3,080 matches
-
GAZETA DE IAȘI, publicație periodică literară și politică apărută la Iași, bisăptămânal, de la 5 martie până la 10 decembrie 1867. G. de I. iese la câteva zile după întâiul număr al „Convorbirilor literare”, ca o complinire jurnalistică, mai activă politic și mai mobilă, a revistei junimiste. Deși nu se dau informații legate de componența redacției, se poate presupune că munca redacțională și administrativă îi revine, ca și la „Convorbiri literare”, lui Iacob Negruzzi, de vreme ce el rezolva corespondența
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
lui Mihail Sadoveanu, Take Ionescu, Mihail Dragomirescu, Barbu Delavrancea. Un moment semnificativ, surprins în două numere succesive ale anului 1913, este moartea lui Aurel Vlaicu, moment ilustrat, de asemenea, cu o bogată iconografie. Alte subiecte importante, tratate în același spirit jurnalistic, dar și prin ilustrații cu caracter literar și istoric, sunt Retragerea lui Spiru Haret din învățământ, Jubileul „Adevărului”, Victoria pompierilor din Dealul Spirei, Statuia lui Al.I. Cuza din Iași, Punerea pietrei fundamentale a Muzeului Național din București. După „Miroir
GAZETA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287197_a_288526]
-
din piesa lui Lessing Nathan înțeleptul: toate religiile sunt egal îndreptățite și adepții tuturor credințelor sunt semenii fiecăruia dintre noi. Pseudoroman, La răspântie de veacuri e o amplă scriere cu caracter memorialistic, care reconstituie subiectiv ambianța școlară, universitară, literară și jurnalistică de la întretăierea secolelor XIX-XX. Sub nume inventate (Badea Jiu, Boruzescu, Bujoreanu) sunt creionați amici din adolescență ai scriitorului, între care V. Demetrius, N.D. Cocea. Apare și viitorul Tudor Arghezi, botezat Lara Theobald, la vârsta când semna Ion Theo. Lui însuși
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
de fapt un spirit plin de neastâmpăr, aflat permanent în căutarea unor noi „provocări” tematice, tehnice, stilistice, el se manifestă și ca dramaturg, cu mare succes de public și de critică. Semnează, în anii ’60-’70, noi volume de literatură jurnalistică în tonul vremii, fără frenezia satiric-pamfletară din anii ’50, dar în registrul așa-numitei „critici din interiorul sistemului”. În vara anului 1973 s-a stabilit în Canada, unde a fost profesor de creative writing la Universitatea din Victoria (British Columbia
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
indicații și avertizări”, care se referă la evitarea surprizelor strategice. Informații politice. Acestea sunt informații care privesc procesele politice, ideile și intențiile țărilor străine, facțiuni și lideri. Analiza acestor informații este similară cu a celor provenite din surse academice și jurnalistice, precum și din comentariile cu privire la politica internă și internațională a altor state. O diferență evidentă constă în existența surselor secrete, umane sau tehnice (în principal informațiile din comunicații), care furnizează informații ce nu sunt disponibile pentru comentatorii publici. Importanța acestor surse
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
se pot deduce luptele interne prin observarea modului în care și-au obținut pozițiile protejații liderului. În plus față de problema disponibilității unor surse de informații secrete, o diferență importantă între analiza informațiilor provenite din sfera politică și activitatea academică sau jurnalistică este modul de lucru. Analiștii trebuie să ofere răspunsuri oportune. Munca lor este inutilă dacă rezultatele nu ajung la factorii decizionali înainte ca aceștia să fie forțați de circumstanțe să acționeze. Dimpotrivă, cercetătorii au timpul de partea lor. În plus
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
