16,872 matches
-
țării. (4) Serviciul contencios are următoarele atribuții: a) reprezintă Agenția în fața instanțelor judecătorești și a altor organe jurisdicționale, pe baza delegației date de conducerea Agenției, apără drepturile și interesele acesteia în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție, precum și în raporturile cu persoane fizice ori juridice și/sau formulează propuneri de delegare a dreptului de reprezentare; ... b) formulează și promovează, în termenele procedurale, acțiunile civile, comerciale, de contencios administrativ, în litigii de muncă, asigurări sociale și de altă
REGULAMENT din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264577]
-
obligațiilor stabilite prin hotărârile judecătorești; ... e) păstrează evidența dosarelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești și actualizează săptămânal stadiul acestora; ... f) transmite săptămânal Direcției comunicare, relații publice și strategie stadiul dosarelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești și al altor organe de jurisdicție, în vederea actualizării paginii de internet a Agenției; ... g) elaborează și prezintă conducerii Agenției, ori de câte ori apreciază că este necesar, propuneri de soluționare pe cale amiabilă a litigiilor aflate pe rol; ... h) elaborează și prezintă conducerii Agenției, ori
REGULAMENT din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264577]
-
și tradiționali, mișcările femeilor și societatea civilă în general; promovează beneficiile oferite de zonele urbane pe întreg teritoriul și printre toți actorii implicați și crește investițiile în zonele urbane prin îmbunătățirea mediului de afaceri și încurajează cooperarea și colaborarea între jurisdicții, de exemplu prin depășirea fragmentării metropolitane. Ca obiectiv final, o politică urbană națională poate îmbunătăți bunăstarea și calitatea vieții urbane. O politică urbană națională nu înlocuiește politicile sau strategiile urbane locale, ci le completează pentru a crea condițiile de coordonare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
rezidenții lor se bazează pe școlile, serviciile de sănătate și facilitățile de petrecere a timpului liber oferite de localitățile înconjurătoare sau din nucleul urban, facilități care devin rapid supraaglomerate și subfinanțate, deoarece rezidenții periurbani nu au o contribuție directă la jurisdicțiile respective. În plus, noile comunități sunt lipsite de vitalitate și identitate socială, deoarece nu au infrastructura necesară pentru a genera întâlniri și a stimula implicarea comunității. Dubla provocare a creșterii necontrolate și a contracției cu care se confruntă orașele românești
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
limbii române și de dezvoltare a unor noi aptitudini, inclusiv digitale ... ... 4. Sprijin pentru ONG-uri pentru a contribui la dezvoltarea urbană i. Utilizarea ONG în activități de dezvoltare urbană ... ... • Obiectivul prioritar 5: Îmbunătățirea capacității administrative și a cooperării între jurisdicții și sectoare 1. Creșterea eficienței guvernării prin capital uman și instrumente adecvate i. Creșterea capacității administrative la nivel local ... ii. Susținerea parteneriatelor pentru transferul de cunoștințe și exemple de bună practică ... iii. Stabilirea de programe de instruire pentru creșterea competențelor
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
strategice Actualizarea Codului fiscal pentru asigurarea unei mai mari flexibilități pentru UAT în stabilirea cotelor de impozitare, în corelare cu politicile fiscale Orașe în creștere 2025 Publicare în MOf MF, MDLPA, APL 124 Îmbunătățirea capacității administrative și a cooperării între jurisdicții și sectoare (2) Finanțare durabilă pentru stimularea investițiilor de capital Creșterea veniturilor din surse proprii prin creșterea marjelor de impozitare pe proprietate și adoptarea unor surse alternative de impozitare și prin optimizarea planificării bugetare anuale. Introducerea unor metode de finanțare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
decât în condiții de excepție, astfel cum s-a arătat anterior. Noul grad profesional obținut nu este aferent funcției pe care o exercită judecătorul la instanța judecătorească de nivel inferior, ci al unei alte funcții ce corespunde unui grad de jurisdicție superior (. . .) “. (paragraful 25) ... V. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de Justiție a Uniunii Europene Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. ... VI. Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
decât în condiții de excepție, astfel cum s-a arătat anterior. Noul grad profesional obținut nu este aferent funcției pe care o exercită judecătorul la instanța judecătorească de nivel inferior, ci al unei alte funcții ce corespunde unui grad de jurisdicție superior (...)“. 26. Legiuitorul a realizat o ficțiune juridică în sensul că a reglementat posibilitatea judecătorului de la o instanță inferioară să promoveze în grad profesional, cu toate drepturile aferente, dar să exercite, în continuare, funcția de la instanța ierarhic inferioară
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
