1,337 matches
-
și de sediul capitalei sale, autocratul a avut datoria, prevăzută și în "oglinzile principelui", de a remodela în spiritul credinței creștine, dar concret, peisajul social, cultural și spiritual, de a-l reorganiza în rețea, de a trasa o topografie și itinerarii ale puterii; respectarea acestor obligații s-a impus și mai mult în cazul împăraților nevoiți să refacă prestigiul instituției după diverse eșecuri, printre care și cel iconoclast. Datoriile acestea, limitele și sarcinile concrete încă mai constituiau un motiv de înfruntare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
unei alte receptivități pentru fenomenul geografic și social european, după naivitățile (suave însă) ale lui Dinicu Golescu. Căci în epoca aceasta scria corespondență Kogălniceanu, își culegea impresiile turistice și le comunica în parte Alecsandri. Nicăiri Drăgușanul nu atinge fineța acestora, "Itinerariul", apărut în 1864, a fost redactat spre această epocă și nu mai inventa un stil al "impresiilor de călătorie", pe care îl ilustrase între alții, acum, Bolintineanu. Dar n-are de a face. Jurnalul nu este mai puțin interesant, întîi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce se bizuie pe progresul de informație se vulnerează prin același principiu. N. Cartojan s-a specializat în literatura veche, îndrumînd la studiipozitive o sumă de tineri și provocând foarte utile ediții de texte, el însuși urmărind în savant eminent itinerariul unor cărți populare ca Alexandria și Erotocritul. În rândul criticilor trebuie prenumărat emeritul lingvist Iorgu Iordan, care în savante studii de gramatică fonologică și stilistică face un examen vast al limbii scriitorilor români, îndreptățind științific libertățile pe care creatorul și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ucigași care vor însângera iarăși pământul românesc, invadat de hoarde mânioase - infern pustiitor. Ochii mei priveau nestăpâniți și picuri de lacrimi, lumini din depărtate amurguri, îmi umezeau pleoapele cu fulgerări line. Un soare cald din adâncuri de mări urca lin itinerariul drumului său, iar eu sorbeam suflarea respirației mele cu zvâcniri scurte și adânci ca pe o tămâie, balsam reînviat „ascuns în umbrele tăcerii”. Groapa comună de la Jilava unde sângele și țărâna Căpitanului s-au amestecat cu sângele și țărâna Nicadorilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
asemenea, tot aici pot fi precizate și direcțiile viitoare de cercetare a temei studiate, dacă ar putea fi luate în calcul și alte variabile de care cercetărorul și-a dat seama a posteriori etc. Odată formulată ipoteza și odată stabilit itinerariul cercetării, putem face pasul următor, verificarea ipotezei prin recursul la fapte. Or, faptele sînt colecționate prin apelul la metodele de investigație. Oferta metodologică este însă una foarte bogată - după cum se va vedea în capitolul care urmează -, chestiunea redutabilă fiind cea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
a văzut, linia de fabricație introdusă de H. Ford, constituie, în același timp, o redefinire și o redirecționare). Capitolul 3 FAZELE PROCESULUI CREATOR Anca Munteanu Procesul de creație este greu de pătruns în intimitatea sa, iar încercarea de a descifra itinerariul creației nu este o sarcină ușoară. În plus, există diferențe între domenii diverse ale creației (știință, tehnică, arte plastice, literatură, interpretare scenică, etc.) care fac mai dificil acest demers. Încercarea de a stabili etapele procesului creator datează de un secol
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în anul 1910) a studiat procesul rezolvării unei probleme științifice, identificând cinci faze: sesizarea problemei; localizarea și definirea ei; emiterea de soluții posibile; anticiparea consecințelor adoptării uneia sau alteia dintre soluții; acceptarea sau respingerea soluției. Modelul cel mai vehiculat al itinerariului creației este cel elaborat de Graham Wallas (în 1926), model ce cuprinde patru etape: * prepararea; * incubația; * iluminarea; * elaborarea și verificarea. S-a atestat ulterior experimental că etapele de mai sus caracterizează orice proces creator, indiferent de domeniul în care se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
