28,201 matches
-
despre lutul pătimirii noastre cum a mistuit atâtea vremi și atâția Prometei... Citește mai mult Statuie în amurgSi iată-mă la capătul zileiincremenit în lutul meupăzind ritualuri profanela picioarele mele, alte statui solitarecu brațe descarnate implora un cer pustiuși cu lacrimi de piatrăpovestesc un timp de jaleStatuile se clatină. Statuile cad.Se fac iarăși lut.Alte statui solitare se ridicăde aici sau de nicăierinimeni nu le mai vedenimeni nu le mai vreanu-i nimeni să le iertesufletele ferecate în lutcând chiar lutul
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
-napoi se va-ntoarce-nzecit Și un om fericit dăruind tu vei fii! * de Gabriela Mimi Boroianu ****** Să știi * Ți-s dorurile-n ploi de primăvară Ce în tristetea lor m-au învelit Că sufletu-ncepu deodat' să doară Iar lacrima din ochi pe față s-a pornit. * Mă doare depărtarea dintre noi Ce peste suflet joacă-un dans de iele, Cu talpa goală-n bălți, râzând, de ploi, De ochii uzi de-atâtea doruri grele... * Îmi geme inima când te
IZVOR DE IUBIRE ~ SĂ ȘTII ~ DORINȚĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382645_a_383974]
-
visul mi-e-nsemnat cu tine Cu doruri care mă așteaptă Arsura să le-o sting, știi bine Cum ritmu-și bate-n partea dreaptă! * Tu strigi din munți spre văi de dor. Eu stau pe-un mal și te ascult Și-n lacrimi scriu versuri ce vor Să calce timpul chiar mai mult, * Legându-mi dorul meu de-al tău Ca-n viață binecuvântați, Să îl rugăm pe Dumnezeu Să nu ne lase-nstrăinați. * de Gabriela Mimi Boroianu Referință Bibliografică: Izvor de iubire
IZVOR DE IUBIRE ~ SĂ ȘTII ~ DORINȚĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382645_a_383974]
-
06 martie 2015 Toate Articolele Autorului O, mamă iubitoare, de griji împovărată, cu-a vieții veșnicie, din noapte poți face zi. Ești universul lumii în suflete de copii. Din blestem dumnezeies îți duci povară-n soartă. Menirea-ți scalzi în lacrimi de patimi și durere, când alții vor să-ți frângă iubirea de ai tăi fii. În veac de nemurire duci iubirea inimii, până când pe chip se-așterne veșnică tăcere. Îți port recunoștință, că sprijin mi-ai fost la greu și
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
oi căuta măicuță, veșnic ocrotitoare. Când pe trecut se-așterne o veșnică uitare, punând a sa pecete pe lumea dispărută. Dar încă-mi mai duc viața cu soarta mea nătângă, să mai nutresc speranța de har desprins din minte și lacrima tristeții din ochi curgând fierbinte, le-aș pune în condei, ca prin vers, și el să plângă. Tristețea să-mi alunge prin curgerea de vreme. Din sufletul de mamă să îmi aline doruri a căror pătimire transpare dintre rânduri. Când
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
Acasă > Poeme > Devotament > SUFERINȚĂ,TU... Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului SUFERINȚĂ, TU... El plânge cu lacrima lucrurilor." -Nichita Stănescu- de Leonte Petre Am suferit și pentru crizanteme, Cănd ruginise-alaiu-ntreg de frunze, Dar tu, iubito, n-ai de ce te teme Ești tot la fel în gândurile-ascunse. Am suferit apoi când flori de gheață Se incrustau în geamuri
SUFERINTA,TU... de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382664_a_383993]
-
învețe rodul În muguri de lumină ascunde-n taină nodul Din gâtul meu, din inima-mi pustie, din viața mea Din așteptarea asta cu zimți de iarnă grea În care gheața zace precum a morții pânză Acoperindu-mi ziua cu lacrima de mânză A nins cu dărnicie, cu țepe și minciună Cu rânjete hidoase în noaptea fără lună Și-n dimineața asta fără de primăvară Mă ninge iar sfârșitul iubirii fără scară Referință Bibliografică: Iubirea fără scară / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN
IUBIREA FĂRĂ SCARĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382678_a_384007]
-
divinitate, către esența nemărginirii și a dezrobirii. Se regăsește pe sine doar acolo unde poate îmbrățișa absolutul și unde libertatea sa interioară înseamnă o călătorie spre cetatea sublimă a divinității. Fiecare vers este o poartă spre seninătate, dar și o lacrimă care urcă spre cerurile năzuinței în doruri necuprinse. Cântecul său lăuntric își găsește mângâierea într-una din cele mai frumoase forme fixe ale poeziei, sonetul. Dar, pentru Anatol Covali, această formă de poezie nu reprezintă încorsetare, ci descătușare, zbor spre
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