decât în condiții de excepție, astfel cum s-a arătat anterior. Noul grad profesional obținut nu este aferent funcției pe care o exercită judecătorul la instanța judecătorească de nivel inferior, ci al unei alte funcții ce corespunde unui grad de jurisdicție superior. De aceea, nu se poate concepe decât în condiții de excepție posibilitatea dobândirii de către un judecător de la o instanță judecătorească inferioară a unui grad profesional superior în condițiile în care funcționează tot la instanța ierarhic inferioară. ... 26
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
promovarea în funcție a judecătorilor este strâns legată de nivelul instanței la care aceștia funcționează, iar în materie de promovare, regula este aceea a promovării efective, în sensul că un judecător care funcționează la judecătorie, cu grad profesional aferent respectivei jurisdicții, pentru a-și desfășura activitatea la instanța judecătorească imediat superioară în grad trebuie să candideze și să promoveze concursul pe post și, ca o consecință a obținerii postului, dobândește gradul superior aferent tribunalului sau curții de apel. Ca urmare, reținând
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
procurorului sau judecătorului, ci doar reglementări care implică apartenența acestora la o instanță sau parchet de un anumit nivel. Reglementarea competenței urmărește nivelul instanței/parchetului la care își desfășoară activitatea judecătorii și procurorii, neavând relevanță dacă magistrații care funcționează în cadrul jurisdicției de aceleași nivel dețin grade profesionale diferite. În acest sens, prin dispozițiile art. 302 alin. (2) din Codul de procedură penală, care se referă la conducerea și supravegherea activității organelor de cercetare penală de către procuror, se arată că „Preluarea
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
Justiție - și nici la toate căile de atac prevăzute de lege - apel, recurs, contestație în anulare, revizuire. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite obligativitatea legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii (a se vedea, de exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 412 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264712]
-
Decizia de imputare afectează drepturile salariale ale militarilor, de aceea procedura sa de executare trebuie corelată cu celelalte acte normative referitoare la instituția executării silite. Se mai arată că ordonanța reglementează soluții retroactive. ... 14. Astfel cum menționează autoarea, comisia de jurisdicție a imputațiilor din Ministerul Apărării Naționale, precum și celelalte comisii de jurisdicție a imputațiilor înființate la nivelul tuturor structurilor centrale s-au substituit în competențele instanțelor judecătorești în cauzele privitoare la ordonanța criticată, încălcând art. 126 din Constituție. ... 15. Referitor
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
de executare trebuie corelată cu celelalte acte normative referitoare la instituția executării silite. Se mai arată că ordonanța reglementează soluții retroactive. ... 14. Astfel cum menționează autoarea, comisia de jurisdicție a imputațiilor din Ministerul Apărării Naționale, precum și celelalte comisii de jurisdicție a imputațiilor înființate la nivelul tuturor structurilor centrale s-au substituit în competențele instanțelor judecătorești în cauzele privitoare la ordonanța criticată, încălcând art. 126 din Constituție. ... 15. Referitor la art. 30 din ordonanță se arată că persoana nemulțumită se poate
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
din ordonanță se arată că persoana nemulțumită se poate adresa instanței judecătorești competente de abia după trecerea unui interval de 440 de zile de la data începerii cercetării administrative, interval în care se cuprinde și procedura din fața comisiilor de jurisdicție a imputațiilor. Se încalcă dreptul la un proces echitabil. ... 16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, ordonanța se aplică, în temeiul art. 9, și salariaților civili din structura instituțiilor publice prevăzute la art. 2 - personalul contractual din cadrul acestor instituții
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
neconstituționalitate, ordonanța se aplică, în temeiul art. 9, și salariaților civili din structura instituțiilor publice prevăzute la art. 2 - personalul contractual din cadrul acestor instituții - pentru care, prin derogare de la prevederile Codului muncii, în materia răspunderii patrimoniale și a jurisdicției muncii, răspunderea materială este atrasă prin emiterea deciziei de imputare, iar competența de soluționare a contestațiilor aparține instanțelor de contencios administrativ, tribunal sau curte de apel, după cum decizia de imputare (act administrativ individual tipic) a fost emisă de o
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
tribunal sau curte de apel, după cum decizia de imputare (act administrativ individual tipic) a fost emisă de o autoritate publică locală sau centrală, respectiv în funcție de împrejurarea dacă obiect al acțiunii judiciare îl constituie și hotărârea comisiei de jurisdicție a imputațiilor, constituită la nivelul autorităților administrației publice centrale, caz în care competența aparține întotdeauna curții de apel. Între răspunderea materială și cea patrimonială nu poate prima răspunderea materială a unui salariat civil aflat sub tutela Codului muncii, dispozițiile art.
