KorAP: Find »[drukola/base=iugoslav & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...112 >

2,793 matches

Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453

ONU a unei rezoluții, inițiată de ei, prin care era stigmatizat sionismul, delegația României a lipsit de la vot. Al doilea adversar erau țările africane, îndeosebi ale Africii negre", prea puțin impresionate, se pare, de avansurile economice române. În plus, ministrul iugoslav al finanțelor s-a opus de asemenea, cel puțin într-o primă fază, plasându-se astfel în afara poziției oficiale a guvernului său, care sprijinea inițiativa RSR, susține Nicolae (2000, 174). În final, mult dorita apartenență a RSR la "Grupul celor

Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
5 (14), pp. 29-34. Bodea, Cornelia (1968), "Itinerare pașoptiste", în Magazin istoric, nr. 5 (14), pp. 2-9. Bruscov, V. (1951), "Clica fascistă Tito Rancovici în slujba ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 9, pp. 31-33. Calinin, A. (1950), "Poporul iugoslav luptă împotriva jugului imperialist", în Probleme externe, nr. 2, pp. 17-19. Calinin, A. (1951), "Clica lui Tito agentură a ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 3, pp. 39-44. Carasev, V. (1952), "Imperialiștii americani, dușmani de moarte ai popoarelor Jugoslaviei

Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
ani de la neuitata "toamnă ungară"", în Dosarele Istoriei, nr. 10 (122), an XI, pp. 25-29. Giurescu, Dinu (2004), ""Declarația" din aprilie 1964", în Dosarele Istoriei, nr. 4, pp. 14-17. Golubovschi, R. (1949), "Clica lui Tito a făcut din Partidul Comunist Iugoslav un aparat polițienesc", în Luptătorul bănățean, 5 septembrie, p. 2. Ignat, Petru (1987), "Permanența spiritului revoluționar. Normă de viață, de gândire, de acțiune", Almanah Pentru Patrie, pp. 15-17. Iordache, Monica (2004), "Ceaușescu raport la al XIV-lea Congres al PCR

Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Clica fascistă a lui Tito dușman înrăit al păcii", în Probleme externe, nr. 10, pp. 109-111. Medvedev, I. (1950), "Clica lui Tito în slujba ațâțătorilor la un nou război", în Probleme externe, nr. 8, pp. 27-32. Minaiev, V. (1952), "Guvernanții iugoslavi în slujba spionajului imperialiștilor", în Probleme externe, nr. 10, pp. 32-37. Moraru, Constantin (2004), "" Principalul lucru este că noi mergem împreună"" în Dosarele Istoriei, nr. 4, pp. 48-51. Otu, Petre (2004), "Aprilie 1964: relațiile militare româno-sovietice în dezbaterea Plenarei CC

Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
lucru este că noi mergem împreună"" în Dosarele Istoriei, nr. 4, pp. 48-51. Otu, Petre (2004), "Aprilie 1964: relațiile militare româno-sovietice în dezbaterea Plenarei CC al (sic!) PMR", în Dosarele Istoriei, nr. 4, pp. 38-41. Piradov, A. (1949), "Vocea patrioților iugoslavi", în Probleme externe, nr. 8, pp. 18-22. Popișteanu, Cristian (1968), "Praga: actualitate politică", în Lumea, nr. 39, pp. 6-7. Pozolotin, M. (1951), "Titoiștii fără mască", în Probleme externe, nr. 8, pp. 28-32. Rubinstein, N. L. (1952), "Marxism-leninismul, baza științifică a politicii

Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
PCC) / 70, 107, 334-335, 337-340, 343-344, 346-348, 350 Partidul Comunist din România (PCdR) / 74-77, 83, 114-115, 123, 202, 281, 302, 369-371, 604 Partidul Comunist Francez (PCF) / 296, 426-429, 433-434, 436, 438 Partidul Comunist Italian (PCIt) / 427-430, 433-434, 436 Partidul Comunist Iugoslav (PCI) / 98, 100-102, 106, 110-111, 578 Partidul Comunist Român (PCR) / 78-79, 81, 83, 85, 114-118, 121, 124, 137, 202, 221-223, 260, 262, 264-265, 269-270, 276-277, 281, 294-296, 299, 301, 303, 310-311, 313-315, 320, 322, 328-329, 333, 343, 349-350, 352, 354-357

Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655

fost În acest tren care mergea spre Germania? - Optzeci, dintre care au murit vreo 11. - Optzeci În vagonul În care erați dumneavoastră? - Unde am fost eu. - Ce fel de oameni erau cei din vagon? - Erau și țigani... Erau țigani, partizani iugoslavi, sârbi, croați, fel de fel. Erau și câțiva unguri - ungurii ăștia erau cam socialiști, comuniști... - Erau și evrei? - Mulți. Majoritatea erau evrei. - Purtau ceva aparte? Banderola sau steaua? - Când ne-au dus la Jaszbereny ne-au pus banderola neagră. - De ce

