1,606 matches
-
botez al micuței Alice, de regele Saxoniei, Anton de Wettin, și de Louis-Philippe, care îi întoarce vizita**. // Anglia cucerește provincia Sind din India. // Încep luptele de guerilă cu populația Maori din Noua Zeelandă. Vor dura cinci ani. // Anglia anexează Natal-ul, izgonindu-i pe buri. // Apare la Londra News of the World, primul ziar de duminică. // La Londra în Trafalgar Square se ridică statuia lui Nelson, opera lui Edward Bailey și se dă în funcțiune gara London Bridge. // Apare primul număr al
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
acest sens lamură și ram cu vlăstar, rod cu plod, a lua și labă (organ care servește la apucat) cu slab și a slăbi „a relaxa strânsoarea, a slobozi”; vgr. lao „a apuca, a prinde” cu elao „a alunga, a izgoni”; sl. lov „vânătoare” cu slab; rom. a lăuda cu a slăvi, a lua cu a eleva. Fără fonetizarea spiritului asupru sunt rom. lume, vgr. laos „populație, mulțime, trib”, sl. lĭudi „oameni”, germ. Leute „lume, slugi”, lat. liberi „copii”. Ridicarea cuvântului
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
primo Athile regis terra fuisset” (care ar fi fost mai înainte țara regelui Atila), în timp ce „pastorii bisericii romane” reflecta situația confesională a Panoniei la finele secolului al IX-lea, după ce slujitorii ortodocși de limbă slavă ai bisericii din Constantinopol fuseseră izgoniți de acolo și înlocuiți cu pastorii bisericii de la Roma, care propovăduiau creștinismul în limba latină. În Evul Mediu, cuvintele latin (și roman), pe de o parte, și valah, pe de altă parte, își confundau sfera semantică. În „Viața lui Metodie
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
stimulând dulcele. Condimentele erau foarte prețuite. Să revenim însă la strămoșii noștri... Nobili precum Dragoș din Maramureș, descălecătorul Moldovei (circa 1347), care era supus al regelui ungar, sau legendarul Negru-Vodă din Făgăraș, tot vasal al regelui maghiar, care ocupă țara Românească, izgonindu-i pe urmașii lui Litovoi, Ioan și Farcaș, aveau cu siguranță obiceiuri culinare (bineînțeles, mult mai puțin fastuoase) inspirate de practicile curții regale a suzeranului lor. Pe de altă parte, nu trebuie neglijată o posibilă influență mai timpurie: cea a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la confluența dintre continente, popoare, mentalități, apare Iisus Christos, Mesia (trimisul) proorocit de înțelepți cu sute de ani mai înainte. Iisus Christos a convins prin exemplu, prin dragostea pentru oameni. Ilustrarea faptică a cuvântului său a creat discipoli, simpatizanți, a izgonit îndoieli, a creat procese de conștiință convertite în adepți. Întoarcerea spre semeni pe care a preconizat-o creștinismul înseamnă întoarcere spre Dumnezeu. Voința personală conectată la voința divină este salvatoare. Medicii l-au simțit aproape pe Christos, deoarece el a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a IV-a franco-venețiană, să se abată din drumul eliberării Sfântului Mormânt, să ocupe Bizanțul și să-l pedepsească. Acest lucru s-a întâmplat într-un mod dramatic, a durat până în 1261, când Mihail al VIII-lea Paleologul i-a izgonit pe cruciați și conducătorii bizantini s-au întors de la Niceea la locul lor, în Bizanțul trecut prin sabie și foc. Invidia și greșelile occidentalilor a condus și la pasivitatea lor, astfel încât, osmanlâii lui Mohamed al II-lea au supus semilunei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și acționa. În 629 Mahomed ia în stăpânire Mecca, iar în 632 își declară misiunea încheiată. Arabii aveau conturată noua lor orientare. La scurt timp profetul lui Dumnezeu omnipotens și omnisciens, profetul lui Allah, va părăsi această lume din care izgonise duhurile satanice, credea el. Pe parcurs, adeverindu-se că acestea mai sunt, arabii au făcut loc creștinismului iubitor de oameni, adevăr și frumos, și ebraismului inteligent, tradiționalist și căutător de certitudini. Coranul, Noul Testament, Talmudul și Cora s-au întâlnit pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Apropiat și îndepărtat. școala înființată de ei în Persia la Gondi Shapur, devine un centru important în care sunt difuzate învățăturile lui Aristot și Hippocrat, precum și toate artele și științele cunoscute până atunci. La curentul nestorian se adaugă filosofii atenieni izgoniți în 529 d.Chr. de Justinian I. Când arabii, uniți prin fanatismul religios, cuceresc Siria și Persia descoperă și vechile școli nestoriene și astfel iau contact cu civilizația greco - romano - bizantină. Ei ocupă Damascul în 635, Cezareea în 640 și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
