1,615 matches
-
10 cm. Apoi nu o mai uda deloc și așaz-o într-un loc răcoros și umbros. Abia prin luna mai scoate planta de la iernat, răsădește-o, înnoind măcar jumătate din pământul din ghiveci și udă bine. Curând vor apărea și lăstarii, iar până la Crăciunul următor planta va crește la loc. Cyclama. Este una dintre cel mai răspândite și fermecătoare plante de ghiveci care înfloresc iarna. Cele mai multe cyclame ajung însă la coș după câteva săptămâni, deși, bine îngrijite, pot să înflorească și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
10 cm. Apoi nu o mai uda deloc și așaz-o într-un loc răcoros și umbros. Abia prin luna mai scoate planta de la iernat, răsădește-o, înnoind măcar jumătate din pământul din ghiveci și udă bine. Curând vor apărea și lăstarii, iar până la Crăciunul următor planta va crește la loc. Cyclama. Este una dintre cel mai răspândite și fermecătoare plante de ghiveci care înfloresc iarna. Cele mai multe cyclame ajung însă la coș după câteva săptămâni, deși, bine îngrijite, pot să înflorească și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
investigații și date noi, produce ceva nou, original, de valoare și eficiență științifică și social-umană. Creativitatea este transformarea informației deja cunoscute, e experiență plus imaginație, fantezie, gândire critică. Fiecare elev posedă sămânța creativității, care poate să încolțească și să dea lăstare viguroase. Profesorul poate oferi condiții favorabile pentru stimularea creativității elevilor săi prin diferite metode și tehnologii noi de predare, printr-un climat adecvat, printr-o ambianță pe potrivă. Procesul creativ deține un rol important în societatea nostră în curs de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
un rol pozitiv în economia omului, deoarece limitează acțiunea parazitoizilor secundari, favorizând dezvoltarea populațiilor de parazitoizi primari. Plante și atacate și mod de dăunare. Păduchele cenușiu este un dăunător frecvent întâlnit în culturile de varză, formând colonii pe frunze și lăstari, din care sug sucul celular. În urma atacului, pe frunze apar pete galbene sau roz. Plantele stagnează în creștere și se usucă. La seminceri, păduchii formează colonii masive pe tijele florifere, din care cauză florile avortează iar semințele sunt șiștave. În
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și migrează în sol, unde își confecționează loji din particule de pământ, în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 1 - 2 săptămâni. Adulții apar în luna iunie sau începutul lunii iulie, se hrănesc un timp scurt cu lăstarii și florile diferitelor crucifere și apoi se retrag pentru iernat. La indivizii care au iernat în stadiul de larvă adulții apar mai târziu prin luna iunie și depun ouăle în iulie-august. Larvele care apar evoluează în tot cursul iernii până în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
o viață minieră. Ele migrează din pețiolul frunzelor până la nivelul rădăcinilor, unde distrug țesuturile, care capătă un aspect făinos. La plantele atacate, frunzele cad prematur, tulpinile se rup cu ușurință de la bază sau se ofilesc și pier. În culturile semincere, lăstarii se vestejesc și se usucă. Din această cauză, semințele rămân mici, cu facultate germinativă redusă (fig. 9 c). Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri ce au fost specificate la gărgărița galicolă - Ceuthorrynchus pleurostigma Marsh. Gărgărița semincerilor de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
vector al unor boli virotice de la cartof la tomate. Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube în câmp, sere și solarii, atacând tomatele și pătlăgelele vinete. Păduchii formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe tulpini, lăstari, inflorescențe și flori. Adulții înțeapă și sug sucul celular. Când atacul apare imediat după plantarea răsadurilor, plantele se ofilesc și se usucă. La atacuri mai tardive, plantele se dezvoltă lent, iar producția este diminuată cu 8 - 10 % (fig. 19) Pragul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și în spații protejate. Cele mai mari daune se înregistrează la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, ceapă, cartof, tutun, plante ornamentale (garoafe, mușcate, crizanteme, frezii, ciclamen etc.). Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, dar și pe lăstar și flori, înțepând și sugând sucul celular. Pe organele atacate apar pete de culoare galbenăargintie, în special în lungul nervurilor (fig, 126 c). Plantele atacate nu mai vegetează normal, rămân mici, iar producția scade până la 40 - 60 %. Pe bobocii florali
