1,874 matches
-
se desprinseră de pământ, făcând un salt mai înalt de un metru, ca apoi revenind la sol în aceeași poziție să hăulească de trei ori: — Hălăi șa, hălăi șa, hălăi șa! De pe dealuri primiră răspuns, vătaful făcu un semn spre lăutari ca să se pornească jocul călușului. Cei unsprezece bărbați păreau acum cai ce se legănau când la pas, când la trap, când în galop, săreau, mimau că ar fi nărăvași și nu se lăsau înșeuați, ridicau picioarele ca să fie potcoviți, făceau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mutul dansa în mâini; dacă flăcăii săreau în sus, el făcea tumbe; de se închinau la domn, el se închina lui Selin, și tot așa, în aparență contradictoriu, sublinia armonia dansului și a acrobațiilor. Nu se întunecase când au amuțit lăutarii, ca să lase să se audă ceilalți lăutari ce aduceau încă trei cete de călușari. De ce vorbesc românește? îl întrebă mirat Selin pe Toma Cantacuzino. — Așa vorbesc ei, sunt aromâni sau chiar români curați. — Sunt mulți pe aici? Or fi, cine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în sus, el făcea tumbe; de se închinau la domn, el se închina lui Selin, și tot așa, în aparență contradictoriu, sublinia armonia dansului și a acrobațiilor. Nu se întunecase când au amuțit lăutarii, ca să lase să se audă ceilalți lăutari ce aduceau încă trei cete de călușari. De ce vorbesc românește? îl întrebă mirat Selin pe Toma Cantacuzino. — Așa vorbesc ei, sunt aromâni sau chiar români curați. — Sunt mulți pe aici? Or fi, cine-i numără? — Beiul știa că sunt români
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Să așteptăm să vedem și minunea asta. — Minunile trebuie ajutate, măria ta. Vătaful vorbea într-un fel repezit mâncând de multe ori vocalele și cum discuția lor se făcea în șoaptă în timp ce flăcăii din ceata cealaltă dansau stăpâniți de ritmul lăutarilor, vodă își încorda toată luarea aminte ca să priceapă tot. N-am știut că ești vătaf de călușari. — Eh, ce nu face omul ca să poată să colinde timp de o lună toate coclaurile pe unde trăiesc rumânii! La noapte intrăm în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Prima ceată se desprinse din iureșul dansului și, aruncându-se cu un salt în sus, toți treisprezece căzură în genunchi și strigară într-un glas: — Să trăiești, măria ta! Se ridicară și porniră spre munte, imitând galopul cailor în ritmul lăutarilor. Pe rând, fiecare ceată își luă rămas bun de la domnitor, pierzându-se în noapte și în codru. Erau românii de peste Dunăre, care la liturghie pomeneau numele voievodului lor. A doua zi, când să încalece, prințul Ștefan s-a împiedicat, a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Adormi in caldu-ti leagăn, lumina mea, si taciNu pot cânta si încă nu ești destul de mare, Ca sa-ti pot spune basmul cel nesfârșit, in care Se sting de frig si foame copiii cei săraci... Muma tânăra de Dimitrie Bolintineanu I Lăutarii cânta hore grațioase; Tinerii feciori Cântă după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetite Dulce rumenesc, Apărând cu mana mandrele cosite, Sărutări pe gura las de le răpesc. II Dar tu, femeie tânăra, De ce
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
de inedite pentru noi. Capitolul 2 București Originea și sensul acestui nume • Orașul plăcerilor • E vorba de o imensă urbe prost construită • Noroaiele, iarna • Palate și cocioabe • Lux și sărăcie • Lipsa monumentelor • Turnul Pompierilor • Cișmigiu • Promenade • Sărbătorile strămoșilor • Călușari și lăutari După unii, Bucharest, Bukarest sau Bucuresci (ultima denumire reia ortografia română) este vechea Thyanus, devenită mai târziu Bucuria, mare Curie a prinților valahi. După alții, București nu era în 1660 decât un simplu sat, care a fost transformat la acea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Plantele rare, arbuștii odoriferanți își dispută spațiile libere dintre masivii de verdeață. O moviliță centrală, construită în formă de labirint, peșteri în stil rocaille, elegante foișoare, scaune comode, bolți cu pupitru pentru muzicile militare ce alternează cu modestele orchestre ale lăutarilor (muzicieni țigani): aceasta este grădina Cișmigiu. Întreținerea sa îi este încredințată unui grădinar-șef german, un artist remarcabil; cheltuielile cad în sarcina casieriei municipale. Cișmigiul e un loc de întâlnire pentru amatorii de plimbări solitare, care vin aici căutând un
