15,723 matches
-
asupra metodei. Aceasta era atitudinea față de băieți. Ziceai: "Fugio, -ere, -gi, -itum". Se scărpina încetișor la ceafă și voia altă conjugare. Începeai să turui, fără greș: "Audio, -ire, -ivi, -itum"... Ei, și-acum să vedem cum este cu regalul limbii latine: cele cinci declinări... Când ajungea aici, știai că-ți pregătește prohodul. Începeai ca o moară bine reglată: "Singular: N. silva; G. silvae; D. silvae; Ac. silvam; Abl. silva, V. silva. Plural: N. silvae; G. silvarum; D. silvis; Ac. silvas; Abl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ultimei dorințe și nici proverbiala cârpă neagră pe ochi. În viața mea nu mai văzusem un erou ca mine. Pitico-pedofilul a ridicat sabia în aer și a lovit: "Mătăluță trebuie să știi că în epoca aceea de aur a limbii latine se cânta la ceva nobil, la harpă, nu la scripcă". A venit rândul meu să joc rolul încremenitului. Mă așteptam la o lovitură mortală și, surpriză, nu mi-a fost atins niciun fir de păr. Îmi împrospătasem aerul titlurilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
este poate prea mândru și chiar indiferent, dar asta numai fiindcă lui nu îi turuia gura într-una, ca altor tineri. Când vorbea, însă, dovedea mereu agerime în gândire prin replici rapide, 1 Aurită este calea de mijloc (în limba latină). F 22 Rareș Tiron neașteptate și îndrăznețe, fiecare propoziție scoțându-i în evidență inteligența, gustul și buna creștere. Nu uita niciodată să se manifeste, iar acest lucru era la el întotdeauna o acțiune, nu o fanfaronadă fără valoare. Astfel, avea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mea, înfiorându-mă, căci o astfel de preumblare prin sufletul cuiva, cu atât mai mult când este într-atât de împovărat, sensibilizează întotdeauna pe om și îl pune adânc pe gânduri... noiembrie, 2012 1 Rațiunea supremă pe lume (în limba latină). 38 Rareș Tiron Istorisiri nesănătoase fericirii 39 Voință împlinită oarte de curând, o întâmplare din cale-afară de neobișnuită a reușit să zguduie cugetul și bunul mers al treburilor populației din micul oraș, din care eu stau și notez pe foi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
negru pe ochi, sau, dimpotrivă, dacă acela a fost momentul când i-a fost tras de pe ei. Oricum ar fi, însă, concepțiile mistice nu își găsesc locul în creația mea, căci eu stau 1 Frământare continuă a sufletului (în limba latină). 42 Rareș Tiron în slujba cititorului cu unica menire de a dezvălui doar adevăruri de viață, așa cum sunt ele. Or, tocmai de aceea, propun să aruncăm o privire mai atentă asupra surprinzătoarei și neașteptatei schimbări de direcție a eroului acestei
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și grozăvia din sufletul său, ori împlinirea lăuntrică și ocara lumii - nu știa. Alteori, dimpotrivă, își spunea că totul este doar o chestiune de atitudine, iar faptul că fetița îl tulbură până la 1 Dragostea este aceeași pentru toți (în limba latină). 58 Rareș Tiron disperare, nu are, în fond, nimic rău cu adevărat. Iar concluzia aceasta, ei bine, îl satisfăcu într-un final, căci la ea a și rămas. „La urma urmelor, ceea ce crezi uneori cu mintea că este un lucru
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
treacă nici măcar o zi, fără ca el să nu-și exerseze această nouă deprindere a sa, tot consolidând-o și consolidândo. Altă cale n-avusese de ales. De fapt, fata viam invederunt 1, căci, 1 Soarta a găsit calea (în limba latină). Istorisiri nesănătoase fericirii 109 dacă există un dram de fatalitate în fiecare dintre noi, în acest tânăr erou exista cu mult mai mult! În condițiile acestea, el începuse să trăiască izolat, dar nu singur. Selectiv fiind și trecând totul printr-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de-a face chiar cu legea eternă a compensației. „Se vede limpede că ceva s-a schimbat în mine. Încă nu-mi dau seama bine, dar parcă am impresia vagă că 1 Am venit, am văzut, am învins (în limba latină). Cuvinte atribuite lui Iulius Cezar. Istorisiri nesănătoase fericirii 169 schimbarea este de natură negativă. Foarte ciudat. Asta chiar căi interesant și nemaiîntâlnit. Merită investigat...”, îi trecu lui un gând prin minte. De când începuse a se droga, printre altele, lui îi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de bine, încât se comporta întocmai ca pugilistul bine pregătit și cu experiență mare, care, analizând înaintea meciului fiecare modalitate de a lovi a adversarului, știe bine, în timpul lui, cum și în ce direcții trebuie 1 Vrând nevrând (în limba latină). 180 Rareș Tiron să se ferească cu succes. De regulă, în astfel de momente, furia Victoriei se învolbura și mai mult, tot sângele i se urca repede la cap, se aprindea la față și începea să tremure de nervi. Se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