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Ăștia erau Înarmați: câte un revolver, ceva gloanțe și câteva mitraliere. Și așa mai departe. „Când vă eliberați, voi, românii și ungurii, mergeți cu cehii și cu slovenii.” - Vi s-a zis românii, ungurii, cehii și slovenii? - Nu, slovenii erau iugoslavi - atunci nu știam, mă rog. Nu-mi dau seama ce granițe erau, că nu erau sârbi, ci dalmațieni, de undeva, dar sârbi. Zi de zi ne Întâlneam și spuneam care e situația. - Când au Început aceste pregătiri? - La Început de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525

de volume și douăzeci de mii de articole, N. Iorga concurează cu bune șanse pentru titlul de cel mai prolific savant din toate timpurile. În semn de înaltă prețuire a meritelor sale științifice, l-au ales membru Academiile română, franceză, iugoslavă și poloneză, iar multe universități, din toate colțurile lumii, au fost onorate să-i acorde diploma de doctor honoris causa. În plus, acest om de știință a mai găsit timp să se implice și în viața politică a cărei scenă

Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA (1999) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
și mai ales față de naționalitatea română. Românii preferau unirea cu conaționalii lor. La mijlocul lui martie 1919, colonelul Vyx i-a înmînat o notă lui Károlyi, prin care îl anunța că liniile de demarcație care trasau înaintarea trupelor cehe, române și iugoslave (trasate în multe cazuri peste zone locuite incontestabil de unguri) urmau să fie considerate drept granițe provizorii. În acest moment disperat, singura posibilitate rămasă era apelarea la solidaritatea internațională a clasei muncitoare. Károlyi i-a predat puterea unui agent bolșevic

Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA (1999) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297

eu vă mulțumesc. BRĂILA FLAVIU GEORGE BREZEANU S-a născut la 1.10.1927 în Brăila. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: Facultatea de Studii Economice. Profesia: contabil la „Vin-Alcool”, filiala Brăila. A fost arestat în 1949 în urma extrădării de către autorităților iugoslave și condamnat la 5 ani de detenție pentru trecere frauduloasă de frontieră. A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Pitești și în lagărul de muncă de la Canal. La data interviului locuia în Brăila. Interviu realizat de Adrian Sandu în 14.04

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Corola-website/Law/128870_a_130199

Articolul 1 1. Trecerea frontierei de stat româno-iugoslava de către cetățenii români și cetățenii iugoslavi, care participă la construirea și exploatarea sistemului de conducte de etilenă-propilenă. 2. Controlul documentelor de trecere a frontierei de stat și al regimului vamal, pentru personalului ambelor părți, care trece frontieră cu ocazia executării lucrărilor de construire și exploatare a

PROTOCOL din 25 noiembrie 1977 privind reglementarea trecerii frontierei de stat româno-iugoslava, în legătură cu construirea şi exploatarea conductelor de etilenă-propilenă, din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în Republica Socialistă România, care intersectează subacvatic riul Birzava. In: EUR-Lex (1977) [Corola-website/Law/128870_a_130199]
sistemului de conducte, precum și al transportării utilajelor, instrumentelor și materialelor necesare la construirea și întreținerea acestuia. 3. Regimul de lucru al specialiștilor și muncitorilor, precum și al transportării utilajelor. Articolul 2 1. Trecerea frontierei de stat de către cetățenii români și cetățenii iugoslavi se efectuează prin porțiunea dintre localitățile Partos (Republică Socialistă România) și Markovicevo (Republică Socialistă Federativa Iugoslavia), pe baza permisului prevăzut în Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, privind unificarea permiselor de trecere a frontierei

PROTOCOL din 25 noiembrie 1977 privind reglementarea trecerii frontierei de stat româno-iugoslava, în legătură cu construirea şi exploatarea conductelor de etilenă-propilenă, din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în Republica Socialistă România, care intersectează subacvatic riul Birzava. In: EUR-Lex (1977) [Corola-website/Law/128870_a_130199]
frontierei de stat româno-iugoslava semnat la Belgrad, la 8 aprilie 1965, sau a tabelului vizat de către organul competent al țării ai cărei cetățeni sînt, însoțit de buletinele de identitate. 2. Prevederile prezentului articol, sînt aplicabile specialiștilor și muncitorilor români și iugoslavi, care execută lucrările de construire și exploatare a conductelor, la frontiera sau în apropierea acesteia, pe teritoriul celeilalte părți. Articolul 3 1. Cetățenii români și cetățenii iugoslavi, posesori ai permiselor sau persoanele trecute pe tabel, prevăzute la art. 2 pct.

