KorAP: Find »[drukola/base=joncțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...97 >

2,403 matches

Corola-website/Law/146638_a_147967

Producția de aparate pentru distribuția și comandă electricității Această clasă include: - fabricarea de aparatură electrică pentru comutarea sau protecția circuitelor electrice, sau pentru conectarea la, sau într-un circuit electric: . comutatoare, siguranțe fuzibile, limitatoare de tensiune, întrerupătoare, prize, cutii de joncțiune, relee, contactoare, dulii; - fabricarea de panouri, pupitre, dulapuri și alte dispozitive pentru controlul și distribuția curentului electric. Această clasă exclude: - fabricarea firelor ori lamelelor pentru siguranțe, vezi 27.4; - fabricarea electrozilor, din carbon sau grafit, vezi 31.62; - fabricarea tablourilor

ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146638_a_147967]
Corola-website/Law/146978_a_148307

nr. 21 din 26 august 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 635 din 29 august 2014, prin înlocuirea expresiei "de autovehicule sau de tramvai" cu expresia "de autovehicule, de tractoare agricole sau forestiere ori de tramvaie". 16. intersecție - orice încrucișare, joncțiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spațiile formate de acestea; 16^1. înmatriculare/înregistrare - operațiunea administrativă prin care se atestă că un vehicul poate circula pe drumurile publice. Dovada atestării înmatriculării/înregistrării este certificatul de înmatriculare/înregistrare și numărul

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind circulaţia pe drumurile publice**). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146978_a_148307]
Corola-website/Law/146332_a_147661

este, de obicei, între 2 și 7 zile, după care urmeaza febră pasagera de până la 41°C, dar semnele clinice pot deveni evidente în exploatație după o perioadă mai lungă. Veziculele se dezvoltă apoi pe bureletul coronarian, în special la joncțiunea cu onglonul. Acestea pot afecta întregul burelet coronarian și provoacă pierderea copitei. Mult mai rar veziculele pot, de asemenea, să apară pe rât, în special pe suprafața dorsala, pe buze, pe limbă și pe mameloane, iar eroziuni de dimensiuni mici

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146332_a_147661]
Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644

între auxiliar și tema de participiu: „Când vei veni tu, nu numai că o voi avea de-acum în bibliotecă, dar o voi fi și citit...” În și mai rare cazuri, sintagma poate fi dislocată concomitent în amândouă punctele de joncțiune, de adverbul mai și, respectiv, de adverbul și: „Mi-era teamă să nu aflu că o va mai fi și bătut.” Structura sintagmei viitorului anterior este aceeași pentru toate verbele limbii române, indiferent de tipul de flexiune. Rămân doar deosebirile

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
să te vadă o dată”. Între auxiliarul temporal și tema de participiu, sintagma este disociabilă prin adverbul și: „Zice lumea că l-ar fi și bătut...”. Disocierea prin adverbul modal tot se poate produce în oricare din cele două puncte de joncțiune: „Ar fi tot cântat”, „Ar tot fi cântat...” 4. MODUL PREZUMTIVtc "4. MODUL PREZUMTIV" Se cuprinde, alături de modul conjunctiv, în grupa modurilor incertitudinii. Prin această apartenență, se opune indicativului și imperativului, pe de o parte, moduri ale certitudinii, potențial-optativului, pe

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
auxiliarul precedent: „Va mai fi mergând oare cineva?!”; „N-o mai fi cântând acolo...” Adverbul dislocă sintagma între auxiliarul modal și tema de gerunziu: „Pesemne că vor fi și premiind-o...” Adverbul tot se poate introduce în amândouă punctele de joncțiune: „Ce-or tot fi vorbind atât?”, „Ce-or fi tot vorbind atât?” Forma cu auxiliarul modal la conjunctiv poate fi dislocată și prin pronume, personale sau reflexive. Dislocarea se produce, de regulă, între conjuncția-morfem să și auxiliarul a fi: „Să

