2,809 matches
-
pentru a obține un avantaj material, încălcarea legilor de statut (abandon școlar, absenteism) și comportamentul de grup sau bandă receptat de ceilalți ca amenințător din cauza zgomotului și activităților fizice implicate. Ideea de violență față de alte persoane, trăsătură principală a delincventei juvenile, pare a se datora mai mult intensei mediatizări a unor asemenea cazuri decât frecvenței cu care se produc actele respective <footnote Merton apud Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> . Principala cauză a proceselor penale în cazul minorilor este
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
penale în cazul minorilor este furtul, comis atât în locuri publice, cât și la domiciliu (caz în care, deși este un fapt neobișnuit, părinții nu-1 etichetează ca „delincventă" și doar rareori raportează incidentul la poliție). De cele mai multe ori însă, delincventa juvenilă se produce în locuri publice -pe străzi, în magazine, pe stadioane, în săli de dans, în școli etc. -, iar această caracteristică poate să reflecte tendința spre astfel de comportamente cu scopul de a atrage atenția. În definirea delicvenței este util
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în carențele educative și socio-afective din grupurile respective. Teoria disociabilității <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> elaborată de R.Mucchielli pune accentul pe o serie de factori psihosociali în explicarea delincvenței juvenile. După Mucchielli, disociabilitatea delincventului se exprimă în: a) neacceptarea colectivității, a societății; b)falsă percepție socială a celor din jur; c)lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d)respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
parametri ai managementului controlului financiar în etapa de preaderare a României la Uniunea Europeană 169 referințe Cezar Baltag 50 referințe Comparația (categoria gramaticală) 58 referințe Constituirea modelului etico-filosofic românesc 321 referințe Contabilitatea mediului 162 referințe Costache Negruzzi (1994-2004) 25 referințe Delincvența juvenilă 50 referințe Diagnosticul întreprinderii 13 referințe Diateza pasivă în morfosintaxa limbii franceze 70 referințe Dim. Păcurariu 23 referințe Din istoria relațiilor Universității „Al. I. Cuza” din Iași cu universitățile din Marea Britanie 48 de referințe Doctrine social-politice românești 55 referințe Drept
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
vasculare cerebrale și demență senilă. Se consideră că vârsta de debut a bolii Parkinson se situează între 40-50 de ani, cu o frecvență mai mare în jurul vârstei de 60 de ani. Se citează în literatură și cazuri de boală Parkinson juvenilă dar de cele mai multe ori este vorba de un parkinsonism postencefalitic. În general debutul bolii Parkinson este în jurul vârstei de 60 de ani, insidios, lent, factorii principali ai debutului fiind: • Stresul emoțional • Suprasolicitarea fizică • Expunerea la frig • Un anumit tip de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
transformări și a incidenței alarmante a violenței în familie (de regulă față de femei și copii), autoritatea familială și-a redus rolul educativ, apărînd astfel grave deviații de la un comportament normal, fapt care afectează în primul rând adolescenții și tinerii. Delincvența juvenilă, asociată de multe ori dorinței de eliberare de sub tutela familială, a devenit o regulă în cartierele periferice ale marilor orașe și se extinde social atât în țările dezvoltate cât și în cele în curs de dezvoltare. Asociată adesea cu criminalitatea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
alte interdicții oficiale, care ne-ar alinia tuturor fanatismelor și aberațiilor statelor fundamentaliste islamice. Din fericire, este vorba, cel mai adesea, doar de reacții foarte formale și oficiale ale ierarhiei bisericești sau de exaltări neofite superficiale de teologi și mistici juvenili, de ocazie, cu vocații incerte, trezite subit după 1989, după o perioadă de nu mai puțin aberante măsuri ateiste. Reversul medaliei în acest din urmă caz? O vogă acută și superficială de pseudo-mistică dubioasă, degradată, o invazie de yogini și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
unei cercetari. Elaborarea unui chestionar tip pentru validarea ipotezei violenței simbolice (si a frustrării comparativeă ar putea verifica existența corelațiilor dintre trei tipuri de agresivitate: simbolică, instrumentală și emotională. De asemeni o teorie a Învățării sociale a violenței leagă delincventa juvenilă de lipsa de respect de sine (self-esteemă. Identificarea unor corelații Între stima de sine și agresivitate sau violentă prin intermediul unei cercetări ar confirma sau infirma teoria mai sus menționată. Competiția nu se instaurează doar Între grupuri ci și Între indivizi
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Acest subiect ridică câteva Întrebări. Putem vorbi de o creștere a violenței În rândul elevilor? Care sunt faptele ce pot fi Încadrate În violența școlară? Există zone și școli mai predispuse la violență? Ce poate face școala pentru prevenirea violenței juvenile? 1. Tipologia violenței J.C.Chesnais, autor al unei Istorii a violenței , subliniază faptul că violența este o realitate schimbătoare, adesea insesizabilă. El identifică trei tipuri de violență, pe care le imaginează În trei cercuri concentrice: a) violența fizică este nucleul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
