Danielopolu, Ariadna Camariano-Cioran à 80 ans, RSE, 1987, 2; Cornelia Papacostea-Danielopolu, Ariadna Camariano-Cioran, RSE, 1994, 1-2. A.M.
CAMARIANO-CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286048_a_287377]