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
miră el singur, al treilea, cel ce știind ceva nu se mai miră...” (N. Iorga, 260) Exprimarea relației de coordonare copulativătc "Exprimarea rela]iei de coordonare copulativ\" În planul expresiei, relația de coordonare copulativă se realizează prin două mijloace principale: • joncțiune; prin conjuncții (locuțiuni conjuncționale): și, nici, iar, și cu, precum, și, nu numai... ci (dar) și, atât... cât și, cu, împreună cu; • juxtapunere; prin pauză între termenii relației. Cele două mijloace pot coexista în desfășurarea aceleiași relații de coordonare sau se

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332

caracter puternic nelinear. Principalele dispozitive semiconductoare de putere sunt: dioda, tiristorul, triacul, tiristorul cu blocare pe poartă (GTO), tranzistorul bipolar de putere, tranzistorul cu grilă izolată (IGBT), tiristorul controlat MOS (MCT). 3.1.1. Dioda Dioda este formată dintr-o joncțiune pn, realizată într-un monocristal de siliciu sau germaniu, având contacte metalice atașate celor două regiuni, anod (pe zona p), respectiv catod (atașat zonei n), Fig.2.1. În Fig.2.2 este reprezentată caracteristica volt amper statică a unei

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU (2007) [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
prin diodă va circula un curent invers foarte mic (de ordinul µA sau nA), numit curent rezidual sau de fugă (IR). Dacă tensiunea inversă crește peste o anumită valoare, se produce fenomenul multiplicării în avalanșă a purtătorilor de sarcină și joncțiunea se străpunge. Tensiunea inversă, la care dioda se poate distruge din cauza creșterii curentului invers, se numește tensiune de străpungere (VBR). Caracteristicile directă și inversă sunt dependente de temperatura joncțiunii. Caracteristica statică I(U) este nelineară și poate fi aproximată analitic

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU (2007) [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
se produce fenomenul multiplicării în avalanșă a purtătorilor de sarcină și joncțiunea se străpunge. Tensiunea inversă, la care dioda se poate distruge din cauza creșterii curentului invers, se numește tensiune de străpungere (VBR). Caracteristicile directă și inversă sunt dependente de temperatura joncțiunii. Caracteristica statică I(U) este nelineară și poate fi aproximată analitic prin relația: (3.1) unde IR este curentul rezidual, UT=kT/e tensiunea termică temperatura absolută, k=8,62·10-5 [eV/0K]-constanta lui Boltzman, e=1,6·10-19

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU (2007) [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
starea blocată în starea de conducție este practic instantanee. 3.1.2. Tiristorul Tiristorul, numit și diodă comandată, este un dispozitiv semiconductor cu siliciu care are o structură formată din patru straturi semiconductoare în serie pnpn ce formează astfel trei joncțiuni. Tiristorul are trei electrozi: anodul A, conectat la stratul marginal p, catodul K, atașat stratului marginal n și electrodul de comandă G numit poartă sau grilă, conectat la stratul p dinspre catod (Fig.3.4a). În lipsa semnalului de comandă, tiristorul

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU (2007) [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
miilor de volți, iar în conducție permite circulația unor curenți de sute de amperi, căderea de tensiune la borne având valori reduse. În Fig.3.5a se prezintă caracteristica unui tiristor cu poarta în gol (IG=0). În acest caz, joncțiunile pn ale tiristorului pot fi înlocuite cu o schemă echivalentă compusă din trei joncțiuni înseriate. Caracteristica inversă (K+) a tiristorului seamănă cu cea a unei diode, iar caracteristica directă (A+) arată că numai curentul rezidual direct (ID) circulă până la atingerea