PROTOCOL din 25 noiembrie 1977 privind reglementarea trecerii frontierei de stat româno-iugoslava, în legătură cu construirea şi exploatarea conductelor de etilenă-propilenă, din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în Republica Socialistă România, care intersectează subacvatic riul Birzava. In: EUR-Lex (1977) [Corola-website/Law/128870_a_130199]
de identitate. 2. Prevederile prezentului articol, sînt aplicabile specialiștilor și muncitorilor români și iugoslavi, care execută lucrările de construire și exploatare a conductelor, la frontiera sau în apropierea acesteia, pe teritoriul celeilalte părți. Articolul 3 1. Cetățenii români și cetățenii iugoslavi, posesori ai permiselor sau persoanele trecute pe tabel, prevăzute la art. 2 pct. 1, din prezentul Protocol, trec frontieră de stat și se înapoiază pe teritoriul țării lor, prin același loc. 2. Trecerea frontierei de stat pe teritoriul celeilalte părți

PROTOCOL din 25 noiembrie 1977 privind reglementarea trecerii frontierei de stat româno-iugoslava, în legătură cu construirea şi exploatarea conductelor de etilenă-propilenă, din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în Republica Socialistă România, care intersectează subacvatic riul Birzava. In: EUR-Lex (1977) [Corola-website/Law/128870_a_130199]
Corola-website/Law/128893_a_130222

născut la 18 decembrie 1965 în localitatea Iznik, Turcia, fiul lui Ali Riza și Makbule, cu domiciliul actual în România, București, bd 1 Mai nr. 106, bl. 84, sc. C, et. 2, ap. 65, sectorul 1. 151. Mustafa Dzemail, cetățean iugoslav, născut la 10 iunie 1949 în localitatea Gorna Zlatina, Iugoslavia, fiul lui Shaban și Adile, cu domiciliul actual în România, București, Bd Muncii nr. 192-198, bl. A, sc. C, et. 2, ap. 92, sectorul 2. 152. Dakhel Ăla Eddin, cetățean

HOTĂRÂRE nr. 465 din 9 iunie 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/128893_a_130222]
cetățean moldovean, născută la 2 martie 1976 în localitatea Moscova, Rusia, fiica lui Mihail și Larisa, cu domiciliul actual în România, localitatea Ploiești, str. 13 Decembrie nr. 19, bl. H1, et. 3, ap. 13, județul Prahova. 193. Gicu Daniel, cetățean iugoslav, născut la 11 octombrie 1974 în localitatea Uzdin, Iugoslavia, fiul lui Okti și Gora, cu domiciliul actual în România, localitatea Timișoara, Bd Eroilor nr. 7C, ap. 2, județul Timiș. 194. Ogrin Sorin, cetățean iugoslav, născut la 17 iulie 1966 în

HOTĂRÂRE nr. 465 din 9 iunie 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/128893_a_130222]
județul Prahova. 193. Gicu Daniel, cetățean iugoslav, născut la 11 octombrie 1974 în localitatea Uzdin, Iugoslavia, fiul lui Okti și Gora, cu domiciliul actual în România, localitatea Timișoara, Bd Eroilor nr. 7C, ap. 2, județul Timiș. 194. Ogrin Sorin, cetățean iugoslav, născut la 17 iulie 1966 în localitatea Vrsac, Iugoslavia, fiul lui Adam și Alină, cu domiciliul actual în România, localitatea Timișoara, Str. Hărniciei nr. 1, sc. A, ap. 19, județul Timiș. 195. Qanadilo Moh'D Fuad, cetățean iordanian, născut la

HOTĂRÂRE nr. 465 din 9 iunie 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/128893_a_130222]
Corola-website/Law/128520_a_129849

Danilov Timur-Valerievici, cetățean ucrainean, născut la 22 noiembrie 1961 în localitatea Karajal, Kazahstan, fiul lui Valeri Alexandrovici și Nina Adamovna, cu domiciliul actual în localitatea Satu Mare, str. Oituz nr. 19, bl. 28, ap. 12, județul Satu Mare. 2. Popovic Boris, cetățean iugoslav, născut la 30 mai 1960 în localitatea Korbovo, Iugoslavia, fiul lui Zavisa și Maria, cu domiciliul actual în localitatea Drobeta-Turnu Severin, str. Decebal nr. 43, ap. 31, județul Mehedinți. 3. Talaba Liudmila, cetățean rus, născută la 23 septembrie 1961 în