este reperat și „aruncat în sus” spre conștient. Exploatând energiile abisale, individul are acces la capitalul informativ depozitat mai demult, la acele alternative „care dorm”. Participarea inconștientului dinamizează procesul creator, deoarece, în acest mod, fluxul asociațiilor se desfășoară alert, pe itinerarii simplificate. 3.3 Iluminarea Iluminarea, denumită și inspirație, este etapa străfulgerării ideii, apariția bruscă a soluției pentru problema care a frământat creatorul. Aceste moment este însoțit de multe ori de exclamația „aha!” sau „am găsit, asta era!”. Răspunsul căutat apare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
prin feedback a soluțiilor spre opiniile general acceptate. Pentru contrabalansarea unei asemenea tendințe, au apărut variante ale metodelor inițiale, unele dintre acestea fiind: varianta franceză Delphi-breton, presupunând intervenția unei echipe de coordonare și control, cu permisiunea de a supune consultării itinerarii modificate, mai puțin previzibile, dacă se consideră că acestea ar putea prezenta interes; varianta Delphi de proces, care se caracterizează prin adaptări la necesitățile de identificare a unor soluții pentru probleme tehnologice sau de proiectare. Cu toate că unii autori o critică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
scrie jalba către autorități; trimite fata, pe Minodora, cu zestrea la mânăstirea Văraticului, la călugărița Melania, sora mamei Vitoriei; lăsarea gospodăriei în grija lui Mitrea; pregătirea de plecare. Firul naratiunii urmeaza popasurile Vitoriei Lipan în căutarea adevărului despre barbatul ei (itinerariul se sfârșește prin găsirea rămășițelor lui Nechifor între Sabasa si Suha). A treia, si ultima parte, stau sub semnul actului justitiar; prezinta actiunile Vitoriei pentru îndeplinirea datinei creștine și cinstirea mortului, cercetarea despre vinovați, în Sabasa si Suha; întoarcerea acasă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
regret că tradiția ostilităților Viața românească - Sburătorul e Încă activă și, de pildă jurnalul n-a fost mai deloc comentat de ieșeni, ceea ce e un lucru foarte trist. Cel puțin În volumul IV au fost o mulțime de informații despre „itinerariile ieșene” ale lui E. Lovinescu, arătând cât era de atașat tradiției sacre a urbei și mitologiei ei. Din inerția adversităților (de fapt, din prejudecată), oamenii nu citesc, și ar avea destule revelații dacă ar face-o. A propos, mi s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
putea primi decât un cap al mișcării , nu ?.” N.n. În toată acestă tevatură absurdă, numele CASSIAN MARIA SPIRIDON, în planul material, concret al istoriei diurne, până la apariția cărții IAȘI, 14 DECEMBRIE 1989 ÎNCEPUTUL REVOLUȚIEI ROMÂNE ?, era un anonim desăvârșit, pe itinerarii sociale și acestea, tot anonime. Iată dovada cu acuzațiile justificate: “Apelurile noastre n-au avut succes. Mulțimea nu s-a adunat în piață așa cum plănuisem. (După saci de manifeste difuzate în întreg orașul?!) Locul era înțesat de milițieni, gărzi patriotice
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban, Pavel Dan, Mircea Eliade ș.a.). Contrar afirmației lovinesciene potrivit căreia literatura română ar fi lipsită de memorialiști, comentatorul demonstrează convingător că opera literară reflectă, mai mult decât în alte arii culturale, conștiința prezenței în timp. Itinerarii mirabile (1992) investighează aspecte ale creației-proiecție imaginară, considerate din unghiul unui parcurs inițiatic. Este confirmată astfel teza călinesciană a dialogului contemplativ, pe verticalitate, în detrimentul amplitudinii spațiale în sensul călătoriei odiseice (V. Voiculescu, Mihail Sadoveanu, Dan Botta). Se conturează ideea că
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