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU (2007) [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
căderea de tensiune la borne având valori reduse. În Fig.3.5a se prezintă caracteristica unui tiristor cu poarta în gol (IG=0). În acest caz, joncțiunile pn ale tiristorului pot fi înlocuite cu o schemă echivalentă compusă din trei joncțiuni înseriate. Caracteristica inversă (K+) a tiristorului seamănă cu cea a unei diode, iar caracteristica directă (A+) arată că numai curentul rezidual direct (ID) circulă până la atingerea tensiunii de străpungere în avalanșă (tensiunea de întoarcere sau basculare), VBO (breakover voltage), a

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU (2007) [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
înseriate. Caracteristica inversă (K+) a tiristorului seamănă cu cea a unei diode, iar caracteristica directă (A+) arată că numai curentul rezidual direct (ID) circulă până la atingerea tensiunii de străpungere în avalanșă (tensiunea de întoarcere sau basculare), VBO (breakover voltage), a joncțiunii mediane de comandă, J2. Odată atinsă tensiunea de întoarcere, tiristorul intră în conducție și dispozitivul se comportă ca o diodă (cu două joncțiuni înseriate) în conducție, ceea ce dă o cădere de tensiune în direct de aproximativ două ori mai mare

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU (2007) [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
circulă până la atingerea tensiunii de străpungere în avalanșă (tensiunea de întoarcere sau basculare), VBO (breakover voltage), a joncțiunii mediane de comandă, J2. Odată atinsă tensiunea de întoarcere, tiristorul intră în conducție și dispozitivul se comportă ca o diodă (cu două joncțiuni înseriate) în conducție, ceea ce dă o cădere de tensiune în direct de aproximativ două ori mai mare decât în cazul unei diode. Curentul care parcurge tiristorul în această situație va fi dictat, în special, de sarcina circuitului. Deoarece tensiunea de

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU (2007) [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
acestei tensiuni nu este permisă deoarece se disipă puteri foarte mari, care distrug tiristorul după câteva amorsări. Tensiunile de străpungere, directă și inversă, sunt aproximativ egale în modul, deoarece în starea blocat, la polarizare inversă, aproape toată tensiunea se aplică joncțiunii anodice J1 (joncțiunea catodică J3 intrând în avalanșă la tensiuni de aproximativ 10 V). Injecția unui curent pozitiv dinspre poartă spre catodul negativ aduce tiristorul deja polarizat direct (A+) în starea amorsat, Fig.3.5b. Rolul curentului de poartă, IG

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU (2007) [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
este permisă deoarece se disipă puteri foarte mari, care distrug tiristorul după câteva amorsări. Tensiunile de străpungere, directă și inversă, sunt aproximativ egale în modul, deoarece în starea blocat, la polarizare inversă, aproape toată tensiunea se aplică joncțiunii anodice J1 (joncțiunea catodică J3 intrând în avalanșă la tensiuni de aproximativ 10 V). Injecția unui curent pozitiv dinspre poartă spre catodul negativ aduce tiristorul deja polarizat direct (A+) în starea amorsat, Fig.3.5b. Rolul curentului de poartă, IG, este de a

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU (2007) [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
dinspre poartă spre catodul negativ aduce tiristorul deja polarizat direct (A+) în starea amorsat, Fig.3.5b. Rolul curentului de poartă, IG, este de a injecta goluri în stratul interior p, care împreună cu electronii stratului n, de catod, provoacă avalanșa joncțiunii mediane de comandă și aduce tiristorul în stare de conducție. Dacă curentul anodic depășește curentul de agățare, IL, curentul de poartă se poate anula, tiristorul fiind în conducție nu mai este influențat de condițiile din circuitul de poartă. Creșterea curentului

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU (2007) [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
denumit și tiristor bioperațional, care poate fi comandat (amorsat, respectiv blocat) integral prin aplicarea de semnale pe poartă: cu semnal pozitiv poate fi trecut în conducție, iar cu semnal negativ poate fi blocat. Deși este un dispozitiv semiconductor cu trei joncțiuni, tiristorul GTO se aseamănă cu tranzistorul bipolar npn prin polaritatea tensiunii de alimentare anod-catod și prin polaritatea semnalelor de amorsare, respectiv blocare. În comparație cu tranzistorul bipolar, tiristorul GTO prezintă avantajul unor puteri de valoare redusă consumate în circuitul de poartă atât

