7,642 matches
-
de poliție zonă interioară (201-222). Tot Jandarmeria teritorială a asigurat și paza celor 10 lagăre de prizonieri din interiorul țării. La 17 iunie 1941 I.G.J. a trimis un referat la Ministerul Afacerilor Interne, sub semnătura colonelului Tobescu, privitor la organizarea jandarmeriei în Basarabia și Bucovina în perioada 1919-1940, în care se arăta necesitatea existenței unei unități de comandă și acțiune deoarece ,,acțiunile subversive în Basarabia sunt unitar organizate și conduse și tot astfel trebuie urmărite și reprimate”. După prima lună de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în orice fel” contra siguranței statului sau a armatei române. Împotriva acestora s-a luat măsura confiscării averii, dar și afișarea numelor în comunele natale „ca trădători de neam”, pentru a fi cunoscuți de generațiile viitoare. În ianuarie 1941 Serviciul Jandarmeriei a emis un material cu caracterul «Strict Secret», intitulat Instrucțiuni generale pentru activitatea informativă pe anul 1941, sub semnătura comandantului I.G.J., generalul Constantin Z. Vasiliu, și a șefului Serviciului Jandarmeriei, colonelul Nicolae Bucur. Aceste instrucțiuni cuprindeau două părți mari (Probleme
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fi cunoscuți de generațiile viitoare. În ianuarie 1941 Serviciul Jandarmeriei a emis un material cu caracterul «Strict Secret», intitulat Instrucțiuni generale pentru activitatea informativă pe anul 1941, sub semnătura comandantului I.G.J., generalul Constantin Z. Vasiliu, și a șefului Serviciului Jandarmeriei, colonelul Nicolae Bucur. Aceste instrucțiuni cuprindeau două părți mari (Probleme informative în legătură cu siguranța Statului, cu liniștea, pericolul și interesele publice, respectiv Organizarea serviciului de informații), fiecare dintre acestea fiind împărțite în capitole. Primul capitol din partea întâi s-a preocupat de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
greva, alarmismul, defetismul, ultrajul cu și fără violență asupra autorităților statului, rebeliunea și incursiunile pe teritoriul românesc. Ultimele trei capitole au vizat informații diverse (șomaj, falsificatorii de bani etc.), informațiile obținute din țările vecine și starea de spirit existentă în Jandarmerie. A doua parte a Instrucțiunilor... s-a ocupat de organizarea serviciului de informații, structurând culegerea de date, întocmirea notelor informative și modul de raportare al acestora de la eșaloanele inferioare către cele superioare. În acest sens, culegerea de informații trebuia organizată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nouă problemă ivită la zi și neprevăzută în planul informativ inițial, problemă care merită a fi înscrisă prin importanța și consecințele sale asupra siguranței de Stat și cu problemele noi apărute sau dispărute între timp. La sfârșitul anului 1941, Serviciul Jandarmeriei a întocmit o dare de seamă care analiza activitatea desfășurată în ultimul an conform normelor în vigoare și rezultatele obținute. Coabitarea cu legionarii, în perioada 6 septembrie 1940-20 ianuarie 1941, a fost una forțată și plină de conflicte, mai ales
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu legionarii, în perioada 6 septembrie 1940-20 ianuarie 1941, a fost una forțată și plină de conflicte, mai ales cu membrii Poliției legionare, care s-au dedat la excese și abuzuri față de jandarmi. În timpul rebeliunii legionare (21-23 ianuarie 1941) organele Jandarmeriei au arestat 2500 de legionari, apoi alți 1145 în perioada 28 ianuarie-1 martie 1941, pentru ca 66 să fie reținuți în intervalul 19 aprilie-1 septembrie 1941. Urmare rebeliunii, jandarmii au avut în mișcarea legionară un obiectiv informativ important, acționând în consecință
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Timiș, propagandiștii incitând populația minoritară să aibă o atitudine de „rezervă și ostilitate” față de tot ceea ce este românesc, adică atât față de autorități cât și față de populație. Sectele religioase existente în țară au făcut și ele obiectul unor acțiuni informative din partea Jandarmeriei. Obiectivul central al sectelor a fost identificat ca reprezentând „destrămarea solidarității românești” și, în primul rând, „fărâmițarea bisericii strămoșești în diferite credințe rătăcite”. Ca fapt divers, la data întocmirii materialului, în România funcționau trei secte permise (Baptiștii, Adventiștii de Ziua
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Creștinii după Evanghelie) și alte 12, care își desfășurau activitatea în mod ilegal ( Studenții în Biblie, Martorii lui Iehova, Penticostalii, Nazareninenii, Adventiștii reformiști, Secerători, Inochentiști, Stiliști, Lipoveni, Tudoriști, Molocani și Bezopopoviți). Ordinul de Informații nr. 124 emis de Serviciul Jandarmeriei la 2 septembrie 1941 a prezentat constatările efectuate în Basarabia, Transnistria și Ucraina, unde propagandiști adventiști și baptiști semănau „ideile rătăcite ale acestor secte”, sub masca diferitelor ocupații. Ordinul atrăgea atenția că mulți dintre propagandiști sunt „în slujba comunismului”, iar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