curcubeie, păduri care freamătă de doruri răsunătoare, viori ale asfințitului care mângâie privirea sa blajină și însetată prin cânturi ale liniștii depline. Un cor de îngeri coboară să aducă lumii sale purificare și tihnă. Iar fiecare înger a lăsat o lacrimă a necuprinsului pe versul poetului. Sonetul e acea scânteie a cuvintelor care se aprinde în emoție și se stinge în fascinație. Iar poetul e acel spirit care-și lasă farmecul să ardă. Astfel, Anatol Covali stăpânește arta de a transforma
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
-i dau iubirii nici o șansă! De ce există vină în marea de iubire? Când singură să crimă de care-i acuzată, Este că n-are decât dreptul de-a alege, Între legi scrise și dragostea curată. Și mi-am ascuns în lacrimi disperarea, De umbra amintirii ce încă mă mai doare, O lume prea meschina ne-a ciopârtit iubirea, Și ne-a lăsat străini și goi, si arși de remușcare! Dorina Omota 7.12.2014 Referință Bibliografica: Imposibilă iubire / Dorina Omota : Confluente
IMPOSIBILA IUBIRE de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382689_a_384018]
-
în urmă și-n față pădurea ruginită așteaptă din dumbrăvi căderea brumelor, o ațintești cu sufletul. Și într-un fel și în celălalt, interpreta Delia Matache te-a cucerit iremediabil. Vrei să plângi, de ea să uiți? Nu! Scăldată în lacrimile ochilor tăi, Delia e mai frumoasă ca orhideea luminată de stropi de apă. Râzi și o uiți ? Nu! În scânteile voioșiei, Delia are brațele întinse neuitării! Să o iubești, atât a rămas! Să o iubești privind-o, să o iubești
DELIA MATACHE. FRUMUSEŢEA, ÎMPOTRIVA CURENTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382692_a_384021]
-
și trecute prin deșert aș aduce-n brațe marea și ți-aș spune că te-aștept. Tălpilor le-aș da cărări presărate cu sulfina, gândului trecut prin vama, doar lumini și nicio vină. Peste răni aș pune mir dintr-o lacrima de tei, dimineața unei clipe mult prea repede ne-o ei... Iar fântânii ce-i secata i-aș udă buza uscată, cumpănă deasupra vremii să nu scârțâie vreodată...! foto sursă internet Camelia Cristea Referință Bibliografica: Cumpănă / Camelia Cristea : Confluente Literare
CUMPĂNA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382696_a_384025]
-
sat natal că, văl înlăcrimat pe ochi mi se așează. E dor de maica dusă la cimitir din deal, unde biserica, locuri de veci veghează. Mă podidește plânsul, când intru-n cimitir și mă întâmpină scheletele reci de cruci. Cu lacrima tristeții mai stropesc suvenir de flori, când le împart la măicuța și bunici. Priviri înlăcrimate de dorul celor duși în lumea sortită la veșnică tăcere, ard ca făclia lumânărilor de pe cruci. Când vibrează-n lacrimi, dorul de revedere. Cu fiori
PE LOC SFINȚIT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382694_a_384023]
-
scheletele reci de cruci. Cu lacrima tristeții mai stropesc suvenir de flori, când le împart la măicuța și bunici. Priviri înlăcrimate de dorul celor duși în lumea sortită la veșnică tăcere, ard ca făclia lumânărilor de pe cruci. Când vibrează-n lacrimi, dorul de revedere. Cu fiori de spaimă îngenunchez la mormânt, le mângâi amintirea și irișii din flori. Spre pace și odihnă mă rog la Tatăl Sfânt. Mă-nchin și le sărut pozele ce-mi dau fiori. La casă părintească duc
PE LOC SFINȚIT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382694_a_384023]
-
solemnității. Soluțiile lirice denotă o serioasă cultură poetică. Versuri muzicale, încărcate de dramatism, în care să poată vibra sensul adevărat, purtând în el deopotrivă «cerși pământ». Încrederea autorului în puterile izbăvitoare și răbdătoare prin timp ale poeziei este curată ca lacrima cea mai pură a suferinței... (Mariana Filimon) Obișnuit să se travestească și în Otello și în Radames, și în multe alte personaje, Anatol Covali își scoate astăzi masca și ne arată că, de fapt, este un excelent poet, căruia îi
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
www.sst.bibliotheca.ro/membri/Covali.htm Cântând Nu încape nicio îndoială Deasupra mea aripa îngerului ocrotindu-mă. În ochii sufletului meu Zâmbetul Creatorului - curcubeu feeric. Poate inima mea să nu se bucure? pot gândurile să mai facă șiraguri din lacrimi? Mi-am înțeles, în sfârșit, menirea. Mai e timp și drumul pe care am pășit e lung, nu i se zărește capătul. Mi-am pus traista pe umăr și mă îndrept spre împlinire cântînd. Basarabia Basarabia - Mâna stângă a României
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
timpul, iubirea nu a stins.. Gândurile mele din nou zboară Cu dragoste și dor,la tine, Te iubesc și azi ca odinioară Și-ți simt prezența lângă mine. Am crezut că timpul care trece Va face dragostea să moară. Al lacrimilor izvor să sece, Și liniștea încet s-apară. Chiar dacă timpul iute a zburat Inima nu vrea să te uite! Nici clipele când noi ne-am sărutat, Nici zilele cu dor trăite. A inimii veșnică iubire, Trăită o dată în viață, Eu
