102,189 matches
-
și litera" gazetăriei noastre interbelice, mai precis a uneia din ramurile acestei gazetării, orientate spre agresivitate și șantaj (Petre Pandrea l-a botezat "acest Pamfil Șeicaru al lumii proletare"), adora grobianismul, scandalul de presă, năzuind a deveni un pamfletar temut. Jocul rațional ca și scrupulele morale erau date la o parte: "Cît despre tehnica sau Ťmetodať" sa în rapot cu adversarii literari, aceasta era cît se poate de simplă: pamfletarul este un ins care stă rezemat în coate pe marginea gardului
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
este un ins care stă rezemat în coate pe marginea gardului și-l înjură pe omul care trece pe drum. Dacă acesta, în loc să-și astupe urechile și să treacă netulburat mai departe, răspunde, eventual se și oprește, i-a făcut jocul celui dintîi, care atît aștepta. Și lui Barbu jocul i l-au făcut mulți, fie înainte de 1990, fie după aceea". Desigur. Infatuarea și agresivitatea aveau drept corolar dorința de-a face școală, "deși (scriitorul) nu tolera în jurul său decît soitari
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
marginea gardului și-l înjură pe omul care trece pe drum. Dacă acesta, în loc să-și astupe urechile și să treacă netulburat mai departe, răspunde, eventual se și oprește, i-a făcut jocul celui dintîi, care atît aștepta. Și lui Barbu jocul i l-au făcut mulți, fie înainte de 1990, fie după aceea". Desigur. Infatuarea și agresivitatea aveau drept corolar dorința de-a face școală, "deși (scriitorul) nu tolera în jurul său decît soitari, mediocri și servili". O școală care nu și-a
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
că ideile lui de candidat la președenție, pe care le-a prezentat exclusiv oral în campanie, nu s-au schimbat după alegerea lui ca președinte. Dar o parte a presei noastre libere și independente și-a reluat o parte dintre jocurile prin care se străduia să-l prezinte pe Adrian Năstase ca marele cîștigător al alegerilor. În tot acest joc de-a presa independentă, foarte puțini au fost cei care au avut chef să vadă că voturile prin care Adrian Năstase
Proba libertății by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12172_a_13497]
-
schimbat după alegerea lui ca președinte. Dar o parte a presei noastre libere și independente și-a reluat o parte dintre jocurile prin care se străduia să-l prezinte pe Adrian Năstase ca marele cîștigător al alegerilor. În tot acest joc de-a presa independentă, foarte puțini au fost cei care au avut chef să vadă că voturile prin care Adrian Năstase a apucat președenția Camerei Deputaților sînt cele ale PRM-ului. Partidul care îl răsplătește pe Adrian Năstase pentru decorația
Proba libertății by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12172_a_13497]
-
mai mari gânditori de gafe din istoria trecută, prezentă și viitoare a pesedismului și chiar a patriei revocându-și după o zi propriul decret de grațiere... Extraordinar! Pssst! I-auzi ce zic unii: că e laș, că și-a bătut joc în ultimul hal de instituția prezidențială, că a murdărit-o, că... Ce oameni răi! Adică domnul ex-președinte nu avea voie să aibă măcar un prieten credincios, care l-a salvat de la...? Dacă există cineva care crede că i-a fost
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
superioritatea" pățitului. Între vremea (încă) liniștită de atunci și vremea (deja) liniștită de acum a trecut o revoluție, descrisă în carte întîi din perspectiva agitației de pe margine, a telefoanelor "conspirative", a parolelor. Ceea ce pare a fi, la prima vedere, un joc de societate înrudit de aproape cu zeflemelele, sau cu poezioarele cu dublu înțeles care puneau pe jar "organele", se transformă repede într-o treaba serioasă, cu sînge și morți. În toiul evenimentelor, Filip Criste (Cristé, pentru străini), primul "narator" al
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
umple de mister. Pe coperta IV cartea e prezentată în același sens: "Un mănunchi de istorii cu femei așadar, spuse simplu, de un povestaș a cărui viață seamănă ca două picături de apă cu a lui Mircea Cărtărescu." Este și jocul naratorului care când jură pe realitate ("Era real real."), când recunoaște mai mult în glumă "deformarea sfruntată a faptelor". Orice scriitor este "alunecos" prin însăși natura îndeletnicirii, dar parcă Mircea Cărtărescu știe să dea scrisului său cu atât mai mult
Povestiri pentru bărbați by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12176_a_13501]
-