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 15 aprilie 2016, paragraful 19), fiind soluționată printr-o hotărâre de emitentul deciziei de imputare sau de o comisie de soluționare a contestației. Împotriva acesteia se poate formula plângere la comisia de jurisdicție a imputațiilor, a cărei hotărâre este definitivă. Totodată, împotriva acesteia se poate formula cerere de revizuire atunci când, spre exemplu, au fost descoperite fapte ori acte noi care nu au putut fi prezentate până la data soluționării cauzei. ... 29. Curtea
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
Totodată, împotriva acesteia se poate formula cerere de revizuire atunci când, spre exemplu, au fost descoperite fapte ori acte noi care nu au putut fi prezentate până la data soluționării cauzei. ... 29. Curtea, în jurisprudența sa, a calificat comisia de jurisdicție a imputațiilor ca fiind o jurisdicție administrativă specială ce își desfășoară activitatea după o procedură administrativ-jurisdicțională (a se vedea Decizia nr. 34 din 9 februarie 2016, precitată, paragraful 34, și mutatis mutandis Decizia nr. 355 din 26 mai 2022, publicată
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
cerere de revizuire atunci când, spre exemplu, au fost descoperite fapte ori acte noi care nu au putut fi prezentate până la data soluționării cauzei. ... 29. Curtea, în jurisprudența sa, a calificat comisia de jurisdicție a imputațiilor ca fiind o jurisdicție administrativă specială ce își desfășoară activitatea după o procedură administrativ-jurisdicțională (a se vedea Decizia nr. 34 din 9 februarie 2016, precitată, paragraful 34, și mutatis mutandis Decizia nr. 355 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
34 din 9 februarie 2016, persoanele lezate într-un drept legitim prin hotărârea dată în contestație de către emitentul deciziei de imputare au beneficiat de posibilitatea de a se adresa direct instanței judecătorești, fără să mai apeleze la comisia de jurisdicție a imputațiilor (a se vedea paragraful 39 al deciziei antereferite). ... 30. În cauza de față, critica de neconstituționalitate nu privește încălcarea art. 21 alin. (4) din Constituție, în sensul că actul normativ ar obliga la parcurgerea obligatorie a unei proceduri
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
o cale de atac care existase în reglementarea anterioară, precum și împrejurarea că sancțiunea contravențională a fost considerată „o acuzație în materie penală“, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel că se impunea existența unui dublu grad de jurisdicție, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 538 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892
DECIZIA nr. 415 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264703]
-
în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. “ ; ... – Art. 9 din Legea nr. 8/2006: „Prevederile referitoare la stabilirea, suspendarea, încetarea, plata pensiilor, răspunderea juridică și jurisdicția din domeniul pensiilor din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se aplică în mod corespunzător și indemnizației stabilite în condițiile prezentei legi. “ ; ... – Art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010: „(1) În sistemul public
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
nr. 8/2006, Curtea apreciază că aceasta nu este neconstituțională, reglementările neavând drept scop stabilirea beneficiarilor indemnizației reglementate de Legea nr. 8/2006, ci doar precizarea normelor incidente în ceea ce privește stabilirea, suspendarea, încetarea și plata acestei indemnizații, răspunderea juridică și jurisdicția aplicabile în legătură cu acest drept, atunci când beneficiarii sunt pensionari din sistemul public de pensii, respectiv obligații ce revin conducătorilor uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, cu privire la evidența acelorași beneficiari. ... 47
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
Justiție - și nici la toate căile de atac prevăzute de lege - apel, recurs, contestație în anulare, revizuire. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligativitatea legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, „căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii“ (a se vedea, de exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 534 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265141]