HOTĂRÂRE nr. 412 din 19 mai 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/128520_a_129849]
Guy-Ephrem, cetățean congolez, născut la 11 decembrie 1966 în localitatea Brazzaville, Congo, fiul lui Antoine și Agnes, cu domiciliul actual în București, Str. Pridvorului nr. 19, bl. 20, sc. 1, et. 4, ap. 14, sectorul 4. 12. Brenda Eudjenija, cetățean iugoslav, născută la 2 septembrie 1973 în localitatea Zrenjanin, Iugoslavia, fiica lui Iulian și Marioara, cu domiciliul actual în București, bd Dinicu Golescu nr. 35, sc. C, ap. 8, sectorul 1. 13. Cristina Oxana, cetățean rus, născută la 27 octombrie 1969

HOTĂRÂRE nr. 412 din 19 mai 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/128520_a_129849]
26. Toci Bardhylka, cetățean albanez, născută la 15 iunie 1943 în localitatea Permet, Albania, fiica lui Mină și Olga, cu domiciliul actual în București, str. Rarău nr. 1, bl. V68, sc. 2, ap. 26, sectorul 3. 27. Pankarican Djordjeta, cetățean iugoslav, născută la 12 februarie 1963 în localitatea Zrenjanin, Iugoslavia, fiica lui Ianku și Sidonia, cu domiciliul actual în Timișoara, str. Bucegi nr. 2, ap. 10, județul Timiș. 28. Pachoumis Vasileios, cetățean grec, născut la 15 mai 1973 în localitatea Salonic

HOTĂRÂRE nr. 412 din 19 mai 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/128520_a_129849]
2, ap. 10, județul Timiș. 28. Pachoumis Vasileios, cetățean grec, născut la 15 mai 1973 în localitatea Salonic, Grecia, fiul lui Kleanthis și Angeliki, cu domiciliul actual în București, str. Țepeș Vodă nr. 150, sectorul 2. 29. Karadja Eugen, cetățean iugoslav, născut la 4 aprilie 1965 în localitatea Vlajkovac, Iugoslavia, fiul lui Pavel și Dragă, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, str. Take Ionescu nr. 55, ap. 32, județul Timiș. 30. Călin Armen, cetățean armean, născut la 2 mai 1968 în

HOTĂRÂRE nr. 412 din 19 mai 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/128520_a_129849]
Colun Raisa, cetățean moldovean, născută la 10 august 1962 în localitatea Inzer, Rusia, fiica lui Ahmidian și Gachira, cu domiciliul actual în București, str. Teiul Doamnei nr. 100, bl. 1, sc. 1, ap. 2, sectorul 2. 33. Stoianovici Simion, cetățean iugoslav, născut la 27 octombrie 1932 în localitatea Dolno-Elovte, Iugoslavia, fiul lui Stoian și Evga, cu domiciliul actual în localitatea Ploiești, str. Lupeni nr. 185, județul Prahova. 34. Gicas Anghelichi, apatrid, născută la 3 februarie 1924 în localitatea Fustani, Grecia, fiica

HOTĂRÂRE nr. 412 din 19 mai 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/128520_a_129849]
39. Gavrizi Katerina, cetățean bulgar, născută la 10 martie 1929 în localitatea Vinogradi, Bulgaria, fiica lui Andon și Katerina, cu domiciliul actual în București, Str. Viitorului nr. 182, bl. 49, sc. 1, ap. 14, sectorul 2. 40. Botanovic Goran, cetățean iugoslav, născut la 28 mai 1961 în localitatea Bor, Iugoslavia, fiul lui Voislav și Florinca, cu domiciliul actual în București, str. Muzeul Zambaccian nr. 19, ap. 2, sectorul 1. 41. Botanovic Tatjana, cetățean iugoslav, născută la 11 ianuarie 1961 în localitatea

HOTĂRÂRE nr. 412 din 19 mai 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/128520_a_129849]
14, sectorul 2. 40. Botanovic Goran, cetățean iugoslav, născut la 28 mai 1961 în localitatea Bor, Iugoslavia, fiul lui Voislav și Florinca, cu domiciliul actual în București, str. Muzeul Zambaccian nr. 19, ap. 2, sectorul 1. 41. Botanovic Tatjana, cetățean iugoslav, născută la 11 ianuarie 1961 în localitatea Belgrad, Iugoslavia, fiica lui Vlado și Nevenka, cu domiciliul actual în București, str. Muzeul Zambaccian nr. 19, ap. 2, sectorul 1. 42. Aminou Layide-Fatimata, cetățean beninez, născută la 30 iunie 1973 în localitatea

HOTĂRÂRE nr. 412 din 19 mai 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/128520_a_129849]