anilor 1830, James Buchanan remarca: „Suntem mereu înconjurați de spioni mai mari sau mai mici. Nu prea poți să angajezi un servitor care nu este agent secret al poliției”. Mission to Russia (Arno, New York, 1970), p. 339. Pentru o descriere jurnalistică mai recentă a problemelor de securitate ridicate de folosirea excesivă a angajaților cetățeni ai țării-gazdă în ambasade, vezi Ronald Kessler, Moscow Station: How the KGB Penetrated the American Embassy (Scribner, New York, 1989). 9. De exemplu, ocuparea ambasadei americane la Teheran
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
părăsi după terminarea școlii primare, pentru a frecventa cursurile Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău. Drumul său continuă către capitală, unde, credea el, își va găsi consacrarea. Distanța dintre familia modestă de țărani din care provenea și mediul literar și jurnalistic din care ar fi vrut să facă parte reprezenta un handicap pe care nu-l va putea depăși. Dacă debutul și-l face în revista liceului, colaborările ulterioare își vor găsi loc în „Răsăritul” (Chișinău), „Convorbiri literare”, „Fântâna darurilor”, „Năzuința
GORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287314_a_288643]
-
sustras din întreprinderile socialiste pentru a înțelege volumul uriaș pe care îl puteau lua aceste sustrageri, căci în ultimii ani de comunism populația a început să-și închidă balcoanele pe scară largă, pentru a conserva căldura în timpul iernii. Dincolo de aspectul jurnalistic, piața neagră a economiei socialiste a avut efecte remarcabile asupra întregii societăți și a pregătit, cel puțin parțial, circuitele economice ale noii economii de tranziție. Ea nu trebuie în nici un caz subestimată, căci efectele sale asupra societății românești au fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și la documente, evoluției intelectuale a celor două personalități. Conexiuni cu „Vrăjitorul” (1995), studiu erudit, dar totodată accesibil, despre receptarea operei lui Thomas Mann în România și despre raporturile dintre scriitorul german și spațiul românesc, este „un eseu de structură jurnalistică, pentru că știe să utilizeze, inteligent, elemente din senzaționalul gazetăresc, sporind interesul lucrării” (Z. Ornea). Cartea „Noi” și germanii „noștri”. 1800-1914 (1998) este un studiu de imagologie, domeniu care l-a interesat pe H. și atunci când a tradus una din lucrările
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
textelor ține seama de modelul propus de Paul Zarifopol, compartimentarea în mai puține secțiuni fiind explicabilă prin faptul că în cazul lui Caragiale granițele dintre proză și publicistică nu sunt ușor de stabilit. Ediția recuperează un număr mare de texte jurnalistice și îmbogățește cu aproape două sute de epistole noi capitolul corespondenței. Notele și comentariile sugerează un nou orizont de lectură al operei caragialiene. Se stăruie prioritar asupra circulației textelor, asupra transferurilor de teme și motive, asupra laboratorului de creație al scriitorului
HARLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
interval de câțiva ani, a frontierelor dintre intelectual și politic, național și internațional, public și privat, laic și religios. Statutul scriitorului apare astăzi În declin În raport cu alte profesii intelectuale, ceea ce poate fi pus pe seama În același timp a expansiunii câmpului jurnalistic, cât și a poziției ce-i revine acolo intelectualului mediatic, dar și declinului studiilor de litere, În particular al limbii naționale În raport cu limbile și literaturile străine. În sfârșit, este vorba de declinul corelativ al unei categorii de «specialiști», criticii și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
periodice ale timpului. Din 1889 „România liberă” (care din 1884 devenise oficios al grupării politice junimiste) se va numi, unindu-se cu „Epoca”, „Constituționalul”, apărut până în 1900. La toate aceste ziare și reviste L. a desfășurat o extrem de bogată activitate jurnalistică, publicând articole politice și susținând polemici de-a lungul a aproape trei decenii. Deși nesemnate ori semnate cu foarte numeroase pseudonime ocazionale, articolele sale erau recunoscute și apreciate pentru siguranța și eleganța stilului. Membru în comitetul de conducere al Societății
LAURIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287755_a_289084]
-
surse exterioare familiei (vecini, școală, biserică, unități sanitare și altele), precum și caracteristici generale ale contextului habitațional al cazului studiat (vecinătate, cartier, sat, zonă), năzuiește să ofere o imagine globală asupra unității familiale care să nu fie însă „impresionistă” (de tip jurnalistic), ci saturată de precizie și adevăr verificabil. Lucru care nu este deloc ușor. Se cuvin menționate în acest sens eforturile și rezultatele teoretice și practice ale Școlii monografice de la București. Pornindu-se de la concepția integralistă a lui Dimitrie Gusti privind
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiale și a diversificării opțiunilor de viață, în particular în SUA și Europa Occidentală, dar care încep să aibă acoperire în Europa în general și pe alte continente, s-au propus și strategii de intervenție promariaj, unele de factură pur jurnalistică, altele fundamentate pe cercetări și practici de specialitate. Astfel, W. Galston (1996) propune un plan în trei puncte vizând reducerea divorțialității: 1. măsuri premaritale (educația promariaj în școli și biserici) mandatate de stat; 2. intervenții în timpul mariajului, care să însemne
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se dezvolte într-o mai amplă „colecție” narativă alimentată de vechile scrieri străine despre Australia. „Cutremurele” de tot felul din preajma anului 1940 au întrerupt însă inițiativa. În paralel cu aceste incursiuni în zona epicului, S. se dedică unei intense activități jurnalistice, publicând în anii 1936-1937, sub pseudonimul Valer Donea, pe care îl folosise și anterior, o suită de interviuri cu N. Iorga, Cella Delavrancea, Demostene Botez, Liviu Rebreanu, Henriette Yvonne Stahl, George Georgescu, Ion Minulescu, Lucia Sturdza Bulandra, Cezar Petrescu, N.
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
o parte, comentarii politice, dovedindu-se un atent observator al vieții sociale, iar pe de alta, meditează la rostul omului pe pământ, la unicitatea și singurătatea lui, la vină și iertare. Volumul Teatru (2002) nu face decât să reia, aproape jurnalistic, teme întâlnite în proză: privatizarea deseori pripită și nejustificată etc. Replicile sunt prea lungi (de fapt, mici discursuri politice), lipsa instinctului dramatic lăsând impresia unor articole de ziar. În Așchii de gând. Gnomice (2002) sunt adunate reflecții despre adevăr, minciună
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
acțiunile politice ale conducerii social-democrației din România. Dezacordul se extinde și asupra orientării celor două publicații centrale, cotidianul „Lumea nouă” și suplimentul său literar, „Lumea nouă literară și științifică”. Grupul de la L. reproșa redactorilor de la gazetele socialiste din București metodele jurnalistice întrebuințate ca fiind burgheze, deci incompatibile cu un periodic muncitoresc, și, de asemenea, concesiile făcute în problemele artistice și literare gustului burghez. L. trebuia să fie „o revistă de luptă”, scrisă exclusiv pentru muncitori. Colaboratori constanți, cu articole politice și
LUMINA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287905_a_289234]
-
literaturii române, între care Ștefan Bănulescu, Nicolae Breban, Marin Sorescu ș.a., prezenți în Melancolia descendenței (1989), Bănulescu fiind preluat și într-o micromonografie apărută în 2000, apoi Marin Preda și Eminescu (Eminescu. O anatomie a elocvenței și Mihai Eminescu. Proza jurnalistică, 2003). Vocația de teoretician literar a autoarei e valorizată și în Despre „aparența” și „realitatea” literaturii (1984), o sinteză care urmărește articularea istorică a conceptelor „limbaj”, „literatură” și „literaritate”. Lucrarea constituie o contribuție la teoria originalității, după aceea a lui
