3,541 matches
-
și concepte vide de sens, care nu pot fi operaționale în alte culturi. De exemplu, scala F a inventarului California, care măsoară intoleranța în diferite grade față de minorități (Adorno et al., 1950), aplicată în Turcia (Kagitcibasi, 1970), oferă răspunsuri la itemi inițiali traduși din limba engleză care nu s-au corelat reciproc ca în versiunea originară. La fel, în Africa de Sud s-a remarcat faptul că scorurile scalei F nu corelează pentru subiecții albi cu prejudecățile la adresa negrilor, așa cum se întîmplă pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
căreia nu ne putem pronunța dacă este global relevantă pentru membrii unei culturi naționale. Pe de altă parte, complexitatea probei evocate face dificilă aplicarea sa pe eșantioane naționale reprezentative, deseori optîndu-se pentru o grilă simplificată care cuprinde doar 45 de itemi (în loc de 57, cît sînt în versiunea lărgită) (Schwartz, 2004). Includerea categoriilor din Schwartz Values Suervey (SVS) în proiectul de mare amploare European Social Survey (ESS) a permis testarea și validarea modelului Schwartz chiar și într-o compoziție simplificată ca număr
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
57, cît sînt în versiunea lărgită) (Schwartz, 2004). Includerea categoriilor din Schwartz Values Suervey (SVS) în proiectul de mare amploare European Social Survey (ESS) a permis testarea și validarea modelului Schwartz chiar și într-o compoziție simplificată ca număr de itemi (Ramos, 2006). Varianta din 2005 (cu doar zece itemi cîte unul pentru fiecare categorie valorică supraordonată) a fost aplicată în cadrul ESS și în România, unde s au înregistrat următoarele rezultate convenționale, înfățișate în figura 5. Pentru eșantionul românesc, cele mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
categoriilor din Schwartz Values Suervey (SVS) în proiectul de mare amploare European Social Survey (ESS) a permis testarea și validarea modelului Schwartz chiar și într-o compoziție simplificată ca număr de itemi (Ramos, 2006). Varianta din 2005 (cu doar zece itemi cîte unul pentru fiecare categorie valorică supraordonată) a fost aplicată în cadrul ESS și în România, unde s au înregistrat următoarele rezultate convenționale, înfățișate în figura 5. Pentru eșantionul românesc, cele mai pregnante valori prețuite sînt, în ordine, tradiționalismul, securitatea, conformismul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cantitativă cu una calitativă, colectînd date de la 17.300 de subiecți de la nivelul middle management, din 951 de organizații. Coordonatorii proiectului s-au consultat mereu cu experții locali pentru o mai bună aclimatizare a probelor și a relevanței semantice a itemilor folosiți. GLOBE a parcurs trei faze distincte: în prima etapă s-au dezvoltat instrumentele de cercetare, în cea de-a doua s-au evaluat nouă atribute fundamentale (privite ca dimensiuni culturale), deopotrivă la nivelul culturii organizaționale, dar și societale, realizîndu-se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la care s a adăugat studiul literaturii occidentale despre credințe, Leung et al. (2002, apud Neto, 2006) au făcut o trecere în revistă a unor asemenea presupoziții implicite asumate social. în urma acesteia a fost creat un chestionar cu 182 de itemi, care a fost aplicat pe un eșantion mixt, format din studenți și adulți. Pe baza analizei factoriale a rezultatelor s-au identificat cinci factori ai axiomelor sociale, care au fost validați în SUA, Japonia și Germania, sugerînd că ar putea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pot diferi numeric și compozițional față de dimensiunile de la nivel cultural. Ca să evalueze această posibilitate, Bond și colaboratorii săi din proiectul internațional Social Axioms Surveys (2010) au analizat dimensionalitatea axiomelor sociale la nivel macro, folosind ca date de intrare medii ale itemilor pentru fiecare grup cultural format din studenți. Folosirea acestor date le permitea autorilor să realizeze o analiză a impactului factorului social macro asupra compoziției axiomelor sociale. Analiza factorială a mediilor acestor culturi mai degrabă decît a scorurilor individuale produse a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
impactului factorului social macro asupra compoziției axiomelor sociale. Analiza factorială a mediilor acestor culturi mai degrabă decît a scorurilor individuale produse a scos la iveală o structură bidimensională. Primul factor a fost etichetat cu denumirea de "externalitate dinamică", deoarece conține itemi reuniți în patru din cele cinci dimensiuni ale axiomelor sociale la nivel individual: răsplata pentru efort, religiozitatea, controlul destinului și complexitatea socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii cuprinși în acest factor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Primul factor a fost etichetat cu denumirea de "externalitate dinamică", deoarece conține itemi reuniți în patru din cele cinci dimensiuni ale axiomelor sociale la nivel individual: răsplata pentru efort, religiozitatea, controlul destinului și complexitatea socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii cuprinși în acest factor, care se regăsesc și la religiozitate și controlul destinului, implică existența unor forțe externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