limbi (engleză, rusă, germană, maghiară). Dodo Niță, Kiss Ferenc, Livia Rusz. O monografie, p. 11. 917 În Raoul Girardet, op. cit., p. vi. 918 Demolarea unei configurații mitice, afirmă Lucian Boia, dă naștere la "contra-mituri". Imaginarul și ideologia nu pot fi izgonite din imaginarul istoriografic, și chiar dacă acesta se debarasează de ficțiune, nu înseamnă că logica sa nu acționează și asupra "faptelor reale". în Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, p. 48. 919 Ibidem, p. vii. 920 Radu Preda, Comunismul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o înmormântare. Războiul bătea la ușă, parcă te așteptai s-o deschidă și să intre în casă... Luna lui Prier venise, parcă, să frângă tihna lor de oameni cuminți și harnici. Gândurile îi rătăceau tulburi, neostoite, răscolind amintiri, amărăciuni, speranțe... izgonind mereu liniștea sufletului. În minte revenindu-i mereu ca un refren „dacă n-o mai văd, dacă n-o mai văd“... * Clopotele au bătut... Războiul care a bătut la ușă atâta vreme, acum a deschis-o violent și a pătruns
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
fi eu, se folosește de mine ca să ajungă la cel ce s-a învrednicit în aceste picturi, neținând cont de canoane, Pictura mea, îi spunea Theo lui Daniel, cel necopt la minte, pictura mea e ca o liturghie, aproape îl izgonește pe preot din altar, îl reduce la tăcere, pictura mută vorbește pe perete, cuvintele lui Grigore de Nyssa, cuvinte pe care Theo mi le reamintea mereu, îmi ridic ochii spre părintele Varava și-i susțin privirea rotundă, Eu aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
țări străine, când sângele meu mă cheamă pe nume, toate aceste eforturi zilnice mă epuizează până la ruină și-mi spun, de-aș avea eu atelierul spațios al lui Radu, aș da afară toată această adunătură de neisprăviți, asemeni lui Iisus izgonind negustorii afară din templu și m-aș apuca de treabă, aș picta zi și noapte, Oare?! Și pentru expoziția de grup de la începutul lui iulie încă n-am făcut nimic! 24 iunie, Noaptea de sânzâiene, primul tablou O succesiune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
bărbați, ci între călugări, un copil obișnuit învață despre lucrurile simple ale lumii în mod firesc, fără să-și dea seama, eu trebuie să iau totul de la capăt, de la facerea lumii, cine au fost Adam și Eva, de ce au fost izgoniți din rai, de ce unii copii au mamă și tată, care-i rostul femeii și de ce noi călugării am ales, ce mare-i lumina dincolo de mănăstirea noastră și mai ales nu-l lăsa să creadă că tot ceea ce se află aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu m-ar mai fi părăsit, cu toate că răul fusese îndepărtat, minunile umblau după mine, erau minuni care veneau de la Dumnezeu, fiindcă El era cu mine și de atunci nu m-a mai părăsit, Am trecut și prin aceste locuri tot izgonindu-i pe nemți, sus pe platou se dăduse o bătălie, o încrucișare a bateriilor de luptă, noi ne stabiliserăm cartierul chiar aici la mănăstire, mai era un singur călugăr bătrân, ceilalți fugiseră, descoperirea izvorului a fost o binecuvântare pentru noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
supervizezi. Scutură În mână o movilă de căcăreze. — Ăsta e unul din privilegiile rangului: Îi supervizezi pe cei care sunt mai jos decât tine. Urmă o pauză plină de Înțelesuri, pe care Logan le rată În totalitate. — Bine, spuse Insch izgonindu-l către ușă. Ești liber. Încă Întrebându-se despre ce era vorba, Logan părăsi sala de ședințe. Inspectorul Insch rămăsese așezat pe birou, rânjind ca un maniac. Nu va trece prea mult până să-i pice fisa. Agentul Steve, arătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
se încredințase viața lui. Era un gând insuportabil și Împăratul îl alungă. Alunecând în somn, își spuse că existau spioni și informatori care aveau să-i spună adevărul. O să aibă el grijă de asta. Scurta frază a lui Callistus fu izgonită într-un colț al memoriei. Callistus n-a mai adus vorba despre toate acestea. Împăratul se însănătoși cu iuțeala tinereții. După câteva zile, citind scrisorile venite de la Alexandria, Callistus îi spuse: — Privește, Augustus. Era o reclamație împotriva lui Arvilius Flaccus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Izzie nu au pregătit-o pentru ce avea să vadă în ziua aceea, iar acum toate astea îi veneau în minte. Doar că, de data asta, străina de pe masa de naștere era chiar sora ei, iar ea nu-și putea izgoni din minte imaginea unui căpșor chel de bebeluș ieșind din locul acela intim al surorii ei. Dar înainte să înceapă să proceseze această informație, gândurile îi zburară în cu totul altă parte. Următorul lucru care îi veni în minte era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
