KorAP: Find »[drukola/base=japonez & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...155 >

3,852 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677

Nueva España. O dată ajunși acolo, zise seniorul Shiraishi îndreptându-și privirea către tălmaci, vă veți supune întru totul poruncilor seniorului Velasco. Străinul ce purta numele de Velasco îi privea cu un zâmbet trufaș în colțul gurii. Surâsul său le spunea japonezilor că fără el solii lor nu vor fi în stare de nimic în Nueva España. Solii și însoțitorii lor primiră poruncă să se adune la Tsukinoura cu două zile înainte de plecarea hotărâtă pentru cinci mai. Galionul avea să fie cărat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
șoimi cu ochi pătrunzători. La castelul Edo sau la conacele altor oficiali, misionarul fusese poftit de mai multe ori în încăperi la fel de sumbre și răcoroase ca și aceasta și de fiecare dată avea sentimentul că în întunericul acestor încăperi uneltirile japonezilor stăteau la pândă ca niște umbre. Cu smerenie ne înfățișăm Sfinției Sale, Papa Paul al V-lea al Romei, stăpânul tuturor creștinilor. Un bătrân grămătic citea ciorna pentru scrisoarea Stăpânului. Purta haine negre ca ale preoților budiști și era ras în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
propovăduirea în această țară numai franciscanilor, dar nu-i stătea în fire să spună totul atât de fățiș. — Acest lucru este de mare însemnătate! — O să-l scriem, încuviință seniorul Shiraishi. Și pentru el, la fel ca și pentru toți ceilalți japonezi, și iezuiții, și franciscanii, erau cu toții padren creștini, așa că puțin îi păsa de diferențele dintre ei. — Ești sigur că această scrisoare va ajunge la Papă? întrebă seniorul Shiraishi ca să-i intre în grații misionarului. Firește că dacă n-ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
Stăpânului. — Din Nueva España? — Da. Fără îndoială că așa veți fi mai liniștiți. Misionarul se gândise dinainte că, în loc să trimită scrisoarea la Vatican din partea ordinului său, ar fi fost mult înțelept să se arate el însuși la Roma însoțit de japonezi. Acum că dăduse glas acestui gând ascuns, simți că hotărârea era deja luată. Da, o să se ducă la Roma împreună cu japonezii. Uimiți, locuitorii Romei vor face ochii cât cepele la cei veniți dintr-o țară așa de îndepărtată. Astfel le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
la Vatican din partea ordinului său, ar fi fost mult înțelept să se arate el însuși la Roma însoțit de japonezi. Acum că dăduse glas acestui gând ascuns, simți că hotărârea era deja luată. Da, o să se ducă la Roma împreună cu japonezii. Uimiți, locuitorii Romei vor face ochii cât cepele la cei veniți dintr-o țară așa de îndepărtată. Astfel le va dovedi prelaților de la Vatican cu câtă vrednicie a lucrat el în Japonia. Ca să devină episcop... — Înțeleg. Seniorul Shiraishi tuși din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
ca o suliță și pe catargul cel mare construit sub formă de cruce erau înfășurate strâns vele uriașe legate cu nenumărate parâme. Marinarii spanioli care deja se îmbarcaseră erau aliniați pe punte și priveau bărcile apropiindu-se. Unul după altul, japonezii urcară pe punte pe o scară de frânghie ce se legăna. Vasul avea trei punți, iar pe cea de deasupra mateloții japonezi forfoteau ca niște furnici. Pe puntea a doua se afla intrarea în cala navei. De acolo, se despărțiră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
dea cineva seama, galionul își stabili molcom direcția. În sunetul valurilor ce se loveau de carena vasului, samuraiul își spuse că în acel moment începea destinul său. CAPITOLUL III Pe cinci mai am pornit din micul port Ojika. Numit de japonezi „Mutsu Maru”, iar de marinarii spanioli, „San Juan Baptista”, galionul nostru înaintează legănându-se prin apele înghețate ale Oceanului Pacific, în direcția nord-est. Pânzele sunt umflate ca un arc. În dimineața plecării, am privit cu nesaț de pe punte insulele Japoniei unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
un arc. În dimineața plecării, am privit cu nesaț de pe punte insulele Japoniei unde am trăit vreme de zece ani. Zece ani - mă doare să-o spun, dar Dumnezeu încă n-a prins rădăcini în Japonia. Din câte știu eu, japonezii sunt plini de înțelepciune și de curiozitate, cu nimic mai prejos decât alte popoare europene, dar când vine vorba de Dumnezeul nostru își închid ochii și își astupă urechile. Uneori, îmi pare chiar și mie că această țară este o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
drept de propovăduire în această țară, n-au luat în seamă natura pământului japonez și n-au ales îngrășămintele potrivite. De pe urma nereușitei lor eu mi-am învățat însă lecția și, mai presus de toate, am ajuns să-i cunosc pe japonezi. Dacă aș fi numit episcop, n-aș mai repeta greșelile lor. De trei zile nu se mai vede nici urmă de insulă japoneză, dar, ce ciudat, pescăruși cu coada neagră vin în zbor, cine știe dincotro, săgetează valurile și poposesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
San Juan Baptista. Când am ieșit în larg, oceanul a devenit oarecum agitat. Totuși, aceasta nu e nimic pe lângă furia Oceanului Indian și furtunile care s-au abătut asupra noastră când am venit în Asia acum treisprezece ani. Cu toate acestea, japonezii din cabine suferă cu toții de rău de mare și nu pot deloc să mănânce, sărmanii de ei! Deși sunt înconjurați de ape din patru părți, japonezii au socotit întotdeauna oceanul ca pe o fortăreață de ape ce le apără țara

