1,070 matches
-
care au permis extinderea și mai mult a gamei de produse cum ar fi nipluri pentru radiatoare și plasă de sârmă. În același timp, uzina și-a modernizat transportul țaglelor de relaminare de la cuptoarele de încălzire la trenul continuu de laminare și transportul colacilor de sârmă de la vârtelnițe la platforma de răcire. În paralel, în 1929 a luat ființă compania Industria Sârmei Brăila care avea ca profil producerea de profile laminate în bare și colaci precum și sârmă laminată în colaci. Cele
Laminorul () [Corola-website/Science/318300_a_319629]
-
două uzine au fuzionat în 1959 pentru a forma Brăila. În 1967 ia ființă secția de lanțuri comerciale (singura cu acest profil din România); în 1969 laminorul nr. 2 de profile ușoare și mijlocii a fost amenajat și modernizat pentru laminarea profilelor din oțeluri aliate; în 1973 a fost dat în funcțiune un laminor de profile cu secțiuni speciale, respectiv laminorul nr. 3 realizat din utilaje disponibilizate. În anii 1974-1975 mașinile de fabricat cuie au fost parțial înlocuite cu mașini noi
Laminorul () [Corola-website/Science/318300_a_319629]
-
pastă, care nu este precum lutul, naturală, ci fabricată, se satisfac aceleași nevoi în formă precum: Cu excepția obiectelor obținute fie în serie, industrial, cu șabloane, fie liber, manual, prin jet de aer și cu clește special, sticla este produsă prin laminare și în foi plane de câțiva milimetri grosime, perfect netede sau cu un ușor ornament în relief. Sticla plană colorată (translucidă) sau clarî (transparentă) are 2 binecunoscute utilizări artistice: vitraliul sau picturi cu sticlă și picturi de icoane pe sticle
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
automate sunt echipate cu sisteme automate de modificare a vitezei de frământare, turația brațului de malaxare la schimbarea consistenței sau vâscozității aluatului. După prepararea aluatului are loc divizarea acestuia în bucăți de maximum 1 kg, pentru a ușura procesul de laminare, ulterior. Aluatul divizat se modelează în forme rotunde, prin modelarea manuală. Modelarea aluatului se face în scopul ușurări prelucrării ulterioare. Crestarea se face la suprafață cu ajutorul cuțitului, practicându−se o crestătură în formă de X. Aluatul se acoperă cu un
Foitaj () [Corola-website/Science/324118_a_325447]
-
de apă poate influența nefavorabil calitatea aluatului, produsele obținute, având un aspect aplatizat, neplăcut. Aluatul se întinde în formă de romb, lăsându-i mijlocul mai gros. Deasupra se așază grăsimea, care trebuie să aibă aceeași consistență cu aluatul. Turarea sau laminarea aluatului care are un conținut mare de grăsime se procedează prin presare ușoră cu merdeneaua, pentru repartizarea grăsimii în strat uniform în interiorul aluatului, timp în care se și subțiază. Se întinde apoi cu merdeneaua sau se introduce în laminor sau
Foitaj () [Corola-website/Science/324118_a_325447]
-
Gorilla Glass 2, ce oferă durabilitate sporită în cazul contactului cu obiecte contondente tari. În cadrul acestui panou se află afișajul sau ecranul de 3,9 țoli, Nokia accentuând în prezentările oficiale modul în care ”iconițele plutesc dedesuptul degetului”, fapt datorat laminării acestuia. De asemenea, acesta beneficiază de Nokia ClearBlack Display, o tehnologie ce îmbunătățește nivelul de intensitate al culorii negre. Ecranul este AMOLED și are o rezoluție de 480x854 pixeli și suportă până la 16,7 milioane de culori. Tot în cadrul panoului
Nokia N9 () [Corola-website/Science/325651_a_326980]
-
trebuie s-o susțină, se stabilește numărul și grosimea foilor de sticlă, respectiv numărului foliilor sintetice. Gradul de siguranță crește proporțional cu numărul foliilor sintetice folosite. Sticla laminată poate fi și securizată (înainte ca sticla să treacă prin procesul de laminare), astfel crescând și mai mult rezistența sticlei finite. Se poate lamina sticla transparentă, dar și sticla colorată în masă sau sticla vopsită; totodată, între foile de sticlă se pot introduce diferite țesături sau printuri pentru a răspunde cerințelor arhitecturale sau
Sticlă laminată () [Corola-website/Science/329939_a_331268]