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în cel mai modest cabaret, la nunta boierului ca și la logodna celei mai sărace dintre țărănci. În toate orașele și în satele importante se găsesc una sau mai multe familii de țigani, consacrate din tată în fiu profesiei de lăutar de țară, de muzicant ambulant. Orchestrele din Valahia s-au bucurat mereu de o oarecare celebritate; ele trec drept păstrătoare a cântecelor vechi celor mai iubite din țară. Au fost cunoscuți dintotdeauna sub numele de lăutari, cuvânt care vine de la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în fiu profesiei de lăutar de țară, de muzicant ambulant. Orchestrele din Valahia s-au bucurat mereu de o oarecare celebritate; ele trec drept păstrătoare a cântecelor vechi celor mai iubite din țară. Au fost cunoscuți dintotdeauna sub numele de lăutari, cuvânt care vine de la lăută72, un fel de instrument cu coarde, a cărui origine este anterioară psalterionului lui David, dacă boemienii-țigani se trag din primele emigrări din India. Etimologii atribuie acestui nume de lăutari o origine latină, aceea de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cunoscuți dintotdeauna sub numele de lăutari, cuvânt care vine de la lăută72, un fel de instrument cu coarde, a cărui origine este anterioară psalterionului lui David, dacă boemienii-țigani se trag din primele emigrări din India. Etimologii atribuie acestui nume de lăutari o origine latină, aceea de laudator. Într-adevăr, lăutarii cântă faptele strălucite ale oamenilor iluștri și, în sărbătorile familiale, virtuțile și nurii logodnicei, nașterea copiilor, aniversările etc. Lăutarii mergeau să cânte departe; aveau obiceiul de a se duce pe la toate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de la lăută72, un fel de instrument cu coarde, a cărui origine este anterioară psalterionului lui David, dacă boemienii-țigani se trag din primele emigrări din India. Etimologii atribuie acestui nume de lăutari o origine latină, aceea de laudator. Într-adevăr, lăutarii cântă faptele strălucite ale oamenilor iluștri și, în sărbătorile familiale, virtuțile și nurii logodnicei, nașterea copiilor, aniversările etc. Lăutarii mergeau să cânte departe; aveau obiceiul de a se duce pe la toate popoarele de limbă română și chiar și în Serbia
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
se trag din primele emigrări din India. Etimologii atribuie acestui nume de lăutari o origine latină, aceea de laudator. Într-adevăr, lăutarii cântă faptele strălucite ale oamenilor iluștri și, în sărbătorile familiale, virtuțile și nurii logodnicei, nașterea copiilor, aniversările etc. Lăutarii mergeau să cânte departe; aveau obiceiul de a se duce pe la toate popoarele de limbă română și chiar și în Serbia; erau ținuți toată vara și nu erau lăsați să plece decât după ce erau copleșiți de daruri. Ei reprezentau pentru
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
stabilit la București nu numără mai puțin de cinci sute de indivizi; din primele zile cu timp frumos își desprinde roiurile ce vor trece Dunărea, vor păși peste Carpați sau se vor răspândi în Valahia, peste tot unde sunt chemate. Lăutarii nu păstrează nicio notă scrisă tot repertoriul lor le este gravat în memorie de la vârsta cea mai timpurie. La patru sau cinci ani, băieții au în mână un flaut al lui Pan (nai), mai târziu, o lăută și, în fine
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ajuns să treacă pe sub ferestrele unui pianist sau pe lângă zidurile teatrului pentru a reproduce cu exactitate partituri întregi. Unele orchestre joacă valsuri de Strauss, cadriluri franțuzești, bucăți de operă cu un aplomb imperturbabil și fără a omite vreun pasaj. Un lăutar din București, violonist emerit, fu chemat la o serată la care erau invitați câțiva străini. El repetă imediat și fără a ezita tot ce tocmai fusese cântat la pian. Fu întrebat dacă putea acompania acest instrument: "Pot", spuse el, iar
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ezita tot ce tocmai fusese cântat la pian. Fu întrebat dacă putea acompania acest instrument: "Pot", spuse el, iar nota, abia atinsă, era reprodusă atât de prompt de vioara țigănească încât părea că e vorba de una și aceeași execuție! Lăutarii sunt adevărați rapsozi; nu numai că au păstrat melopeele antice, ci și comoara poeziilor naționale. Sunt mândri de numele lor, care nu exprimă în niciun fel ideea de muzician, enunțată în limba română prin cuvântul muzicant. Exclusiviștii lăutei resping orice
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în ceea ce privește cântecul. Lăutele acompaniază în permanență. Se cântă la ele când cu degetele, când cu vârful ascuțit al unei pene. Astfel este această breaslă deosebită care nu se amestecă nici cu românii, nici cu vreun alt trib din rasa ei. Lăutarii merg cu capul sus și nu au nimic din servilitatea, din josnicia celorlalți țigani. Fizionomia lor e aceea a unor adevărați artiști; au în general trăsături frumoase; când cântă, privirea lor are ceva ce ține de inspirație. Se îmbracă bine