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
abătut asupra noastră când am venit în Asia acum treisprezece ani. Cu toate acestea, japonezii din cabine suferă cu toții de rău de mare și nu pot deloc să mănânce, sărmanii de ei! Deși sunt înconjurați de ape din patru părți, japonezii au socotit întotdeauna oceanul ca pe o fortăreață de ape ce le apără țara și au trăit mereu ca oameni ai uscatului. Singura mare pe care o cunosc ei este marea lor interioară, din apropierea țărmului. Și printre soli sunt unii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
de mine de acum încolo. Cei patru sunt: Nishi Kyūsuke, Tanaka Tarozaemon, Matsuki Chūsaku și Hasekura Rokuemon. În afară de Nishi Kyūsuke, nici unul n-a încercat să mă cunoască de când am plecat. Poate că de vină e firea prevăzătoare și rușinoasă a japonezilor față de străini. Doar tânărul Nishi, arătând o curiozitate aproape copilărească și însuflețit de faptul că este la prima lui călătorie pe mare, mi-a pus întrebări despre construcția corăbiei ori despre cum funcționează busola și m-a rugat să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
și fildeș mai ieftin decât în China. Numai că în Nueva España, le-am răspuns eu înadins zeflemitor, lumea se încrede doar în creștini. În negoț, doar dacă ești credincios meriți încredere. La care ei zâmbiră mânzește, așa cum fac adesea japonezii când sunt încurcați. Zilele se scurg una la fel de plictisitoare ca și cea de dinainte. Oceanul, norii care plutesc în zare și scârțâitul parâmelor sunt neschimbate. San Juan Baptista își continuă liniștit călătoria. De fiecare dată când țin slujba îmi dau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
acestea, căpitanul Montaño și secundul Contreras nu se arată prea îngăduitori față de planurile mele. Nu mi-au spus-o verde-n față, dar e limpede că sunt împotrivă. Asta din cauză că n-au dobândit nici o impresie bună despre Japonia și despre japonezi cât au fost reținuți în această țară. Nu încearcă să intre în legătură cu solii sau cu ceilalți japonezi mai mult decât e neapărată nevoie și nu le place ca marinarii spanioli să stea de vorbă cu mateloții japonezi. Eu i-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
de vorbă cu mateloții japonezi. Eu i-am propus de două ori căpitanului să-i invităm la masa noastră pe soli, dar n-a vrut. Cât am fost reținut în Japonia, n-am putut suferi iuțeala cu care se supără japonezii și îngâmfarea lor, mi-a povestit căpitanul acum două zile la masă. N-am văzut în viața mea oameni mai prefăcuți ca ei, care socotesc că e o virtute să nu arăți nimănui ce gândești! I-am răspuns că orânduirea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
ar fi să-i cucerești cu forța armelor decât cu aceea a cuvintelor. — Cu forța armelor? am strigat eu fără să vreau. Voi nu socotiți Japonia la adevărata ei valoare. Această țară nu e ca Nueva España sau ca Filipine. Japonezii sunt obișnuiți cu bătăliile și sunt neînfricați în luptă. Știați că iezuiții au dat greș tocmai pentru că au gândit la fel ca voi? Cu toate că ei se arătau nepăsători, am început să le înșir una după alta greșelile propovăduirii iezuite. Ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
să trag învățămintele plin de înflăcărare, nu există decât o singură metodă: să-i câștigăm de partea noastră. Spania să împartă cu Japonia câștigurile din negoțul prin Oceanul Pacific și noi vom primi în schimb înlesniri largi de propovăduire. Pentru câștig, japonezii sunt în stare să sacrifice orice. Dacă aș fi eu episcopul Japoniei... Căpitanul și secundul se uitară unul la altul și tăcură dintr-o dată. Nu era o tăcere de încuviințare, ci mă socoteau un om mai degrabă al uneltirilor decât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
l-am trimis înapoi în cabina lui. Mi-e teamă că voi petrece această călătorie ce va ține două luni de acum înainte fără vreun folos duhovnicesc. În fiecare zi țin slujbă în sala de mese pentru marinarii spanioli, dar japonezii nu vin nici măcar să arunce o privire. Pentru ei fericirea înseamnă doar câștigul dobândit pe lumea asta. Am chiar momente când mi se pare că japonezii s-ar da în vât după o credință ce ar avea drept țel toate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
duhovnicesc. În fiecare zi țin slujbă în sala de mese pentru marinarii spanioli, dar japonezii nu vin nici măcar să arunce o privire. Pentru ei fericirea înseamnă doar câștigul dobândit pe lumea asta. Am chiar momente când mi se pare că japonezii s-ar da în vât după o credință ce ar avea drept țel toate foloasele lumii acesteia - bunăstare, biruință în bătălii, leacuri pentru boli - în vreme ce se arată întru totul nepăsători față de cele veșnice și suprafirești. Cu toate acestea, aș fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
toate foloasele lumii acesteia - bunăstare, biruință în bătălii, leacuri pentru boli - în vreme ce se arată întru totul nepăsători față de cele veșnice și suprafirești. Cu toate acestea, aș fi delăsător dacă nu le-aș propovădui învățătura Domnului celor peste o sută de japonezi de pe această corabie în timpul călătoriei noastre. Solii sufereau cu toții de rău de mare. Nishi Kyūsuke și Matsuki Chūsaku n-au fost chiar atât de mult atinși, dar Tanaka Tarozaemon și samuraiul au zăcut ca niște morți câteva zile după ce au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
cuvintele lui Matsuki. Coridorul ce străbătea cala era lung și încovoiat ca un arc pe partea ce forma carena vasului. Pe partea opusă se înșirau cabinele înțesate cu desagi, cabina cea mare a negustorilor, după care urmau cămara și bucătăria japonezilor. Dinspre cabinele cu încărcătură, venea miros de praf și de rogojini de paie, iar dinspre bucătărie, miros de miso. — Senior Hasekura. Nishi venise pe urmele sale, iar acum își arăta dinții albi, râzând ca un flăcău. Nu vreți să învățați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
dimineață m-am minunat să văd câțiva negustori japonezi veniți să arunce o privire pe furiș. Era tocmai în timpul împărtășaniei. Țineam în mână Sfântul Potir și le dădeam marinarilor spanioli să înghită anafura când am băgat de seamă că niște japonezi se uitau și ei șovăitori, dar curioși. Veniseră să arunce o privire la slujbă sătui de plictiseala zilnică de la bordul corăbiei? Ori fuseseră mișcați de crâmpeiele din Biblie pe care de șase zile le tălmăceam în japoneză pentru ei preț