externalitate dinamică", deoarece conține itemi reuniți în patru din cele cinci dimensiuni ale axiomelor sociale la nivel individual: răsplata pentru efort, religiozitatea, controlul destinului și complexitatea socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii cuprinși în acest factor, care se regăsesc și la religiozitate și controlul destinului, implică existența unor forțe externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe efort și angajare cognitivă presupuse de restul itemilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Itemii cuprinși în acest factor, care se regăsesc și la religiozitate și controlul destinului, implică existența unor forțe externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe efort și angajare cognitivă presupuse de restul itemilor conferă calitatea "dinamică" a acestui construct. Cel de-al doilea factor este denumit "cinism societal", pentru că toți itemii săi se regăsesc în cadrul factorului de la nivel individual etichetat ca cinism social, dar derivă de la scorurile medii ale unui grup cultural, în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe efort și angajare cognitivă presupuse de restul itemilor conferă calitatea "dinamică" a acestui construct. Cel de-al doilea factor este denumit "cinism societal", pentru că toți itemii săi se regăsesc în cadrul factorului de la nivel individual etichetat ca cinism social, dar derivă de la scorurile medii ale unui grup cultural, în acest caz referindu-se la susținerea cetățeanului. Adjectivul societal este folosit ca indice distinctiv al faptului că acest
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
urmează instrumentele articulate pentru operaționalizarea conceptelor, inserate într-un chestionar-sinteză, cu avantajele/dezavantajele specifice aplicării lor (casetele 2, 3 și 4). Acestea sînt: pentru "autodeterminare" (SD) ca trăsătură de personalitate (Sheldon, Ryan, Reis, 1996) proba specifică SDT, alcătuită din zece itemi, care cuprinde cîte două subscale, awareness of Self AS -, autodeterminarea în registrul cognitiv ("știu că sînt stăpîn pe viața mea"); respectiv perceived choice PC -, autodeterminarea în registrul afectiv ("simt că sînt stăpîn pe viața mea"). Teoria care stă la baza
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe gradul în care comportamentul fiecărui individ este produs de către sine, în dauna presiunilor situaționale externe (Sheldon, 1995; Deci și Ryan, 2002, apud Kalovelonis, 2007). pentru "axiomele sociale" <AXS> se va aplica proba SAS60, care este alcătuită din 60 de itemi grupați evaluați printr-o scală de tip Lickert în cinci trepte, care exprimă gradul de acord al subiecților cu afirmațiile incluse. Proba reunește cinci sub-scale (CNS, RA, R, CD, CXS) pentru fiecare dimensiune în parte. Rezumăm în cele ce urmează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
observat în această cercetare sui-generis asupra geografiei trăsăturilor de personalitate cum distanța față de Ecuator și temperatura medie nu sînt buni predictori ai unei structurări particulare a modelului Big Five. în studiul evocat s-a aplicat varianta NEO-PI-R, cu 240 de itemi și 30 de trăsături/fațete ale personalității care definesc trăsăturile de bază. O analiză de cluster a indicat că acele culturi care se află în proximitate geografică dobîndesc deseori profiluri similare, așa cum reiese din figura 1. Totodată, scalarea multidimensională (SMD
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conceptualizarea abstractă și experimentarea activă. Alte abordări cognitive au vizat dimensiuni ale impulsivității, tendința elevilor de a lua în considerare soluții alternative la o problemă sau dimensiuni ale dependenței și independenței de câmp, influența percepției vizuale a ansamblului asupra percepției itemilor din cadrul acestuia de către elev (Claxton & Murrell, 1987). Abordările social-interactive subliniază ideea că învățarea reprezintă o funcție a interacțiunii elevilor cu profesorii și colegii lor. Spre exemplu, scalele Grasha-Riechmann care măsoară stilurile de învățare ale elvilor - Grasha-Riechmann Student Learning Style Scales
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite în acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: • Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate în scopul unei mai bune comprehensiuni. Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz nu pot fi direct comparabile. În analiza preferințelor mai mult sau mai puțin dominante ale elevilor deficienți de