D. Cocea, Octav Șuluțiu, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, V. Voiculescu ș.a.) și de intervențiile publicistice, nu o dată acide, polemice. SCRIERI: Biografii posibile, I-III (în colaborare cu Ileana Corbea), București, 1973-1983; Profitabila condiție. Romanul aventurilor secrete, București, 1983; Itinerarii mirabile, București, 1992; Istoriografia literaturii române vechi, I, București, 1996; Întoarcerea proscrișilor, București, 1998; Noi, cei din pădure, București, 2000; Divagațiuni cu Anton Holban, București, 2001; Nicolae Cartojan regăsind calea spre Padova, București, 2001; Resemnarea Cavalerilor (în colaborare cu Ileana
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
memorială, ST, 1983, 12; Nicolae Manolescu, Anii de ucenicie, RL, 1985, 18; Ion Vlad, Interviul, dialogul, confesiunea, TR, 1985, 19, 20; Dan Stanca, Supralicitarea fanteziei, RL, 1991, 38; Gheorghe Grigurcu, Idealismul istoriei literare, F, 1992, 2; Dan Petrașincu, În preajma unor „itinerarii mirabile”, RL, 1993, 3; Pavel Chihaia, Receptarea textelor medievale, RL, 1996, 26; Gheorghe Grigurcu, Despre literatura veche, RL, 1998, 21; Dicț. scriit. rom., II, 284-285; Titu Popescu, Două interpretări ale literaturii exilului, „Curierul românesc”, 1999, 6; Dan C. Mihăilescu, Despre
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
lui N. Filimon, București, 1973; Zalis, Scriitori, 115-127; Ștefan Bănulescu, Scrisori Provinciale, București, 1976, 62-68; Muthu, Lit. rom., 154-162, passim; George Ivașcu, Nicolae Filimon, București, 1977; Tudor Olteanu, Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea, București, 1977, 366-376; Pillat, Itinerarii, 81-87; Dicț. lit. 1900, 351-354; Nicolae Filimon interpretat de..., îngr. și pref. Gabriela Danțiș, București, 1980; Manolescu, Arca, I, 106-119, passim; Piru, Ist. lit., 97-99; Anghelescu, Scriitori, 113-149; Valentin Tașcu, Nivele sociale - nivele de lectură în romanul lui Nicolae Filimon
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
altele, București, 1972; Teatru (Răscrucea fără fântână), București, 1972; O poveste adevărată, București, 1973; Sunt un pământean, București, 1973; Întoarcerea la miracol, București, 1974; Răspântiile, București, 1976; Întâlnire cu tinerețea, București, 1977; Trei generații, București, 1977; Fericita călătorie, București, 1979; Itinerariul iubirii, București, 1981; Triptic, vol. I: Oglinzi aburite, vol. II: Portretele au coborât din rame, vol. III: Ultimul vlăstar, București, 1981-1984; Te iubesc, viață!, București, 1984; Plimbare în parcul liniștit, București, 1987. Traduceri: Ivan Bunin, Nuvele, București, 1936; Louis Frédéric
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
131-138; Ciobanu, Panoramic, 290-293; Piru, Varia, I, 463-469; Stănescu, Poeți și critici, 223-226; Tomuș, Răsfrângeri, 189-196; Raicu, Structuri, 303-306; Dimisianu, Valori, 156-160; Ardeleanu, Opinii, 199-203; Ungureanu, La umbra cărților, 29-34; Ungheanu, Arhipelag, 393-401; Cristea, Domeniul, 368-373; Săndulescu, Continuități, 284-287; Pillat, Itinerarii, 359-366; Dimisianu, Opinii, 257-260; Grigurcu, Critici, 503-507; Eugen Simion, „Exaltarea autohtonă”, L, 1991, 13; Ioana Pârvulescu, Semnale de alarmă, RL, 1994, 33; Nițescu, Proletcultismul, 310-311; Gheorghe Grigurcu, O atitudine anticonservatoare, VR, 1995, 5-6; Gheorghe Grigurcu, G. Călinescu, o pasăre împăiată
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
Democrația”, 1945, 16; Perpessicius, Alte mențiuni, III, 322-337; Mihail Diaconescu, Un simbolist întârziat, ARG, 1967, 2; Manolescu, Metamorfozele, 46-47; Negoițescu, Însemnări, 157-164; Boris Buzilă, Acel Macedonski perpetuu. Cu Mihail Celarianu despre autorul „Nopților” și „Rondelurilor”..., „Magazin”, 1970, 684; Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 48-50; Alexandrescu, Confesiuni, I, 92-101; Philippide, Considerații, II, 240-248; Crohmălniceanu, Literatura, II, 354-358, 622-623; Firan, Macedonski-Arghezi, 103-105; Corbea-Florescu, Biografii, II, 38-48; Fanache, Întâlniri, 60-67; Geo Bogza, Poetul aproape centenar, RL, 1977, 9; Al. Raicu, Autografe, București, 1983