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
trăsături frumoase; când cântă, privirea lor are ceva ce ține de inspirație. Se îmbracă bine și, fapt remarcabil, dirijorii poartă costumul vechilor boieri: ișlicul, anteriul, centura și giubeaua! Este, în această țară, o dovadă semnificativă pentru tipul de respect acordat lăutarilor. Capitolul 3 De la București la Ismail Sensul cursurilor de apă • Munții Bucegi • Vulturii cu două capete • Trecători și frontiere • Grenzer și Grăniceri • Se înțeleg perfect • Ploiești, Buzău, Brăila, Galați, Ismail Șoseaua care duce de la București la Ploiești e bună și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
valabilă pentru toate aparițiile ulterioare ale cuvântului boemian/ boemieni (n. tr.). Kalusari, în original; această notă este valabilă pentru toate aparițiile ulterioare ale cuvântului Călușari (n. tr.). Lautari, în original; această notă este valabilă pentru toate aparițiile ulterioare ale cuvântului lăutari (n. tr.). 68 Pe un deal în sudul orașului se află o capelă purtând numele de Bucur, despre care se spune că ar data de la fundarea Bucureștilor. 69 De doi ani, criza politică le-a dat o lovitură fatală acestor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
istoria leului romanesc i; această notă este valabilă pentru toate aparițiile ulterioare ale cuvântului swanziger (n. tr.). lauta în original (n. tr.). 72 Lăuta semnifică exact același lucru ca și luth [lăută în limba franceză, (n. tr.)] (laud în arabă); precum lutierii noștri, lăutarii fac și repară tot felul de instrumente. În latină în original; "lăudător", cel care laudă, cf. DRLR (n. tr.). naü în original (n. tr.). musicante în original (n. tr.). Bucedzi în original (n. tr.). De la cuvântul german Grenze graniță, frontieră
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
n. tr.). Aluzie la armata franceză condusă de mareșalul Maison, ce alungă armata egipteană a lui Ibrahim Pașa, redând zona Greciei, cf. PRNP (n. tr.). 76 Aceste arii așa-zis locale, aceste orchestre cunoscute drept maghiare se datorează unor adevărați lăutari; acest lucru nu e valabil doar în cazul Mehadiei, ci în cel al întregii Ungarii. De ce oare se împopoțonează astfel oamenii cu pielea acestor bieți țigani? 77 Die Hercules bäder nachst Mehadia [de fapt, Die Hercules Bäder nächst Mehadia: Băile
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
m-ai chemat... Cum să te chem eu pe tine, mă, puturosule, să te îmbeți acolo ca un... și să începi să... Fac și dreg pe nunta fi-tii, nici n-aș fi venit, să mă fi chemat cu șapte lăutari... Apele, râurile, bălțile nu-mi vorbeau, nu puneam deci mare preț pe ele; nici ploile, nici pădurea, nici soarele... îmi șopteau doar că suntem împreună și că suntem fericiți, mare lucru, vedeam și simțeam și singur că așa este. Când
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
la fel de discret, dat tot nu avea curaj să-i vorbească. Simțea însă că-i mai aproape de trupul ei și în nări îi avea mirosul, ...busuioc ...calomfir ...lămâiță. Nu cunoștea ceva mai frumos. În acel an se hotărâse să tocmească el lăutarii. Strânsese arvuna de la băieții din sat și se pregătea să dea drumul primei hore din Noul An. Frigul nici nu era simțit în aburii de vin fiert. Muzicanții suflau în alămuri care erau încălzite cu rachiu din plin. Flăcăii își
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
strigi dacă l-ai vedea că-i prin ogradă. Dorel era vecinul de la vale de casa lor, cu mulți copii și o casă care era mereu lună după ce ieșea din mâinile Ilenei, soția lui. Locul îl moștenise la un vechi lăutar din scripcă din sat, unchi cu Dorel, mort de multă vreme, că doar cei bătrâni își mai aminteau de el. Săraci, dar curați la minte, trup și suflet, vecinii se bucurau de aprecierea și încrederea țaței Antonica. Când pleca de
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
sta alături. Soarele îi urmărea deschizând în fața lor drumul, mângâind ușor cu raza lui fața celor doi. Poarta era atât de aproape. - Să-mi zici ce ai vrea să cumpăram. Luăm tot ce- ți place. Dacă ăi pofti, arvunim și lăutarii pe drum. Totul pentru tine, fata mea dragă și mângâierea mea. Vorbim cu preotul de te-a cununa întru cele sfinte. Așa mă pot bucura și eu de tine. - Lasă tată, lasă că or mai face și ceilalalți ce o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]