manevră în mâinile agitatorilor”. Într-un scurt istoric s-a evidențiat că în perioada 1920-1933 muncitorii au aderat la comunism după care, în perioada următoare, 1933-1940, s-au orientat către cealaltă extremă, legionară, dar această metamorfoză era considerată de Serviciul Jandarmeriei „un oportunism” în scopul satisfacerii unor interese de ordin material. Fondul nemulțumirilor era însă real și el se datora unui dezechilibru „între salarii și scumpetea excesivă a traiului”, însă cererile angajaților, considerate exagerate, au fost satisfăcute doar în mod parțial
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de ordin material. Fondul nemulțumirilor era însă real și el se datora unui dezechilibru „între salarii și scumpetea excesivă a traiului”, însă cererile angajaților, considerate exagerate, au fost satisfăcute doar în mod parțial. După eliberarea Basarabiei, Bucovinei și Herței, Serviciul Jandarmeriei a emis un nou set de instrucțiuni informative, cu referire la problemele existente în teritoriul reocupat. Un studiu efectuat în aceste zone a scos la iveală faptul că sovieticii au impus o politică de deznaționalizare și de înrădăcinare a perceptelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care să evidențieze „în mod cert” crimele și suferințele populației în timpul dominației bolșevice. Un capitol special se referea la organizarea rețelelor informative, accentul punându-se, în mod special, pe agenții rezidenți. Biroul Urmăriri, subordonat Secției a III-a din Serviciul Jandarmeriei a prezentat la rândul său o sinteză asupra activității desfășurate. Prin art. 31 din Legea Jandarmeriei erau prevăzute atribuții de urmărire și prindere a tuturor infractorilor care încălcau legile civile sau militare. Principalele misiuni constau în colaborarea cu toate instituțiile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se referea la organizarea rețelelor informative, accentul punându-se, în mod special, pe agenții rezidenți. Biroul Urmăriri, subordonat Secției a III-a din Serviciul Jandarmeriei a prezentat la rândul său o sinteză asupra activității desfășurate. Prin art. 31 din Legea Jandarmeriei erau prevăzute atribuții de urmărire și prindere a tuturor infractorilor care încălcau legile civile sau militare. Principalele misiuni constau în colaborarea cu toate instituțiile din domeniul siguranței naționale, investigații, la cererea instituțiilor sau particularilor, precum și emiterea de ordine privind aprobarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
politico-sociale. 11. Iredenta maghiară. 12. Iredenta ucraineană. 13. Sectele religioase. 14. Spionajul, terorismul, sabotajul, alarmismul și defetismul. 15. Îndemnurile la rebeliuni. 16. Treceri frauduloase peste frontieră și incidentele de frontieră. 17. Informații din țările vecine. 18. Starea de spirit în Jandarmerie. Ca și în anii precedenți, partea a II-a s-a ocupat de metodologia organizării activității informative (culegere, redactare, raportare). Aceasta avea la bază planul de acțiune elaborat pe concluziile și constatările din anul precedent: - stabilirea zonelor în care acțiunile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost înștiințată despre faptul că ,,nu se mai trimite nici o categorie de țigani în Transnistria, fie rămași dintre cei nomazi, fie dintre cei cu cazier judiciar”. Nici populația românească din afara granițelor nu se afla în afara sferei de interes a Serviciului Jandarmeriei, astfel încât se cunoșteau atât diferențele de opinii dintre conducătorii locali cât și problemele cu care se confruntau congenerii. În Banatul iugoslav erau cunoscute grupările românești și orientările lor: una era a lui Alexandru Butoarcă, recunoscută și sprijinită de statul român
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să clarifice datele primare. Gestionarii datelor aveau datoria să-și informeze superiorii inclusiv despre zvonurile existente, mai ales dacă acestea conțineau elemente subversive și aveau tangență cu siguranța națională. În anul 1943, a intrat în vigoare o nouă Lege a Jandarmeriei, întrucât unele prevederi ale Legii din 1929, aflată în vigoare, nu mai corespundeau „în totul pasului vremii”, mai ales în domeniul serviciului polițienesc. De aceea, pentru armonizarea cu noile realități politico-sociale, nevoilor de ordine internă și corelarea cu prevederile celorlalte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
domeniul serviciului polițienesc. De aceea, pentru armonizarea cu noile realități politico-sociale, nevoilor de ordine internă și corelarea cu prevederile celorlalte legi ale structurilor de securitate, a fost întocmită o notă de fundamentare către mareșalul Antonescu. Decretul-Lege pentru organizarea și funcționarea Jandarmeriei a intrat în vigoare în aprilie 1943, după ce a fost avizat, cu unele obiecții, de Comisia Legislativă, la 29 martie 1943. Articolul 1 a prevăzut că Jandarmeria este „un corp militar, instituit pentru a veghea pe teritoriul rural la executarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