prins nedormit), omul ne spune că regula prevede ca biletul să fie arătat și la urcare, și la coborâre. Nu mai are nici un rost să vă povestesc despre crucile pe care ni le facem post factum... Vin dintr-o țară latină în care leneveala (eu numesc, afectuos, "contemplație" acest sublim fenomen care m-a definit încă din copilărie, traumatizat, cum eram, de perspectiva temelor de algebră și de geometrie, preschimbate brusc în teribile arcana coelestia) și fentarea grațioasă a legii se
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
al IV-lea și al V-lea, cu mania donatiștilor (numiți astfel după fondatorul sectei, africanul Donatus Magnus, și taxați ulterior drept "eretici"), credincioși care ajunseseră, potrivit mărturiilor lui Edward Gibbon din Declinul și căderea Imperiului Roman, să tulbure ceremoniile latine și să profaneze templele păgâne, în încercarea de a fi martirizați. La un moment dat, istoricul notează, cu vădită repulsie anglo-saxonă față de orice formă de extremism religios, că donatiștii "pătrundeau, uneori, cu forța în tribunale și îi sileau pe judecătorii
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Yuro Yuro are 7 ani. Yuro crede că este o broscuță. Yuro se târăște pe podea, de-a bușilea, și încearcă să-mi smulgă papucul din picior. Yuro îmi răspunde că nu știe când a învățat să scrie în alfabetul latin, alături de hiragana. El crede că a știut tot timpul și se îndoiește că l-a învățat cineva. Yuro îmi răspunde girl când îi arăt cartonașul cu desenul unei fete și boy când îi arăt cartonașul cu desenul unui băiat. Vreau
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
folosit pentru a desemna acțiunea de bază, "a întinde o sfoară", după cum poți să întinzi mâna, să te întinzi în pat (la fel de bine, ba chiar mai plăcut, să te întinzi cu cineva), să întinzi masa, hora, vorba, pasul etc. Limbile latine îmi par a fi campioanele polisemiei, spre deosebire de cele germanice, unde o mai mare disciplină se practică în ordonarea realității. Germana îi este, cred, cel mai aproape japonezei, care se situează la polul opus, să zicem, românei și francezei. Pentru că, lucru
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Kant și Hegel, terminând cu o lucrare de licență despre existențialismul înțeles ca umanism în gândirea lui Jean-Paul Sartre, temă la modă în anii '50. La Roma am învățat lucruri la care nu aș renunța sub nici o formă: claritatea limbii latine, precizia terminologiei, argumentarea coerentă în sine și mai ales exigența disciplinei în muncă. Astfel, după trei ani, eram foarte convins că am găsit un punct stabil, o perspectivă de a privi viața și o bază științifică sigură pentru parcursul meu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pentru a se scuza, citează de bunăvoie acel credo quia absurdum cred pentru că este absurd și evident îl refuză. Dictonul provine, cum deseori se afirmă, de la Sfântul Augustin, dar trebuie să ne întoarcem la cel ce a pregătit strada teologiei latine, la avocatul Tertullian. Nu vreau și nu pot să-mi închid rațiunea în fața problemelor de credință. Îmi e străin tot ce este absurd, obscur, infantil, grosolan, conservator. La fel cu orice formă de isterie pseudoreligioasă de masă sau chiar la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
iudeo-creștin, precum am arătat recent în ultima mea carte Der Islam (Islamul, 2004). Sarcina mesajului Bisericii ar fi de a traduce conceptele fundamentale ale credinței creștine ce au fost exprimate prin vocabularul grec antic târziu, iar după aceea cu cel latin, în lumea gândirii și a limbajului contemporan. Coerență și disponibilitate în dialog Nu doresc să continui vechea polemică a dogmelor, ci să mă las condus de cel care pentru mine reprezintă "calea, adevărul și viața". Acest capitol mi-a confirmat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
binelui, nu ar presupune o cauză eficientă, ci doar o cauza deficitară. Cel ce afirmă acest lucru este însuși Sfântul Augustin, Părintele Bisericii care, dat fiind că la începuturile sale aderase la o religie dualistă, maniheismul, a transferat întregii teologii latine ideea funestă de păcat originar sau ereditar ce se transmite prin raporturile sexuale lucru ce a făcut ca sexualitatea să apară ca o putere demoniacă a răului încă de la început. Mă întreb dacă forța negativă a răului nu trebuie să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