rabelaisiene" stau și expresii de mare finețe, fapte de limbă despre care de la G. Ibrăileanu încoace se reiterează ideea că "nu pot fi înțelese decît de intelectuali". De reținut că un comentator de talia lui Ș. Cioculescu își pune în joc toată erudiția și talentul de rebusist elevat pentru a traduce pseudotautologii precum "lumea de pe lume" sau aparente nonsensuri ca "țipa șarpele în gura broaștei de secetă". E clar că imaginea ultimă nu trebuie văzută infantil, ca un șarpe în gura
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
contact cu nunțile, stabilind zilele. }iganii, de obicei, fac nunta joia, dar nu toți, unii făcând-o ca rumânii, duminica. Nunta, la Gândac, se petrece astfel: După ce mănâncă și beau sus și se îmbată cu toții în sala fostei prăvălii, începe jocul, jos, în beci la lumina gazornițelor a căror lumină roșie negricioasă se vede pe chepengul deschis al pivniței, așa arătând probabil și gura iadului... Începe un fel de sârbă îndrăcită. Regula e ca, atunci când unul nu mai rezistă, să se
Protocolul morții și beciul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12182_a_13507]
-
fi distrus imaginea externă a României prin denunțarea unor presupuse fraude electorale (alte cinci partide au denunțat același lucru, dar liderii lor nu au beneficiat de același tratament mediatic) nu stă în picioare, reacția candidatului alianței fiind inclusă în regula jocului democratic. Un candidat care se simte nedreptățit are dreptul să reclame orice fiind de datoria celor în drept să îl convingă de faptul că suspiciunile sale au fost neîntemeiate. Or, înțeleg că explicațiile d-lor Gherguț & co. nu l-au
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
Cristian Tudor Popescu este un gazetar cinstit, foarte pasional și deloc sensibil la ipocriziile și pudibonderiile opiniei publice. Nu avem decît să-l luăm așa cum e, iar scrisul său, care trebuie judecat într-o ordine morală, dincolo de interesele conjuncturale și jocurile politice de moment, este unul fundamental onest. Chiar și atunci cînd judecățile autorului sînt greșite. De aceea, mărturisesc, eu îl citesc cu plăcere pe Cristian Tudor Popescu.
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
sud-americani", ca și cum sărbătoarea ar trebui trăită până în ultima clipă cu acea plăcere copilărească sub semnul căreia ei plasează întreaga aniversare. "La vârsta noastră ne-o putem permite", îmi mărturisește Eugenio. Da, echipa, reputată pentru sobrietatea ei, nu șovăie să joace jocul până la capăt, să dea acestei împrejurări dimensiunea unui eveniment. Să o gândească ca pe un eveniment. Roberta și Torgeil, a căror viață se confundă cu cea a lui Odin, conduc ceremonia cu o seriozitate plină de umor, care nu te
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
unui eveniment. Să o gândească ca pe un eveniment. Roberta și Torgeil, a căror viață se confundă cu cea a lui Odin, conduc ceremonia cu o seriozitate plină de umor, care nu te poate lăsa indiferent: "e ceva serios, e joc actoricesc". Cineva se ridică și, dintre toate toasturile, ținute potrivit obiceiului danez, rețin aceste două fraze: "opusul inteligenței nu este prostia, ci confuzia. Opusul dragostei nu este ura, ci teama". Le voi purta cu mine, ca pe o moștenire a
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
reamintește celălalt corp, dispărut pe vecie. În teatru, cei care mor sunt actorii, nu gesturile sau personajele care, chiar dacă se deteriorează, izbutesc întotdeauna să supraviețuiască. Mă năpădește tristețea și nici măcar ultima reprezentație a zilei, un Lear jucat cu tehnici de joc chinezești, nu poate să mi-o alunge. O zi de emoții și de vârste reunite, grație acestui itinerar ce mi-a amintit pentru o clipă vechile trasee ale Misterelor, Mistere care, o dată la cinci sau la șapte ani, se înscriau
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
o nesperată forță. Nu joci, dar te afli dintr-o dată prins într-un dispozitiv teatral și iată-te cuprins de acea febră subtilă a statutului de spectator, pentru o clipă destabilizat - la așa ceva ne invitase Odin. "Nu mă prefac că joc dar, pentru că mă văd integrat în acest dispozitiv, joc" și, din clipa aceasta, vrând să merg până la capăt, dansez cu Monique pe nisip, cum mai făcusem acum treizeci de ani pe o plajă din România, la îndemnul unui prieten regizor
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
o dată prins într-un dispozitiv teatral și iată-te cuprins de acea febră subtilă a statutului de spectator, pentru o clipă destabilizat - la așa ceva ne invitase Odin. "Nu mă prefac că joc dar, pentru că mă văd integrat în acest dispozitiv, joc" și, din clipa aceasta, vrând să merg până la capăt, dansez cu Monique pe nisip, cum mai făcusem acum treizeci de ani pe o plajă din România, la îndemnul unui prieten regizor, Dinu Cernescu, care, influențat de Dali, imaginase și el