întocmită o notă de fundamentare către mareșalul Antonescu. Decretul-Lege pentru organizarea și funcționarea Jandarmeriei a intrat în vigoare în aprilie 1943, după ce a fost avizat, cu unele obiecții, de Comisia Legislativă, la 29 martie 1943. Articolul 1 a prevăzut că Jandarmeria este „un corp militar, instituit pentru a veghea pe teritoriul rural la executarea poliției generale și militare”, iar „o supraveghere activă, neîntreruptă și o acțiune preventivă și represivă, constituie principalele ei îndatoriri”. Articolul 2 a precizat că Jandarmeria aparține Ministerului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prevăzut că Jandarmeria este „un corp militar, instituit pentru a veghea pe teritoriul rural la executarea poliției generale și militare”, iar „o supraveghere activă, neîntreruptă și o acțiune preventivă și represivă, constituie principalele ei îndatoriri”. Articolul 2 a precizat că Jandarmeria aparține Ministerului Apărării Naționale și este pusă la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, iar pentru executarea serviciului „stă la dispoziția autorităților cărora legea le conferă atribuțiuni de poliție generală”, în timp ce în orașe participă „când nevoile de ordine și siguranță impun aceasta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, iar pentru executarea serviciului „stă la dispoziția autorităților cărora legea le conferă atribuțiuni de poliție generală”, în timp ce în orașe participă „când nevoile de ordine și siguranță impun aceasta”. Articolul 37 a stabilit sarcinile și atribuțiile Jandarmeriei: a)Culege, instrumentează și aduce la cunoștința autorităților superioare, infracțiunile și indiciile privitoare la fapte sau stări de fapt contra siguranței statului și liniștii publice. b)Apără libertatea, proprietatea și siguranța persoanelor, precum și drepturile recunoscute de legi grupărilor sociale și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost semnat de ministrul Afacerilor Interne, general de corp de armată Dumitru I. Popescu, ministrul Apărării Naționale, general de corp de armată Constantin Pantazi, și ministrul Justiției Ion Marinescu. Din 22 aprilie 1943, Legea nr. 264 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei a intrat în vigoare, fiind aprobată de mareșalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului și contrasemnată de ministrul Afacerilor Interne și ministrul Apărării Naționale. Această lege va ființa până în 1949, când Jandarmeria va fi desființată, cu o singură modificare, survenită în martie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
22 aprilie 1943, Legea nr. 264 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei a intrat în vigoare, fiind aprobată de mareșalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului și contrasemnată de ministrul Afacerilor Interne și ministrul Apărării Naționale. Această lege va ființa până în 1949, când Jandarmeria va fi desființată, cu o singură modificare, survenită în martie 1947, prin care era scoasă din structurile armatei și trecută în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mișcarea Legionară și sectele religioase nu au ieșit în evidență prin nici o acțiune importantă de-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-i interoga. Ordinul General de Informații nr. 1/1944 nu a cuprins modificări față de cel din anul precedent, întrucât problemele informative/contrainformative nu au suferit schimbări de substanță în abordare. În luna februarie 1944, în urma unei acțiuni contrainformative a Serviciului Jandarmeriei, au fost arestați 11 indivizi pentru spionaj în favoarea Ungariei, toți din județul Târnava Mică și toți fiind dovediți că se aflau în slujba serviciului de spionaj de la Budapesta. Tot în luna februarie, mareșalul Ion Antonescu a ordonat redactarea unei legi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
spioni în județele Tulcea, 13 persoane (șapte femei), Tighina, cinci persoane (trei femei), Alba (o persoană), Tutova, cinci indivizi (patru femei), Râmnicu-Sărat, două persoane (soț și soție), Roman, două persoane (o femeie), Fălciu, tot două. Pe baza cazurilor concrete, Serviciul Jandarmeriei a concluzionat: „Spionajul în favoarea U.R.S.S. se desfășoară intens, prin mijloace proprii”. În luna iulie au fost identificați trei spioni ruși la Bistricioara, județul Neamț, din care doi vor fi prinși, iar unul împușcat în luptele cu jandarmii și cinci
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
îmbătat după care s-au dus la o văduvă, care a strigat după ajutor, iar sătenii i-au bătut pe soldați, a doua zi unul dintre ei decedând. În încheiere, putem stabili câteva concluzii referitoare la activitatea informativă desfășurată de Jandarmerie în perioada 1940-1944. În primul rând, informațiile obținute de jandarmi au dovedit o perfectă cunoaștere a problemelor de interes pentru siguranța statului, atât din mediul rural cât și din mediul urban, fiind în egale măsură reale și pertinente. În al
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rând, activitatea informativă era adânc infiltrată în mediile de interes și promova materiale extrem de utile, pe baza cărora s-au luat măsurile necesare anihilării inamicilor statului român. În al treilea rând merită a fi lăudată calitatea umană existentă în Serviciul Jandarmeriei, începând de la comandant, generalul Constantin Tobescu, și continuând cu toți șefii de servicii, de birouri, ofițerii și subofițerii implicați în culegerea de informații și colaborarea cu celelalte instituții similare, în scopul unei informări cât mai corecte și eficiente către conducerea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]