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
din mormintele voievodale de la Curtea de Argeș, o tipologie a cavalerismului în cultura română. El și-a adunat toate lucrările de medievistică în cinci volume de sinteză, intitulate Artă medievală, publicate în 1999. Sunt înglobate aici și cărțile scrise în exil, precum Itinerarii artistice (1995), Lecturi medievale despre Țările Române (1995), Țara Românească între Bizanț și Occident (1996), texte apărute în majoritate înainte de 1989, în revistele culturale ale exilului românesc sau radiodifuzate la Europa Liberă. Exilul începe în 1978, când scriitorul solicită și
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
du Moyen Âge, Madrid, 1988; Fața cernită a libertății. 20 convorbiri la Europa Liberă, București, 1991; Mărturisiri din exil, postfață Adolf Armbruster, Iași, 1994; Treptele nedesăvârșirii, Iași, 1994; ed. 2, București, 1997; Lecturi medievale despre țările române, Aalborg (Danemarca), 1995; Itinerarii artistice, Aalborg (Danemarca), 1995; Țara Românească între Bizanț și Occident, Iași, 1996; Orizont medieval, Aalborg (Danemarca), 1996; Artă medievală, I-V, pref. Șerban Papacostea, București, 1999; Legendele unei lumi posibile, București, 2000. Repere bibliografice: Marin Sârbulescu, „Blocada”, TIL, 1948, 3648
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
Martin, Identificări, 76-102, 171-177; Simion, Scriitori, I, 664-689, II, 203-264; Stănescu, Jurnal, I, 217-225; Ungureanu, Contextul, 148-153; Vaida, Mitologii, 121-125; Ileana Vrancea, Între Aristarc și Bietul Ioanide, București, 1978; Călinescu, Perspective, 99-107; Piru, Valori, 230-269; Ungheanu, Lecturi, 63-87, 357-362; Pillat, Itinerarii, 279-283; Piru, Permanențe, 261-339; Cubleșan, Teatrul, 137-150; D. Micu, G. Călinescu. Între Apollo și Dionysos, București, 1979; Braga, Destinul, 140-155; Constantin Jalbă, Romanul lui G. Călinescu, București, 1980; Negoițescu, Alte însemnări, 74-106; Șerban, Ispita, 86-120; Sângeorzan, Conversații, 153-157; Papahagi, Eros
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
câmpul de luptă se realiza în fața ecranului, pe care se perindau imagini șocante dintr-un Vietnam virtual, însângerat de război. Centrându-ne pe strategia de expunere, în sine, precizăm că se începe cu secvența când terapeutul prezintă în extenso pacientului itinerariul propriului proces. Cu ajutorul scalei SUDs, care poate depista, ori de câte ori este nevoie, nivelul de anxietate pe care îl trăiește bolnavul, se realizează o listă a activităților și conjuncturilor care induc frică după evenimentul traumatic, în ordine descrescătoare a impactului lor anxiogen
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îi aparțin. Măsurarea distanțelor, dar și parcurgerea lor, atunci dar și mai târziu, creau probleme chiar și pentru „Căruța poștei" pentru că fiind neorganizate și distanțele între stațiile de poștă la începutul secolului al XIX-lea nu erau fixate, se foloseau itinerariile epocii: „din Iași la Vaslui 15 ceasuri; zăci ceasuri din Vaslui la Bârlad; zăci ceasuri din Bârlad la Tecuci; cinci ceasuri din Tecuci la Focșani; opt ceasuri din Vaslui la Huși; din Eși prin Roman, Bacău la Ocna, 31 ceasuri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
povestesc despre "nisipurile fierbinți, ferocitatea păgânilor, peșterile din Siria, Iesle și Mormânt". Orientul este ținutul de departe, necunoscutul, tot ce e exterior lumii închise a castelului. Evocând stranietatea unui aiurea, stranietatea medievalului pus în oglindă, Pierre-Marc de Biasi scrie că "itinerariul vectorilor narativi ai simbolurilor și ai parodiilor construiește spațiul unei transparențe legendare în care se definește de asemenea pentru cititor, ipoteza oblică a unui aici și acum locuit de neliniștitoarea stranietate a propriei sale istorii"363. În acest sens nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]