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU (2007) [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
UCE provoacă străpungerea prin avalanșă a tranzistorului. Prin creșterea curentului de bază se poate ajunge în zona de saturație când prin tranzistor va circula un curent de colector mare la tensiuni UCE mici (punctul 2). Inversarea tensiunii colector-emitor provoacă străpungerea joncțiunii bază-emitor la o tensiune de aproximativ 10V. Datorită acestui fapt trebuie evitată funcționarea tranzistorului în invers, iar în circuitele în care există posibilitatea inversării polarității tensiunii de alimentare, se montează o diodă în serie cu circuitul de colector al tranzistorului

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU (2007) [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
Corola-publishinghouse/Science/297_a_979

aval prin antrenarea hidrodinamică a curentului de infiltrație producându se tasări și alunecări; se produc mai rar. 3. Tasări diferențiate care duc la apariția de fisuri transversale sau longitudinale care pot fi locale sau continue. De obicei apar fisuri la joncțiunea dintre nucleul de argilă, filtru și anrocamente datorită tasărilor diferențiate de aceste tipuri de materiale. Aceste tasări pot fi provocate și de realizarea necorespunzătoare a compactării umpluturilor din corpul barajului în timpul execuției. 4. Alunecări ale barajului și fundației produse mai

Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
deluviul de sub prismul amonte și aval al barajelor, fisurile se pot produce din cauza tasărilor mari ale prismelor marginale, decât a zonei centrale a barajului. La barajele cu nucleu central din argilă și umpluturi în prism din balast apar fisuri la joncțiunea dintre nucleu și balast, deoarece după executarea barajului au loc tasări diferențiate între cele două tipuri de materiale. Aceste tasări pot fi provocate și de realizarea defectuoasă a compactării materialelor de umplutură din corpul barajului în timpul execuției. 4. Alunecări ale

Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

specific cu un receptor proteic din celula țintă. Complexul astfel format interacționează specific cu secvențe specifice ale regiunilor reglatoare ale diverselor gene, crescând sau diminuând transcripția lor. Mai frecvent sunt interesate protooncogenele dar și alte proteine cum ar fi componentele joncțiunilor celulare permeabile prin care se inhibă comunicațiile intercelulare [202,229,410,443]. Estrogenii stimulează proliferarea celulară fie direct, fie prin intermediul activării transcripției unor receptori (EGF și TGF). Efectul promotor este, în general, mai puternic pentru celulele inițiate decât pentru celulele

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
se pare că interacțiunea integrineligand este obligatorie pentru transmiterea semnalelor necesare inițierii sintezei ADN în vederea mitozei. Transducția semnalului se face prin intermediul a două kinaze specifice: c-Src kinaza și o tirozinkinază FAK, identificată împreună cu caderinele în componența unor complexe moleculare numite joncțiuni aderențiale [215]. Urmează o creștere rapidă a pH-ului și a Ca 2+ intracelular, fiind promovată creșterea, independentă de ancorarea la un substrat solid. Integrinele participă și la transmiterea semnalelor în exteriorul celulei, la declanșarea ciclului fosfatidilinozitolului și la activarea

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
colagenului, formilpeptide, FNF, TNF sau un factor autocrin de mobilitate (AMF - Autocrine Mobility factor). AMF activează un sistem de transducție care interesează fosfolipazele C și A, în urma căruia are loc emiterea de pseudopode pentru atașarea la receptorii matriciali sau la joncțiunile intercelulare [215,224,349,350]. Din punct de vedere morfologic, invazia tumorală începe cu emiterea de prelungiri de către celulele tumorale, prelungiri ce depășesc membrana bazală, urmată de trecerea în întregime a cel puțin o celulă dincolo de membrana bazală. După depășirea

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]