înțeleagă. Iar când îi trecu prin minte gândul — oricât de fugitiv — că sora ei mai mică urma să aibă un copil, în timp ce ea, Emmy, n-avea nici măcar un băiat cu care să-i facă plăcere să comunice pe e-mail, îl izgoni iute din minte. Astfel de gânduri egoiste nu-și aveau locul, nu atunci când doreai să fii alături de sora ta și să fii cea mai bună mătușă din lume. Nu, pur și simplu nu-și va îngădui să gândească așa ceva, punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
belșugul acela ireal În brațe, belșug de flori, struguri, mere, rodii, cu fructele lumii umplându-i brațele, rostogolindu-se printre picioarele ei de sfântă Într-un chip niciodată văzut ci poate doar visat sau scris de mâna nefericită a vreunui izgonit pe nedrept de la banchetul vieții. „Mamă, am palton, mamă, am un palton de lână, adevărat, am un palton elegant, al cui o fi fost acest palton, mamă, acum este paltonul meu” și ea râde fericită de acolo, din inima toamnei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tău, născut În aceeași zi și În aceeași zodie cu tine, semenul tău care este sărac și exploatat. Sapi până dai de centrul pământului tare, fierbinte și de nepenetrat. Arsura este puternică și țâșnești sufocat din somnul acestei după amieze, izgonit din visul cu zodii, căci, nu se știe cum, fierul de călcat al mamei tale s-a răsturnat În patul unde dormi, prăjindu-ți adânc carnea. Urli de durere și nu mai știi ce să faci. Joci tontoroiul prin casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
burlaci? Din câți îmi amintesc, afară de cei care-au fost călugări, îi ai pe Descartes, pe Pascal, pe Spinoza, pe Kant... — Nu-mi vorbi de filozofii burlaci! — Și Socrate, nu-ți amintești cum, în ziua când trebuia să moară, a izgonit-o, ca să nu-l deranjeze, pe soția lui, Xantipa? — Nu-mi vorbi nici de asta. Nu mă pot abține să cred că poveștile lui Platon sunt altceva decât un roman... — Sau un riman... — Cum vrei. Și întrerupând brusc voluptatea conversației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
vor apărea semne de dragoste, probabil că va exista o cale de-a transmite de la distanță pulsații electromagnetice fine, care să stabilească dacă e sau nu cazul ca sentimentele să fie transformate În intimitate fizică. Ploile de iarnă vor fi izgonite pentru totdeauna din Ierusalim. Vor fi abătute spre zonele agricole. Cum s-ar spune, fiecare va ajunge În siguranță În partea ariană. Nimeni și nimic nu va mai emana mirosuri urâte. Cuvântul „suferință“ va suna În urechile lor cam În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
-se că s-ar putea să-l disprețuim că e ruinat și definitiv ratat. De aceea nu mai voia să-l vedem. Apăsarea pe pedale, respirația care, din pricina efortului de a mă ține alături de fratele meu, avea un ritm sacadat izgoniseră gândurile și spaimele, lăsând în urmă doar o pulsație roșie care îmi invadase creierul și trupul și-mi provoca o durere alternantă în șolduri. Faptul că tata nu mai voia să ne vadă ne speriase mai mult decât toate temerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
voia să ne vadă ne speriase mai mult decât toate temerile care se adunaseră în noi în timp ce, așteptând în camera de zi, mergeam în sus și-n jos. Am stat o vreme la intrarea în garaj, de parcă am fi fost izgoniți din casă, stăteam acolo derutați, neștiind încotro s-o apucăm, până când fratele meu îmi spuse hotărât: — Hai să ne luăm bicicletele! Mergem la vila lui Hackler. Trebuie să-l angajeze din nou pe tata. Trebuie să-i spunem în ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
În franțuzește, descria În glumă luminozitatea așteptată: „Lampions anticléricaux. Spécialité d’éclairage moral. Nudité - chasteté etc. etc. voir Trilby“. Henry simți un mic junghi de invidie - nici un redactor de carte nu Întâmpinase vreodată lucrările sale cu atâtea efuziuni -, dar Îl izgoni imediat, ca nedemn și absurd. Îi răspunse rapid lui Du Maurier, felicitându-l. „Brava Trilby - bravo redactorului de la Harper & Harper, lui McIlvaine de la Harper & Harper & bravi tutti! Mărețul verdict Îmi umple inima de bucurie.“ Acum era curios să citească romanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]