-
sticlei finite. Se poate lamina sticla transparentă, dar și sticla colorată în masă sau sticla vopsită; totodată, între foile de sticlă se pot introduce diferite țesături sau printuri pentru a răspunde cerințelor arhitecturale sau de design. De asemea, folia de laminare poate avea diverse culori sau poate fi mată. Astfel, sticla laminată cu folie mată la interior poate fi o alternativă la sticla sablată, având avantajul că nu se pătează precum sablajul exterior. Sticla laminată are proprietăți acustice superioare față de sticla
Sticlă laminată () [Corola-website/Science/329939_a_331268]
-
științific de doctor inginer în anul 1970 și a publicat un numar de 119 lucrări științifice, dintre care 37 reprezintă tratate, manuale și îndrumare. Dintre acestea se remarcă în mod deosebit manualele universitare "Teoria deformării plastice" și "Procedee neconvenționale de laminare" și tratatele "Calibrarea cilindrilor de laminare" și "Teoria și tehnologia deformării prin tragere", primele lucrări de acest gen din literatura de specialitate românească. Din anul 1990 a fost conducător științific de doctorat în specialitatea Deformări plastice și tratamente termice și
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
1970 și a publicat un numar de 119 lucrări științifice, dintre care 37 reprezintă tratate, manuale și îndrumare. Dintre acestea se remarcă în mod deosebit manualele universitare "Teoria deformării plastice" și "Procedee neconvenționale de laminare" și tratatele "Calibrarea cilindrilor de laminare" și "Teoria și tehnologia deformării prin tragere", primele lucrări de acest gen din literatura de specialitate românească. Din anul 1990 a fost conducător științific de doctorat în specialitatea Deformări plastice și tratamente termice și a fost șeful catedrei Deformări plastice
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
Studii și cercetări privind modelarea procesului de deformare plastică prin tragere fără ghidaj interior a țevilor 1995 Cătălin POPESCU - Cercetări privind rolul refulării în procesele tehnologice de forjare 1996 Constantin STĂNESCU - Studii și cercetări de modelare matematică a procesului de laminare în caje reversibile 1996 Ion CIUCĂ - Studii și cercetări privind transformările structurale în titan și în unele aliaje de titan după laminarea la rece 1997 Ionel NEGULESCU - Studii și cercetări privind optimizarea parametrilor tragerii pe dorn a țevilor de dimensiuni
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
refulării în procesele tehnologice de forjare 1996 Constantin STĂNESCU - Studii și cercetări de modelare matematică a procesului de laminare în caje reversibile 1996 Ion CIUCĂ - Studii și cercetări privind transformările structurale în titan și în unele aliaje de titan după laminarea la rece 1997 Ionel NEGULESCU - Studii și cercetări privind optimizarea parametrilor tragerii pe dorn a țevilor de dimensiuni mici din oteluri 1998 Gaspar PETRUS - Cercetare privind condițiile de deformare în calibrele profilelor fasonate 1998 Mariana Lucia ANGHELESCU - Posibilități de inducere
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
obținut titlul științific de doctor inginer în specialitatea Laminoare la Institutul de Oțel și Aliaje din Moscova , universitate de referință în domeniu, cunoscută în toată lumea. Tema tezei de doctorat a cuprins la etapa elaborării, priorități în domeniu, ocupându-se de laminarea cu viteze mari, de până la 50 m/s., situându-se și acum în zona performanțelor ridicate în tehnică laminarii. A fost permanent prezent în activitatea de cercetare științifică, de pe băncile facultății și apoi în calitate de cadru didactic universitar, iar prin lucrările
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
în zona performanțelor ridicate în tehnică laminarii. A fost permanent prezent în activitatea de cercetare științifică, de pe băncile facultății și apoi în calitate de cadru didactic universitar, iar prin lucrările sale a contribuit la rezolvarea multor probleme privind tehnologia de prelucrare prin laminare și tragere pentru noi materiale în siderurgia românească. A stimulat de asemenea pătrunderea sistemelor informatizate în proiectarea și conducerea proceselor de prelucrare plastică prin laminare. În acest sens a realizat un număr mare de programe de calculator pentru uzinele și