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
discretă și solitară cu alte cuvinte, Claudia Todor își construiește în compensație o lume simbolică aproape imposibil de cartografiat. Tot ceea ce nu trăiește nemijlocit și nu experimentează în gestul cotidian se revarsă nestăpînit, ca o viitură după dezlănțuirile musonice, în jocurile imaginației și în cîmpurile mișcătoare ale reveriei. Aici se adună cam tot ce ar putea constitui universul intim al Claudiei Todor. Care este exclusiv și definitiv unul artistic. Convențiile dispar una cîte una, limbajele se amestecă și își pierd orice
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
de condiție modestă ajunși în îngrijirea lor, a permiselor de muncă și manifestelor, a "germanofililor" și "bunii români" care părăsesc sala de concert la intrarea lui Mackensen în loja regală, în răspăr cu Istoria faptelor de arme, a eroilor și jocurilor strategice pe tabla de joc a bătăliei națiunilor. Istorii recuperabile, cum e avertizat colocutorul Elisabetei Goga, și din jurnalele și memoriile altor doamne (Sabina Cantacuzino, de exemplu, dar și Zoe Cămărășescu), notarea periodică a întîmplărilor zilnice fiind o practică (de
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
îngrijirea lor, a permiselor de muncă și manifestelor, a "germanofililor" și "bunii români" care părăsesc sala de concert la intrarea lui Mackensen în loja regală, în răspăr cu Istoria faptelor de arme, a eroilor și jocurilor strategice pe tabla de joc a bătăliei națiunilor. Istorii recuperabile, cum e avertizat colocutorul Elisabetei Goga, și din jurnalele și memoriile altor doamne (Sabina Cantacuzino, de exemplu, dar și Zoe Cămărășescu), notarea periodică a întîmplărilor zilnice fiind o practică (de disciplină și autoevaluare) curentă în
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
fiindcă "mă cunoșteau vecinii toți..." Este, drapată într-o pedanterie ironizată fin, la rîndu-i, răzbunarea dintotdeauna a scriitorului: să rîzi de toți și de toate cu aerul blajin că le faci, de fapt, concesii, ocupîndu-te de lucruri marginale, inactuale, ca jocurile erudite de limbaj, imprevizibile, periculoase, cu bătaie lungă. Ŕ bon entendeur, bon appetit!
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
sculpturii pentru a înțelege în fapt virtuțile triadei, sufletele noastre și-au lua avânt spre înalt pentru ca, în ultimă instanță, să se întoarcă tot la noi. Dar, mai puri, mai generoși și mai puternici, am fost capabili să înțelegem mecanismele jocului ekphrastic și chiar să le repetăm. Recunoscători celor doi artiști, le-am ridicat în gând o statuie din sunete, un veritabil arc de triumf ca o vibrantă glorificare a spiritului cultural pe care îl reprezintă în această Timișoară a unui
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
în cele din urmă, nu le-ar veni ideea să termine cu ordinea aceasta atât de prost stabilită și restabilită aiurea de atâtea ori... Ei!? Mai facem o răzmeriță? Veți spune că merg mult prea departe. Sau că îmi bat joc de nație. Doamne ferește! Sau că oi fi un pesimist de nevindecat... Partea proastă este că noi, de fapt, nu că am merge prea departe cu ceva, dar nici nu ne clintim, de fapt, din locul, din cuibușorul nostru călduț. Sau
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
într-un București labirintic, nu este doar un discurs intersubiectiv al propriilor fantasme, ci și o metaforă a investigației nesfârșite la care se înhamă autorul. Ajutat, ce-i drept, de personaje-naratori și documentariști care recuperează viața altor personaje, într-un joc al simetriilor seducătoare, cu ironie scripturală încorporată. Deși simulează completa detașare (obiectivare) a istoriografului sau cronicarului, Mihai Giugariu se arată mereu cooperant cu cititorul, enunțând o seamă de didascalii pentru uzul acestuia din urmă, menite să justifice fie opțiunea pentru
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
au gen gramatical și terminații specifice, multe din denumirile funcțiilor din instituțiile moderne au avut inițial doar formă masculină. Formarea unui feminin de la masculine poate fi un fenomen spontan - popular, analogic - sau unul voit, militant. De fapt, cînd intră în joc proiectele feministe, lucrurile se complică, pentru că intevine pe de o parte o evaluare ideologică (e bine/nu e bine să existe termen feminin: e mai importantă marcarea diferenței sau a identității?), pe de altă parte limba produce, prin mecanismele ei
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]