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atacă tuberculii de cartof, mai ales cei care se găsesc la suprafața solului sau fructele de pătlăgele vinete. Larvele din primele vârste perforează frunzele sub formă de orificii mici, iar pe măsură ce înaintează în vârstă rod frunzele în întregime, uneori și lăstarii. La atacuri puternice din plante rămân numai resturi de tulpini. Pagubele produse de gândacul din Colorado pot atinge valori de la 100 % la cartof, până la 80 % la pătlăgele vinete și de 20 % la tomate. Dacă nu se aplică măsuri de protecție
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în lunile august - mai. Fluturii apar primăvara, în aprilie sau începutul lunii mai și au un zbor nocturn. După o scurtă perioadă de zbor începe ponta. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe mici pe diferite organe ale plantei: frunze, lăstari, tulpini și mai ales, pe florile de tomate, ardei, năut, tutun, bumbac, porumb, unele plante spontane. Prolificitatea unei femele variază în limite foarte mari (300 - 3000 ouă), în medie 300 - 1000 ouă. Incubația durează 3 - 10 zile, în funcție de condițiile climatice
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
găsesc două pete de culoare neagră (fig. 30 b). Biologie. Iernează în stadiul de adult în sol, la 10 - 12 cm adâncime. Prezintă două generații pe an. La sfârșitul lunii aprilie - începutul lunii mai, apar adulții. Ei se localizează pe lăstarii și mugurii care apar din biloane, hrănindu—se cu frunze. După împerechere, femela depune ouăle izolat sau în grupe de 3 - 8 ouă pe tulpinile și frunzele de sparanghel. Incubația durează 7 - 10 zile, iar dezvoltarea larvară 15 - 20 de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
unde se transformă în pupe într-o căsuță de pământ. Adulții apar în iulie și dau naștere la cea de a doua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător monofag. Adulții și larvele se hrănesc cu frunzele, lăstarii și fructele de sparanghel. Plantele atacate stagnează în creștere, frunzele se îngălbenesc, se usucă, iar producția este redusă cantitativ și calitativ. Măsuri de prevenire și combatere Importanță deosebită prezintă măsurile agrotehnice și anume: o strângerea resturilor vegetale rămase în câmp
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sugând sucul celular. Provocă gofrarea frunzelor și strângerea lor în buchete compacte. Plantele atacate nu se mai dezvoltă, rozeta de frunze bazală este puternic gofrată și uneori cu secreții aderente de substrat. La culturile semincere poate cauza dereglări în formarea lăstarilor și bobocilor florali. Măsuri de prevenire și combatere. La semnalarea primelor colonii de afide se aplică tratamente foliare, prin alternanță cu insecticidele Cess 25 WP - 0,04 %, Confidor 20 SL - 0,04 %, Actara 25 WG - 0,02 %, Confidor 70 WG
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atacate și mod de dăunare. Atacul este produs de adulți și larve, atât la leguminoasele cultivate și spontane: mazărea, bobul, măzărichea, fasolea etc. De asemenea, sunt atacate plantele ornamentale: trandafirul, euforbia, nalba și plante medicinale: mușețelul, tătăneasa. Sunt atacate frunzele, lăstarii, păstăile. Adulții înțeapă și sug sucul celular. În urma atacului, frunzele se ofilesc și prezintă pete precis conturate, de culoare cafenie, florile se zbârcesc, se ofilesc, iar păstăile rămân mici și deformate. La un atac mai târziu, pe păstăi apar pete
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
culoare galbenă. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător oligofag ce atacă leguminoasele cultivate și spontane ca: mazărea, măzărichea, lintea, lucerna, trifoiul, sparceta etc. Păduchii înțeapă și sug sucul celular din țesuturi. Se formează colonii masive pe frunze, lăstari și flori și dispersate pe păstăi. Atacul se manifestă în vetre, mai intens la marginea culturilor. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă, frunzele cad, iar florile avortează, astfel că fructificarea este redusă. Acest dăunător este vector al unui număr
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
fost semnalat în sere pe culturi legumicole (tomate, pătlăgele vinete, ardei, castraveți, dovlecei etc.), plante citrice (lămâi, portocal), plante floricole (Azalea, Begonia, Cineraria, Asparagus, Cyclamen, Chrysanthemus, Freesia, Ficus, Fucsia, Gladiolus, Gerbera, Hydrangea, Phoenis, Primula etc.). Adulții și larvele atacă frunzele, lăstarii și florile, înțepând și sugând seva din țesuturi. În urma atacului apar pete caracteristice albeargintii, cu aspect mozaicat (fig. 53 b), țesuturile se necrozează, iar la atacuri puternice, frunzele se brunifică și cad. Plantele atacate stagnează în creștere, se debilitează, bobocii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate frunzele din vârful plantelor, iar cele din etajele inferioare își păstrează aspectul normal. În urma atacului, pe frunze apar pete de decolorare, rămân mici, cu marginile îndoite spre partea inferioară
