28,495 matches
-
fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 12. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă, în esență, aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, Decizia nr. 456 din 8 mai 2012, Decizia nr. 1.440 din 4 noiembrie 2010, Decizia nr. 741 din 20 septembrie 2012, Decizia nr. 1.335 din 9 decembrie 2008, Decizia
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
la apărare, art. 31 privind dreptul la informație și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 și art. 31 din Legea nr. 182/2002, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a mai analizat critici de neconstituționalitate similare susținute, în esență, din perspectiva îngrădirii accesului nelimitat și necondiționat al avocatului/părții la documentele clasificate folosite ca mijloace de probă într-un litigiu (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 199 din
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
numai în măsura necesității de a cunoaște. Potrivit Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de lege. ... 27. Având în vedere considerentele reținute în jurisprudența instanței de contencios constituțional evocată anterior, Curtea constată că soluțiile legislative cuprinse în dispozițiile legale criticate se integrează cadrului normativ de protecție a informațiilor clasificate, înscriindu-se în marja de apreciere pe care statul o are în reglementarea acestei materii
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
actual, de natură a produce un efect concret asupra desfășurării procesului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009). ... 29. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
4) din Constituție și față de critici similare. ... 24. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 390 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 22 iunie 2021, Curtea a realizat o sinteză a jurisprudenței sale vizând și dispozițiile legale mai sus menționate, conchizând, pentru argumentele acolo reținute, că susținerile și criticile formulate sunt neîntemeiate. ... 25. Curtea a examinat mai întâi evoluția cadrului normativ cu privire la S.I.I.J., reținând că această secție a fost înființată
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019. Cu privire la aceste modificări, prin Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, Curtea și-a menținut jurisprudența anterioară și a respins unele critici de neconstituționalitate, însă a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 88^1 alin. (6), care prevedeau că prin sintagma „procurorul ierarhic superior“ în cazul infracțiunilor de competența S.I.I.J. se înțelege procurorul
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
Legea fundamentală și cu cele referitoare la rolul Ministerului Public și statutul procurorilor, cuprinse în art. 131 și 132, Curtea Constituțională a realizat o amplă analiză în Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, precitată, reluând și considerentele incidente din jurisprudența în materie. ... 30. Astfel, la paragraful 56 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, constatând că înființarea S.I.I.J. la nivelul celui mai înalt parchet național are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigație, și
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
la susținerea că S.I.I.J. ar putea fi percepută ca un instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, fapt ce ar putea conduce la o aparentă lipsă de independență sau de imparțialitate a acestor judecători, Curtea Constituțională a analizat în jurisprudența sa o serie de elemente circumscrise acestei afirmații, reținând că „potrivit dispozițiilor art. 305 alin. (1) din Codul de procedură penală, normă cu caracter general în materia începerii urmăririi penale în România, «Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut». Cu privire la aceste dispoziții legale, în jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că reglementarea etapei urmăririi penale in rem reprezintă o garanție a caracterului echitabil al efectuării urmăririi penale, prin asigurarea desfășurării oricărui act de cercetare penală într-un cadru procesual, precum și a faptului că nicio
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția civilă a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul. ... ... III. Principalele coordonate ale divergențelor de jurisprudență 13. Unele instanțe au apreciat că documentul constatator la care se referă art. 166 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, respectiv art. 97^1 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 este un act administrativ individual
DECIZIA nr. 25 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251875]
-
de drept soluționate în mod neunitar de instanțele judecătorești 29. Prealabil analizării problemei de drept se impune reformularea sesizării adresate instanței supreme. Sub acest aspect se reține că prin modalitatea de redactare a problemei de drept se induce ideea că jurisprudența neunitară a vizat doar controlul formal de legalitate a documentului constatator emis de autoritatea contractantă, fiind folosită sintagma „controlul de legalitate“. ... 30. Or, hotărârile judecătorești definitive anexate sesizării relevă că instanțele de judecată au analizat atât condițiile formale ale documentului
DECIZIA nr. 25 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251875]
-
2) lit. d) din Codul penal este inadmisibilă, întrucât acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei, atât timp cât o eventuală soluție de admitere nu ar avea nicio înrâurire asupra soluționării procesului în care a fost invocată. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
României, Partea I, nr. 491 din 10 iunie 2020, paragraful 38, interpretarea și aplicarea legii țin de instituțiile îndrituite cu ducerea la îndeplinire a prevederilor legale, precum și de instanțele de judecată învestite cu soluționarea litigiului. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 881 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252297]
-
au promovat examenul și au fost numiți judecători sau, după caz, procurori, în unități din altă localitate decât cea în care au efectuat perioada de stagiu, indemnizația de instalare nu se restituie“. ... 18. Față de cele prezentate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, precum și considerentele expuse prin prezenta decizie, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. ... 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și
DECIZIA nr. 881 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252297]
-
care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.399D/2018. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că există jurisprudență a Curții Constituționale în materie și solicită menținerea acesteia. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.173/252/2016**, Tribunalul Timiș - Secția a II-a civilă a sesizat
DECIZIA nr. 882 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252335]
-
speță, instanța judecătorească a dispus încetarea acțiunii aflate pe rolul său, invocându-le ca temei legal pentru a proceda în acest sens. ... 6. Tribunalul Timiș - Secția a II-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, care este aplicabilă mutatis mutandis și în ceea ce privește dispozițiile criticate în cauza de față. ... 7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
DECIZIA nr. 882 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252335]
-
referitor la accesul liber la justiție. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate, respectiv aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației
DECIZIA nr. 882 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252335]
-
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 199 din 28 mai 2020. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 26 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.911/211/2017, Judecătoria Gherla a sesizat Curtea Constituțională cu
DECIZIA nr. 510 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252338]
-
6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin faptul că stabilirea competenței teritoriale a judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția presupune costuri suplimentare - spre exemplu, deplasarea și cazarea apărătorului ales. ... 16. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, accesul liber la justiție implică prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
DECIZIA nr. 510 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252338]
-
Curții Constituționale, accesul liber la justiție implică prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006 (a se vedea Decizia nr. 500 din 15 mai 2012
DECIZIA nr. 510 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252338]
-
Partea I, nr. 491 din 10 iunie 2020, paragraful 38, interpretarea și aplicarea legii țin de instituțiile îndrituite cu ducerea la îndeplinire a prevederilor legale, precum și de instanțele de judecată învestite cu soluționarea litigiului. ... 16. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 887 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252344]
-
excepției susține că dispozițiile de lege criticate lezează dreptul la salariu, ca o componentă esențială a dreptului la muncă prevăzut de art. 41 din Constituție, precum și dreptul de proprietate, întrucât salariul reprezintă un „bun“, așa cum sa statuat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, sunt încălcate prevederile art. 53 din Constituție, întrucât diminuarea salariilor nu a fost justificată de situațiile excepționale prevăzute de acest text constituțional. În sfârșit, consideră că sunt înfrânte și prevederile art. 16 alin.
DECIZIA nr. 687 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252296]
-
Cu alte cuvinte, o asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive a legii-cadru, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“. ... 20. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii
DECIZIA nr. 687 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252296]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume
DECIZIA nr. 687 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252296]
-
2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz și alții împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 15. ... 22. Totodată, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 aprilie
DECIZIA nr. 687 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252296]