EȘTI DRAGOSTEA ADEVĂRATĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382719_a_384048]
-
stelare, Că ne-am aprinde numai de-o scânteie Și-am arde în aceeași lumânare, Eu ți l-am dat, nici nu mai știu prea bine Cum de s-a întâmplat, de câte ori... Ți l-am pus vindecare pe suspine, Pe lacrimi, serafimi mângâietori. Eu nu ți-am dat sărutul cu simbrie, Ci doar să-ți fie sevă de-nceput, Acum vreau să-ți aduc o mărturie: Când sunt cu tine, eu mă fac sărut! Violeta Cîmpan Referință Bibliografică: SĂRUTUL, de VIOLETA
SĂRUTUL, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382714_a_384043]
-
pelerinaje iar pornesc, Se roagă și se pocăiesc. Se-nchină la icoane și la sfinți. Pentru copii, pentru părinți De sănătate, de iertare Se roagă întruna la Iisus La Precista și Cel de Sus. Viața să pară mai ușoară Fără de lacrimi și povară. Aprind lumânări, pun flori În Duminici și Sărbători. Ionel GRECU Referință Bibliografică: PELERINAJ / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V, 06 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Grecu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PELERINAJ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382708_a_384037]
-
ar fi tăiat orele. Minutele treceau cu greu în liceu. Părea că în acest loc, clepsidra timpului s-a fisurat și prin spărtura delicată, clipele de nisip galben-pământiu, sincronizat incredibil cu fețele celor prezenți se scurgeau încet, tragic, ca niște lacrimi amare din veșmântul transparent de sticlă glacial. Secundele păreau că intră în spirala elicoidală a timpului, un fel de labirint al lui Minos, din care nu găseau scăpare decât cu greu, urmărind firul salvator al Ariadnei. În clase, adolescenții aveau
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
mese-ntinse, bucurie, jertfe puse pe altare, cu dyonis împreună s-au așezat toți la masă, bacanale și misterii, farsă trasă după farsă, odyseu cu penelopa, mânâ-n mână și cuminți, mulțumeau lui zeus-tatăl, preoților și la sfinți. bucurie fără margini, lacrimi pline de iubire, nu credeau că-s împreună, nu-ș veneau deloc în fire, după atât amar de timp, dup-atâta despărțire. luna bate printre cetini și alunecă pe mare, ca fantoma unei umbre, ca o umbră peste zare, stele picură
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382710_a_384039]
-
și dragile-mi abise. * Îți dau și-un ochi,îndrăgostit de tine, Și celălalt ,însăngerat fără de vină, Atăta doar;durerea casuntem din tină , Șnu eter sau miere de albine. * Îti dau și inima cu patru cămăruțe, Două ocupate doar cu lacrimi și suspine, Iar celălalte două ,doar cu dor de tine. Și ce rămăne?... Ți le trimit cu-n tir și doua-trei căruțe Îți dau de toate;tot;și săngele din mine! Dar ție treaba asta văd că nu-ți convine
ULTIMUL SONET AL DOCTORULUI V. VOICULESCU[TRADUCERE IMAGINARĂ] de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382725_a_384054]
-
Acasa > Poezie > Amprente > APOCALIPTIC Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Erai urgisit să nu mai iubești, Lacrimi în inimă îți înghețau Și-acum nu greșesc, că îmi ești Ultima zi, ce aș vrea să o iau... Apocaliptic, trec de-astă ură, Dobor un somn -n a lui visare, Ultima să fiu, decapitând tortura Realului blestem, iar tu
APOCALIPTIC de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382729_a_384058]
-
departe de noi, e casa de nebuni? Trăiesc într-o lume fără credință, Prostituția respectată mai mult ca o știință! Bolnavii în loc să fie tratați, se sting pe rând, Copiii se culcă-n foamete și se trezesc, plângâd. Pleoape încărcate de lacrimi și durere, Ignoranța-n societate devenită plăcere, Bătrânii se pierd în amintiri și-n speranțe, Familii destrămate, în suflete doar distanțe. Democrația se înneacă în propriile valori, Noi ne scoatem pălăria ca dobitoacele-n fața lor. Ei iși vând onoarea
ÎMBIBAȚI ÎN PĂCATE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382739_a_384068]
-
în van! ............................................... Ce minunate erau jucăriile tale În mâinile mele ca două petale! Jucăriile acelea din lemn și din piatră, Cioplite cu grijă, acolo, pe vatră... M-AM VISAT CU TINE... M-am visat cu tine, Mamă Și mi-e lacrima sărată, Noaptea-n valuri se destramă, Zorii limpezi mi se-arată. Ce mi-ai spus eu nu mai știu, Ca un fulg așa-mi erai În Poemul care-l scriu, În poemul ce-l citeai Ca pe-o dulce rugăciune
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]