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
zi fudulindu-se ca niș-te ființe cu mințile rătăcite. Unii le-au adaptat după mintea lor siriacă alții le-au grecizat de să nu le mai știe nimeni originea, dar toți se făleau că în grădina lor a ieșit acest lăstar de înțelepciune nemaiauzită. În fapt aceștia au luat exemplul ivriților, și pe religia geților și-au tras și ei de o religie cu particularitățile fiecărui iluminat. Dar toate aveau cîteva puncte comune: nu acceptau Vechiul Legămînt ca scriere teologică considerînd-o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
trupul transparent în nelumea începutului, în "eternul timp interior" sau în "adâncul vast cât lumea" scăldat "în lumina-naltă a marelui azur"14. Dar de acolo, de pe pragul cel mai de jos al adâncului germinant, se urcă pe "cărare prin lăstare de lumină", pe "pârtii către rai"; "ajunge ochii să ridici,/ Și-un plai de aburi curge-n zare"15. Ascensiunea nu e posibilă decât hrănită din adâncul deschis al ființării înscrise în orizontul ființei, impulsionată de invizibilul ce iese din
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ce se află jos își are reflectarea în lumina de sus. Așa cum "prăpăstiile tale încep chiar din mine,/ Dintru-nceput deschise-n inima mea", "prăpastie cu adânc de fericire", la fel "din fundul oarbei groape/ Eterna rădăcină spre ceruri dă lăstare"43. Nelocul începutului e semnul ivirii semnificabilului al cărui trup arată conturul unui on topos imaginal: "Eu cer/ Să urc iubirea toată, cum urci o înălțime:/ Sub orice pas să-i crească o nouă adâncime/ Și-ntinderea-i cât lumea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
având rol de stimulare a funcțiilor hepatice deteriorate. *Decoct din mlădițe uscate și măcinate de ienupăr (Juniperus communis) care se bea În cursul zilei, luând câte o lingură la intervale de o oră, cu eficiență În insuficiență hepatică. *Decoct din lăstari tineri de sparanghel (Asparagus officinalis) (20 g la 1 litru apă rece) care se bea În cursul zilei prin fracționare În 3-4 reprize. *Decoct din 1 gutuie mare, rasă și fiartă Într-un litru de apă rece care se Îndulcește
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
să-mi dedic weekendul curățării grădinii. Iarna trecută au înghețat trandafirii, cu toate că i-am îngrijit ca în cartea de gospodărie. Ar fi o tâmpenie să plantăm alții. Tot suntem plecați în perioada de înflorire maximă. E mai ușor să lași lăstarii să răsară din rădăcinile vechi. Se găsesc spaliere din sârmă de oțel, ușor de montat, se agață în câteva minute. Să aflu dacă sunt galvanizate. (Risc de murdărire cu rugină.) 1 decembrie Gård propus post special de director! Încă neclar
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
vreme, poet de valoarea unui Ștefan Petica la noi ori Arthur Rembrand (pe care el Îl citează de altfel) la francezi. Oricum, e un poet format și trebuie făcut totul ca sa-si ocupe locul pe care-l merită În antologia lăstarilor de aur secerați...Din nefericire, trebuie să vrem nu numai noi, ci și Împrejurările... Asociind Însușirilor de mai sus puritatea exemplara a limbii, vigoarea metaforica și tăria de a-si struni disponibilitățile, imaginea lui Malin proiectată În viitor - Într-un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
curent pacifist deosebit de activ în Europa de Nord, îndreptat împotriva instalării rachetelor americane Pershing 11, ca replică la acțiunile sovietice. La această atmosferă tensionată care durează pînă în 1984, se adaugă în anii 70-80 recrudescența atentatelor teroriste provenite din mișcările naționaliste, din "lăstarele" mișcărilor de stînga și din micile grupări sau chiar state arabe radicale. În ciuda acestor dificultăți, a blocajelor provocate de criză și a reticențelor Marii Britanii de a juca un rol în comunitate, proiectul european înregistrează totuși niște progrese. În anul 1979
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cald și ghiocei... Cade roua de stele Pe florile albe ale deutziei. E luna aprilie, a venit primăvara, e luna florilor și a tinereții. În tradiția japoneză se spune „seimei”, totul renaște, e proaspăt, te cheamă la viață. Mugurii devin lăstari și boboci, lăstarul devine frunză, iar bobocul se metamorfozează în floare. E luna metamorfozei, întreaga Natură se transformă, inclusiv cea umană.... Totuși, mai cad zăpezi și peste flori, mai mor și flori de la ninsori... E luna când, din senin, se
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]