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
în comparație cu stilurile de competiție și evitare. O explicație posibilă pentru faptul că profesorii par să încurajeze în studiul lui Lang stilul dependent este aceea că ei îl consideră eficient în relație cu particularitățile elevilor lor. Stilurile de predare asociate cu itemii stilului de învățare dependent din scalele GRSLSS sunt definite în termeni de predare structurată, organizată. De exemplu folosirea sublinierilor cuvintelor-cheie, explicarea separată a unor cuvinte și activități centrate pe profesor. Aceste caracteristici au fost identificate ca eficiente pentru elevii cu
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
numele, genul și vârsta fiecărui respondent). Respondenții chestionarului de față reprezintă un număr de 35 din cele 50 de grupuri patronimice examinate mai sus, la nivelul structurilor de rudenie de la Tilișca. În tabelele următoare sunt indicate răspunsurile primite în dreptul fiecărui item, cu precizarea celor trei opțiuni ale interlocutorilor („A” = primul proverb, trecut în partea dreaptă a chestionarului; „C” = al doilea proverb, opus celui dintâi și trecut în partea stângă a chestionarului; „B” = opțiunea indecisă sau dubla opțiune a respondenților). Reproducem mai
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în partea dreaptă a chestionarului; „C” = al doilea proverb, opus celui dintâi și trecut în partea stângă a chestionarului; „B” = opțiunea indecisă sau dubla opțiune a respondenților). Reproducem mai întâi tabelul cu rezultatele globale ale răspunsurilor primite, cu precizarea că itemii 42-45 din chestionar au fost adăugați ulterior, iar numărul celor intervievați este mai mic (27). 1: 32 A; 7 B; 17 C 10: 6 A; 1 B; 49 C 19: 5 A; 3 B; 48 C 28: 16 A; 7
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au o părere opusă celei a bărbaților (7) în legătură cu natura „dată”, ereditară, a fondului uman (bun sau rău). Aceste opinii sunt în general împărtășite și de interlocutorii sub 40 ani, cu o distribuție totuși mai echilibrată a răspunsurilor acestora la itemul 7. „Dreptatea” nu este, la nivelul aceluiași ego, un „bun” de câștigat prin responsabilitate personală, conformismul fiind aici atitudinea preferată (16); interesantă este și poziția aproape unanimă a „tinerilor” în favoarea unei asemenea atitudini. „Cinstea” - opusă aici explicit unei „fluidității” de
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
aici explicit unei „fluidității” de ordin comercial a principiilor morale - este pentru majoritatea interlocutorilor o valoare „nonnegociabilă” (28, 45). Cu toate acestea, jumătate dintre cei intervievați (mai ales, bărbații) admit contrariul (28), iar respondenții sub 40 ani „oscilează” la același item 28. „Încrederea” nu este o calitate împărtășită de tilișcani: cei mai mulți dintre cei intervievați socotesc că nu se pot confesa cu problemele lor (32). Femeile arată introvertire acolo unde bărbații optează pentru spontaneitate (34). Aparențele le pot convinge pe femei, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
socotesc că nu se pot confesa cu problemele lor (32). Femeile arată introvertire acolo unde bărbații optează pentru spontaneitate (34). Aparențele le pot convinge pe femei, dar bărbații pretind o probă a timpului (35). Opțiunile „tinerilor” sunt mai echilibrate la itemii 32 și 34, însă clar „rezervate” la itemul 35. „Răbdarea” este o virtute acceptată în primul rând de femei (33), la un nivel explicit familial, în timp ce ambele genuri (și deopotrivă tinerii) aleg aproape unanim să se comporte astfel într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lor (32). Femeile arată introvertire acolo unde bărbații optează pentru spontaneitate (34). Aparențele le pot convinge pe femei, dar bărbații pretind o probă a timpului (35). Opțiunile „tinerilor” sunt mai echilibrate la itemii 32 și 34, însă clar „rezervate” la itemul 35. „Răbdarea” este o virtute acceptată în primul rând de femei (33), la un nivel explicit familial, în timp ce ambele genuri (și deopotrivă tinerii) aleg aproape unanim să se comporte astfel într-un plan neprecizat, reprezentat probabil ca „social” (41). „Frumosul
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tenacitatea sunt definite contradictoriu, căci, pe de o parte, tilișcanii chestionați nu perseverează atunci când „temeiul” sau „obiectul muncii” (sau al educației) este neînsemnat (3), dovedind însă o majoritate clară în legătură cu principiul „măsurii mici” a înfăptuirii sau „agonisirii” (4, 8). La itemul 3, opțiunile celor sub 40 de ani sunt totuși mai ponderate. „Autocontrolul” și moderația nu sunt trăsături cultivate în mod deosebit de către localnici, aceștia preferând „uzul” și consumul în locul „austerității” (29) sau acceptând cu greu austeritatea, în condițiile unei orientări
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]