variabilei mediu și nivelul studiilor părinților asupra variabilei agresivitate verbală, pentru subiecții de sex masculin Implicații psihopedagogice Astăzi adolescenții și preadolescenții dispun de spații libere atât geografice, căt și temporale, Într-o societate care tolerează din ce În ce mai puțin manifestările de efervescentă juvenilă. Toate generațiile, categoriile sociale, modurile de viață se intersectează În spațiul public, uneori confruntându-se violent, deoarece modurile de ocupare a spațiului - atât fizice cât și simbolice - intră În contradicție unele cu altele. Delincvența de grup, inclusiv formarea gaștilor (ocazionale
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
unei cercetări. Elaborarea unui chestionar tip pentru validarea ipotezei violenței simbolice (și a frustrării comparative) ar putea verifica existența corelațiilor dintre trei tipuri de agresivitate: simbolică, instrumentală și emotională. De asemeni o teorie a Învățării sociale a violenței leagă delincvența juvenilă de lipsa de respect de sine (self-esteemă. Ar fi interesant de aflat ce corelatii există Între stima de sine și agresivitate sau violență. Competiția nu se instaurează doar Între grupuri cișți Între indivizi, chiar și În mediul școlar. Daca acest
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
până la capăt această logică absurdă, trebuie să admit că lupta aceasta presupune absența totală de speranță (ceea ce nu are nici o legătură cu disperarea), refuzul continuu (care nu trebuie confundat cu renunțarea) și insatisfacția conștientă (ce nu poate fi asimilată neliniștii juvenile). Tot ceea ce distruge, escamotează sau subtilizează aceste exigențe (și în primul rând consimțământul, care distruge divorțul) ruinează absurdul și devalorizează atitudinea ce poate fi atunci propusă. Absurdul nu are sens decât în măsura în care nu consimți la el. Există un fapt de
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
factori care contribuie, prin influiențele sale specifice, la educația copilului. Ea urmărește dezvoltarea fizică, dar și formarea orizontului cultural, formarea deprinderilor de muncă și de comportare corectă în societate. în ceea ce privește caracteristicile afective ale acestei perioade, două probleme rețin atenția: delincvența juvenilă și tulburările comportamentale. Frustrarea, provocată de multe ori de diferența dintre normele grupului și cele ale adulților, îi pot conduce pe cei cu o structură afectivă aparte Îlipsa încrederii în sine, relaționare socială dificilă, dezechilibru emoțional, antagonism etc.) spre încălcarea
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
Grupele populaționale cu risc, la care vaccinului gripal este indicat cu prioritate sunt: Vârstnicii > 65 ani Bolnavii cu afecțiuni cronice pulmonare, cardiace, renale, anemii, DZ, HIV Copiii între 6 luni și 8ani, care necesită tratament cu acid acetilsalicilic (artrita cronică juvenilă, boala Kawasaki) Persoanele instituționalizate Personalul medical, paramedical. Contraindicațiile vaccinului gripal sunt: Temporare: bolile infecțioase acute, administrare recentă de imunoglobuline, medicație anticoagulantă Definitive: alergiile la ou. 5.6 Oreionul 5.6.1 Definiție Oreionul (parotidita epidemică) este o boală infecțioasă acută
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
prin distrucție rapidă și impresionantă a țesuturilor de susținere parodontale, ducând la mobilizarea și pierderea precoce a dintelui. Etiologia specifică variază în funcție de entitatea clinică (Tabel 6.1). Tabel 6.1. Etiologia microbiană specifică a parodontitelor agresive Forma clinică Etiologie parodontita juvenilă Aggregatibacter actinomycetecomitans Capnocytophaga sputigena Mycoplasma, spirochete parodontita rapid progresivă Aggregatibacter actinomycetecomitans, Prevotella intermedia Porfiromonas gingivalis Tannerella forsithensia Fusobacterium nucleatum Eikenella corodens Campilobacter rectus c. Traumatismele odontoparodontale, de tip luxație dentară sau fractură coronară și corono-radiculară, reprezintă soluții de continuitate pentru
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
eroului principal, își încredințează unui orfelinat copilul, iar acesta moare aici într-un incendiu. într-adevăr, condițiile de viață din aceste instituții sunt extrem de dure din cauza lipsurilor de tot felul. Situați bezprizornicilor generează probleme legate de delincvență. Până în 1935 „huliganismul juvenil” este pasibil de o pedeapsă maximă de doi ani de detenție. Cum mareșalul Voroșilov se declară indignat de această clemență („Nu înțeleg de ce acești ticăloși nu sunt împușcați. Oare trebuie să așteptăm să devină niște bandiți și mai periculoși când
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
PCF se va autointitula încă din 1944 „partidul împușcaților”. Comuniștii au mai mult succes cu formarea de maquis-uri în unele zone rurale, mai ales atunci când tineretul este împins în mod masiv în Rezistență prin rechiziționarea forțată a mâinii de lucru juvenile pentru muncă în Germania - odată cu Serviciul muncii obligatorii impus în Franța în februarie 1943 - și prin instaurarea conscripției de către Republica socială italiană a lui Mussolini. Totuși, această dezvoltare a maquis-urilor are legătură cu toate forțele de rezistență. Influența comuniștilor în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