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
slujba, am pus Potirul și veșmintele sfinte pe poliță și m-am dus în grabă să le vorbesc japonezilor care încă mai zăboveau pe culoar. Ce părere aveți? N-ați vrea să aflați însemnătatea adâncă a slujbei? Printre cei câțiva japonezi era și bărbatul acela cu dinți galbeni care m-a rugat o dată pe punte să-l am în vedere ca să i se dea doar lui drept de negoț cu Nueva España. Acesta mi-a răspuns cu un zâmbet firav: — Senior

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
tălmaci, negustorii japonezi sunt gata să primească orice lucru de folos. Așa că n-o să ne strice să cunoaștem învățătura creștină cât călătorim. Am izbucnit în râs fără să vreau la cuvintele lui așa deschise. Era un răspuns tipic pentru un japonez, dar cu toate acestea, prea fățiș. Ca să-mi intre pe sub piele și mai mult, m-au rugat ca și de acum încolo să le depăn mai departe povestea binecuvântată a vieții lui Hristos. „Nu strică să cunoaștem învățătura creștină”. Răspunsul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
intre pe sub piele și mai mult, m-au rugat ca și de acum încolo să le depăn mai departe povestea binecuvântată a vieții lui Hristos. „Nu strică să cunoaștem învățătura creștină”. Răspunsul negustorului cu dinți galbeni arată deslușit cum privesc japonezii religia. În timpul îndelungatei mele șederi în Japonia am văzut cu ochii mei cât de mult caută japonezii într-o religie doar foloasele lumii acesteia. Aș putea spune chiar că așa-zisa lor credință e făcută să le-aducă cât mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]