un mod nou sexualitatea, fără teamă și mult mai favorabil omului, și să o interpreteze ca pe o forță a omului, creată și acceptată de Dumnezeu, ce dăruiește viața. Și Maria, mama lui Isus, venerată încă de la început în Occidentul latin, fusese considerată chiar și de Sfântul Toma d'Aquino, a avea păcatul originar (până în secolul XIII). Totuși, în această epocă, se atribuită cultului Mariei o tot mai mare importanță (de Vergine numquam satis Sfânta Fecioară nu va fi lăudată niciodată
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
apăra pe acel student sau era vorba chiar de persoana sa). Conform altor surse, Calinic I. Popp Șerboianu a luat parte la Primul Război Mondial, în calitate de ofițer de cavalerie 34. După încheierea războiului, pentru o perioadă suplinește franceză, greacă și latină la Seminarul Teologic de la Curtea de Argeș. În 1922 pleacă pentru trei ani în America, trimis se pare de Patriarhia Ortodoxă, pentru a face propagandă ortodoxă printre românii de acolo 35. În momentul în care Șerboianu era suspectat în anii 30 de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ca pedeapsă, ci ca suprem omagiu de onoare și curățire, chiar atunci când popoarele-n rătăcirea lor adorau în locul lui Dumnezeu cel adevărat idolii, făuriți din piatră sau aramă, din animale sau elementele naturii"155. El identifica prezența, ca o moștenire latină, inclusiv în diverse obiceiuri românești de Sfântul Ilie sau de Sfinții 40 de Mucenici. În acest punct Șerboianu livra una dintre cele mai relevante întâmplări din Vechiul Testament referitoare la incinerare, care demonstra odată în plus cele afirmate mai sus: Capitolul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
picior de egalitate înhumarea și incinerarea, era o mutare inteligent așezată de către arhimandrit, reprezentând un argument "tacit" pro cremațiune 176. Ea îi deschidea posibilitatea de a contracara acuzele anti cremaționiștilor, incriminați de faptul că ei nu cinstesc nici măcar vechea obișnuință latină de a discuta doar la superlativ despre decedați: "Aceasta instituție funerară, Crematoriul ab initio a fost obiectul celei mai violente campanii de presă, întrebuințându-se termenii cei mai triviali atât la adresa ei, cât și a decedaților aduși aici, ba nu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
I, he wrote for the journal Culture. A journal for church singers in Romania, and signed as hierodeacon. Calinic I. Popp Șerboianu fought in World War I, as a cavalry officer. After the war ended, he taught French, Greek and Latin at the Theological High School in Curtea de Argeș. In 1922, he left for America for three years, sent by the Orthodox Patriarchate to spread the Orthodox faith among Romanians who had settled there. After his return from the United States of
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
-și Încline Încă o dată capul și să se retragă, când tânărul rosti niște cuvinte În limba lui care Îl făcură pe celălalt englez să se Întoarcă mirat. Cu coada ochiului, Alatriste Îl văzu zâmbind pe Guadalmedina, care În afară de franceză și latină vorbea și limba ereticilor. — Prietenul meu spune că vă datorează viața, George Villiers părea puțin stingherit, ca și cum din partea-i ar fi preferat să considere conversația Încheiată, iar acum traducea de voie, de nevoie cuvintele celui mai tânăr. Că ultima lovitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de-o parte; pe de altă parte multe întreprinderi private produc bunuri și servicii publice, astfel încît putem vorbi de o interferență realizată printr-o deplasare în dublu sens. Organizate ca regii autonome, sau societăți comerciale, mai centralizate în țările latine, catolice, mai descentralizate în țările nordice, protestante, întreprinderile publice au cunoscut un avînt deosebit după al Doilea Război Mondial, pe fondul dominației doctrinei keynesiane și au avut ca scop declarat protejarea ramurilor strategice, ocuparea cvasideplină a mîinii de lucru, stabilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
serviciul public Evocînd chestiunea dreptului la grevă, atingem un subiect delicat. În țări precum Germania sau Statele Unite, funcționarii nu au dreptul la grevă, deoarece ei beneficiază de garanția locului de muncă și trebuie să asigure continuitatea serviciului public. În țările latine, acest lucru nu a putut fi interzis. Totuși, o grevă, chiar legală, reprezintă o entorsă a principiului continuității serviciului public, mai ales atunci cînd nu există un minimum de servicii asigurate. Trebuie deci să ne între-băm cărei logici îi corespunde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]