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
postbelic (în colaborare cu Gheorghe Crăciun și Ion Bogdan Lefter), Pitești, 1998; ed. (Experiment în Post-war Romanian Literature), Pitești, 1999; Ștefan Bănulescu, Brașov, 2000; Principii de semiotică a culturii, București, 2000; Cultura: modele, repere, perspective, București, 2002; Mihai Eminescu. Proza jurnalistică, București, 2003. Ediții: Comunicarea și schimbarea culturală, pref. edit., București, 2001; (Multiple) Europe: Multiple Identity, Multiple Modernity - Europe (multiples): identités multiples, modernités multiples, București, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Sadoveniana, RL, 1983, 2; Dan C. Mihăilescu, „Sadoveanu. Divanul înțeleptului cu
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
Ist. lit., 780-784; Adrian Oțoiu, Trafic de frontieră, Pitești, 2000, 28, 39-40, 109, 140; Radu Voinescu, Realismul inefabil, LCF, 2001, 17; Corina Tiron, „Melancolia descendenței”, „Synthesis”, 2000-2001; Petraș, Panorama, 586-589; Dicț. scriit. rom., IV, 313-316; Constantin Cubleșan, „Mihai Eminescu. Proza jurnalistică”, CL, 2003, 9; Ștefan Borbély, Cercul de grație, București, 2003, 106-110; Firan, Profiluri, II, 264-267; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 449-451; Constantin M. Popa, Brațul de la Lepanto, Craiova, 2003, 94-100. M. In.
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
după întoarcerea din război, cu nervii zdruncinați, se sinucide, administrându-și o doză de morfină. S.-R. a publicat câteva cărți de poezie - Sărăcie (1897), Lirice (1898), Spini (1915) - și culegerea O toamnă la Paris (1897), care reunește schițe, cronici jurnalistice, amintiri, fantezii, sonete. O parte din scrierile sale gazetărești în problema feminismului intră în volumul intitulat Ele (1898). A compus libretul operei Petru Rareș (muzica de Eduard Caudella), este autorul unei antologii privitoare la literatura română din secolul al XVIII
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
pentru lectura selectivă și pentru descurajarea autorilor de maculatură literară. Dintre toți comentatorii actualității literare, Alex. Ștefănescu este cel mai departe de didacticismul (oricât de bine ascuns) al cronicii tradiționale, și cel mai avansat pe drumul unei întâmpinări de tip jurnalistic, care are alte standarde și se adresează, în principiu, unui public nou. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Preludiu, București, 1977; Jurnal de critic, București, 1980; Între da și nu, București, 1982; Dialog în bibliotecă, București, 1984; Introducere în opera lui Nichita Stănescu
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
poet. Este fiul Ioanei (n. Preda) și al lui Ion Stoian, agricultori. Urmează la București școala profesională a uzinelor Electromagnetica (1950-1952), apoi Școala de Literatură „M. Eminescu” (1952-1954). În 1968 va absolvi Facultatea de Filologie a Universității bucureștene. Activitatea sa jurnalistică se desfășoară la „Tânărul scriitor” (șef de secție, 1954-1957), „Luceafărul” (redactor, 1958-1966), „Viața studențească” (redactor-șef, 1966-1974), „Flacăra”, „Tribuna României” (redactor-șef adjunct, 1974-1977), „Urzica” (redactor-șef din 1982). Debutează cu versuri la „Albina” în 1950, iar în volum în
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
în orice lume... (Ziaristul nu-și abandonează "sursa", după ce a fumat-o, dimpotrivă, e gata să moară cu victima de gît; cînd companiile de tutun în pericol lansează un dosar menit să distrugă credibilitatea martorului, ziaristul știe să dezamorseze bomba jurnalistică; după ce postul de televiziune, la care lucra de l4 ani, a tergiversat difuzarea interviului incendiar, de frica unor procese cu daune astronomice, el, gazetarul radical, își dă demisia ș.a.m.d.). Scenariul e în echilibru instabil între personajul martorului cheie
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]