accepte regulile bazate pe înțelegerile mutuale, între covârstnici, dar pot fi încurajați să treacă de la gândirea moral convențională la cea postconvențională. Tradițional, această etapă de vârstă este considerată ca fiind una a echilibrului afectiv, două probleme rețin însă atenția : delincvența juvenilă și tulburările comportamentale. În ambele cazuri, este implicată problematica afectivă și în principal frustrarea. Activitatea motrică, ca de altfel întreaga morfofuncționalitate a organismului uman, stă sub controlul sistemului nervos central, fiind, pe măsura complexității ei, într-o proporționalitate directă cu
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
și în funcție de aceștia, comportamentul este diferit. El oscilează între anumite limite cotate a fi normale pentru vârsta respectivă. Ca urmare a unui cadru foarte larg de manifestare, tulburările de comportament tind să se confunde, adesea, la această vârstă, cu delincvența juvenilă. Tulburările de comportament pot constitui expresia unor tulburări psihice, având și anumite particularități funcție de acestea și se pot manifesta: fie numai ca un simptom în cadrul unei boli psihice de ordin psihotic ori a unei boli neuropsihice cu substrat lezional organic
Devierile comportamentale la copilul surd by Cezara Faighel () [Corola-publishinghouse/Science/84067_a_85392]
-
mai dureroase. Spre deosebire de psoră, în ale cărei manifestări cutanate există totdeauna componenta eritematoasă și pruriginoasă, în diateza tuberculinică erupțiile cutanate sunt nepruriginoase și de culoare violacee, căci sunt legate de acrocianoză, lividități, congestie venoasă localizată, caracteristice tuberculinismului. Acnee (de tip juvenil), putând lăsa (caracteristic) o cicatrice pe obrazul stâng, lateralitate stângă. Eritem nodos. Eritem Bazin, eczema de diferite feluri. 6. Tulburări endocrine. Fie hipertiroidie, mai frecvent legată de constituția fosforică, fie hipotiroidoovarism. În general, hiperpituitarism, hipergenitalism, hipertiroidism. 7. Tulburări de mineralizare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de care nu se poate desprinde, temându-se că s-ar pierde pe sine, acel sine În care se Închide, ca un ultim refugiu, tandrețea și nesfârșita imaginare a invizibilului... Eugen Ionesco Un spirit persiflator, negator - ca o joacă teribilistă, juvenilă, critică! - s-a arătat a fi Eugen Ionescu Înainte de a emigra, autor al celebrului Nu, În care demola poeți și prozatori de primă mână ai momentului și ai literaturii române. În Franța anilor ’50 a scris piese scurte, teribiliste și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
compusă din mai multe cărți, stilul, ca să zic așa în formare, din mai multe stiluri. O inconsecvență fără program estetic și fără finalitate dă întregului un aspect caleidoscopic diletant. Inteligența prozatorului, resimțită mai ales ca luciditate, cedează în fața unui patos juvenil inexplicabil. Deși elaborată, confecționată chiar sub raportul tehnicilor și limbajelor, cărticica lui Theodor Codreanu lasă o mai puternică impresie de naturalețe și spontaneitate în dialog decât celelalte debuturi. Prozatorul are simțul replicii, al monologului interior, în general al scenei relatate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
personaj luciferic de felul lui Daniel Durban și o biografie cum e a sa, aglomerată de întâmplări excepționale. Altele sunt astăzi, din câte știu, preferințele în materie de tipuri și problemele care-l preocupă pe autorul nostru. Tema romanului e juvenilă, însă execuția e surprinzător de sigură. Marele zid e, în esență, o poveste de dragoste: cursivă, ritmată. Simetriile, coincidențele și opozițiile abundă. Faptele se derulează sub presiunea determinărilor exterioare, logice, dar, mai ales, a impulsurilor interioare, iraționale. Personajele sunt angrenate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
capitole în Convorbiri literare, în 1970, de către Ion Istrati, iar, în prefața la romanul următor, Varvarienii Editura Porto-Franco, Galați, 1998 -, intitulată De ce am eșuat ca prozator?, referitor la acest prim roman al său, Theodor Codreanu afirmă că este "o carte juvenilă, scrisă nu fără un patos al lucidității, de pe vremea studenției, scoasă din sertar silit de împrejurări". Debutul balzacian al romanului, amintind, în același timp, de scrierile marilor prozatori interbelici, Rebreanu, Călinescu sau Camil Petrescu, mai ales, ca și caracterul anticalofil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
campaniile" criticilor, scotocind prin magazia cu locuri comune. Pricină pentru care Al. Dobrescu, am văzut, s-a ocupat de detractori, cercetând textele și contextele. El nu se împacă, nicidecum, cu dictatura mitului, cu bigotismul; dincolo de cabalele politice, comploturile iudaice, fronda juvenilă și puerilă vrea să afle în ce măsură adversitatea, iscată și de resorturi psihologice, iritată poate de frustrante "ziduri de iubire" cade în gesturi blasfemiatoare, devenind hulă logoreică. Nu cumva se întreabă fals-inocent criticul ieșean și denigratorii au lansat observații demne de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]