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
iar prin lucrările sale a contribuit la rezolvarea multor probleme privind tehnologia de prelucrare prin laminare și tragere pentru noi materiale în siderurgia românească. A stimulat de asemenea pătrunderea sistemelor informatizate în proiectarea și conducerea proceselor de prelucrare plastică prin laminare. În acest sens a realizat un număr mare de programe de calculator pentru uzinele și combinatele siderurgice din țară. Bogată activitate de cercetare a fost valorificata în peste 80 articole (din care 8 în străinătate) publicate în reviste de specialitate
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
4 Tratate apărute la EDITURĂ TEHNICĂ 1. Colectiv coordonat de Prof.dr.Suzana Gâdea - MANUALUL INGINERULUI METALURG - vol ÎI - cap.8.5. Calibrarea cilindrilor de lucru ai laminoarelor, București, 1982- pag.380...425 2. E.Cazimirovici, S.Samoilescu - CALIBRAREA CILINDRILOR DE LAMINARE., București, 1987, 355 pag. 3. E.Cazimirovici, M.Guțu, I.Moldovan - CARTEA LAMINORISTULUI, București, 1987, 272 pag. 4. E.Cazimirovici, I.Negulescu, M.Târcolea, D.Răducanu - TEORIA ȘI TEHNOLOGIA DEFORMĂRII PRIN TRAGERE, Buc. 1990, 268 pag B - 6 Manuale universitare
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
Ediția a-I-a - 1979, Ediția a-II-a - 1984 3. I.Drăgan, I.Ilca, S.Badea, E.Cazimirovici - TEHNOLOGIA DEFORMĂRII PLASTICE, București 1979, 662 pag. 4. E.Cazimirovici- TEORIA DEFORMĂRII PLASTICE, București 1981, 262 pag 5. E.Cazimirovici- CALIBRAREA CILINDRILOR DE LAMINARE, Buc. 1995, 140 pag. 6. E.Cazimirovici, M.V.Suciu, L.Angelescu, V.Suciu - TEHNOLOGII NECONVENȚIONALE DE LAMINARE, București, 1998, 209 pag. C - 7 Manuale universitare apărute la alte edituri 1. E.Cazimirovici - BAZELE TEORETICE ALE DEFORMĂRII PLASTICE, ISBN 973-9493-00-9, Editura
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
TEHNOLOGIA DEFORMĂRII PLASTICE, București 1979, 662 pag. 4. E.Cazimirovici- TEORIA DEFORMĂRII PLASTICE, București 1981, 262 pag 5. E.Cazimirovici- CALIBRAREA CILINDRILOR DE LAMINARE, Buc. 1995, 140 pag. 6. E.Cazimirovici, M.V.Suciu, L.Angelescu, V.Suciu - TEHNOLOGII NECONVENȚIONALE DE LAMINARE, București, 1998, 209 pag. C - 7 Manuale universitare apărute la alte edituri 1. E.Cazimirovici - BAZELE TEORETICE ALE DEFORMĂRII PLASTICE, ISBN 973-9493-00-9, Editura BREN, București 1999, 267 pag. 2. D.Răducanu, E.Cazimirovici, ș.a. - PRINCIPII TEORETICE, TIPURI DE TESTE ȘI
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
Cazimirovici, ș.a. - PRINCIPII TEORETICE, TIPURI DE TESTE ȘI APLICAȚII PRACTICE ÎN MECANICĂ RUPERII,ISBN 973-9475-50-7 Editură PRINTECH, Buc. 1999, 83 pag. 3. E.Cazimirovici - MEMORATOR PENTRU LAMINORIȘTI, ISBN 973-9493-31-9, Editura BREN, București 1999, 110 pag. 4. E.Cazimirovici, M.V.Suciu- LAMINAREA MATERIALELOR METALICE SPECIALE, ISBN 973-9493-37-8, Editura BREN, Buc. 2000, 254 pag. 5. E. Cazimirovici - TEORIA LAMINARII, ISBN 973-8141-08-X, Editura BREN, București 2001, 175 pag 6. E. Cazimirovici - TEHNOLOGIA LAMINARII, ISBN 973-8143-61-6, Editura BREN, București 2001, 181 pag. 7. E.Cazimirovici
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
a valorilor și modelelor de afaceri cu clienții. Acest proces orientat către clienți a contribuit semnificativ, în decursul ultimilor ani, la dezvoltarea afacerilor Konica Minolta. În industria de ambalaje și etichete, se estimează creșterea eficienței operațiunilor de finisare (tăiere, lăcuire, laminare, ștanțare) pentru producțiile de serie mică. Konica Minolta caută oportunități pentru accelerarea inovațiilor în acest domeniu prin alianța cu MGI Digital Technology, producător francez lider pe piața echipamentelor de printare digitală, dar și prin consolidarea parteneriatelor cu mai mulți producători
Konica Minolta, un nou centru strategic de printare industrială by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103899_a_105191]