2,345 matches
-
admiratorilor și foștilor săi elevi, o medalie LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 50 ANI. Aversul și reversul medaliei respective mai cuprind, alături de inscripția menționată mai sus, chipul profesorului în profil spre stânga și o reprezentare alegorică a Înțelepciunii (femeie încoronată cu lauri, care ține în mâna dreaptă o bufniță). Cincisprezece ani mai târziu, în 1936, se realizează o altă medalie. Aceasta are menirea să marcheze 65 de ani de viață ai lui Nicolae Iorga și 30 de ani de când, în aprilie 1906
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
NEAMUL ROMÂNESC. După cum se poate observa, medalia are pe avers (fig. 96av) busturile savantului și cel al soției acestuia, orientate spre stânga, precum și, pe o bandă marginală, reliefată, inscripția: ECATERINA ȘI NICOLAE IORGA, iar în partea de jos, ramuri de lauri și de stejar. Pe reversul medaliei, (fig. 96rv), în centru, este reprezentată „clădirea proprie, mică albă, cu o perfectă acustică, terminată în iulie 1912; operă a inginerului Dimitriu, din Ploiești, moldovean de origine” a Universității Populare din Vălenii de Munte
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
În anul 1990, la semicentenarul brutalei sale treceri în neființă, sunt realizate două medalii și o plachetă. Una dintre medalii, realizată din inițiativa S.N.R., are pe avers (fig. 90av) chipul savantului cu barbă și pălărie, orientat jumătate stânga, ramuri de lauri și inscripție cu numele și anii existenței sale lumești. Pe revers (fig. 90rv) este ansamblul de clădiri ce găzduiește Institutul de istorie ctitorit de Iorga, ram de lauri și inscripții. Medalia realizată în anul 1990 din inițiativa Secțiunii din Botoșani
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
90av) chipul savantului cu barbă și pălărie, orientat jumătate stânga, ramuri de lauri și inscripție cu numele și anii existenței sale lumești. Pe revers (fig. 90rv) este ansamblul de clădiri ce găzduiește Institutul de istorie ctitorit de Iorga, ram de lauri și inscripții. Medalia realizată în anul 1990 din inițiativa Secțiunii din Botoșani a S.N.R. este invadată pe revers (fig. 97av) de inscripții și simboluri, unele dintre acestea discutabile. Interesantă ni se pare imaginea bust a lui Iorga, realizată de Gheorghe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
stânga, cuprins într-o bandă, mărginită de c.l.e. și c.l.i., cu inscripția ACAD EMIL CONDURACHE PREȘEDINTELE SOC. NUMISMATICE ROMÎNE .26-X-1958. Reversul este mai mult decât modest din punct de vedere al conceperii. Pe un ram de laur este inscripția pe trei rânduri: DIN PARTEA MEMBRILOR SOCIETĂȚII / CU OCAZIA REALEGERII CA PREȘEDINTE / 22 FEBRUARIE 1958. SERGIU CELIBIDACHE „Eu mă simt natural român, mai român decât atunci când am plecat, pentru că tot ce am făcut a fost pornind de la o oarecare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe gravor, cât și pe cel ce a gândit proiectul. Impresionează în mod deosebit capul dirijorului, cu figura puternic marcată de ani și bărbia sprijinită în mâna stângă, de pe avers, precum și mâinile cu bagheta dirijorală, care ies din ramul de laur și care domină întreg reversul. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR AGRICOLE ION IONESCU DE LA BRAD În lucrarea monografică din anul 2002, dedicată învățământului superior agronomic ieșean, profesorul universitar consultant Constantin Vasilică, unul dintre autorii coordonatori ai acesteia, afirmă că Ion Ionescu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe care este inscripția 90 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT AGRONOMIC UNIVERSITAR LA IAȘI 1912-2002. Pe revers este o bandă, mărginită de cercuri liniare, cu legenda CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLA CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistică este realizată după macheta sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru nota de expresivitate care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Ion Ionescu de la Brad”, la împlinirea onorabilei vârste de 80 de ani, profesorului universitar doctor Constantin Vasilică i-a fost înmânată medalia pe al cărui avers (fig. 104av) îi este dăltuit chipul într-o impresionantă, prin finețea execuției, ghirlandă de lauri, înconjurată de legenda PROFESORUL UNIVERSITAR DR. CONSTANTIN VASILICĂ (sus, sub forma nimbului) LA A 80-A ANIVERSARE (jos arcuit). Legenda, în dispunere și alcătuire similară aversului, continuă pe revers cu O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ CU COMPETENȚĂ DISCIPLINEI DE FITOTEHNIE și 5
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
imaginile de mai jos. Pe avers (fig. 105av) este efigia savantului ieșean, realizată în viziunea gravorului Vasile Gabor și legenda semicirculară DRAGOMIR HURMUZESCU 1865-1954, continuată pe două rânduri, deasupra umărului stâng, CNR-CEI / 1994. Pe revers (fig. 105rv), în coroană de lauri, este o legendă distribuită în două registre: PROMOTORUL / ÎNVĂȚĂMÂNTULUI / ELECTROTEHNIC / UNIVERSITAR / IAȘI 1912-BUCUREȘTI 1913 (sus); PREȘEDINTELE FONDATOR / AL COMITETULUI / ELECTROTEHNIC / ROMÂN / 1927 (jos), care comunică, nu prin reprezentări medalistice din păcate, ci prin exces de cuvinte și unele date discutabile
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mm), modelată de unul dintre gravorii consacrați din jurul Monetăriei Naționale, Constantin Dumitrescu. Medalia are pe avers (fig. 106av) chipul cu puțin bust al savantului, orientat jumătate dreapta, înconjurat de inscripția ACAD. PROF. ȘTEFAN PROCOPIU (sus) 1890-1990, între două ramuri de laur (jos). Pe revers (fig. 99rv), inscripția circulară 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA MARELUI FIZICIAN ROMÂN (sus) S.N.R. SECȚIA BÎRLAD (jos), încadrează o reprezentare ce cuprinde formula cuantei de energie (ε=hν), cea a magnetonului Bohr - Procopiu, admis ca unitate cuantică
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Sub gât este inscripționat numele gravorului și mai jos, spre marginea medaliei, o stea în cinci colțuri. Chipul este flancat în față și în spate de inscripția arcuită PROFESORUL ERNEST JUVARA / MCCMLXX-MCMXXXIII. Pe revers, (fig. 112rv) o ramură bogat de laur arcuită spre dreapta contemplatorului medaliei îmbrățișează inscripția pe patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, dată de simplitatea conceperii acesteia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
darul să întregească dimensiunea personalității (capul Meduzei, pe reversul medaliei savantului Ion Cantacuzino, discobolul sculptorului Myron, din secolul al V-lea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului, pe reversul medaliei profesorului Rainer, sau, cel mai simplu, bogatul ram de laur, pe reversul medaliei doctorului Juvara). Și în zilele noastre s-au realizat medalii pe baza unor proiecte a căror originalitate este de necontestat precum cea a prof. Vasile Dobrovici, ocazionată de aniversarea Institutului Gregorian, cea a profesorului doctor Nicolae Hortolomei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dedicată, în anul 2005, marelui chirurg Nicolae Hortolomei, prin legenda reversului (fig.118rv) RECUNOȘTINȚA / CHIRURGILOR / ROMÂNI, la 120 DE ANI DE LA NAȘTERE și două simboluri de largă accesibilitate (toiagul lui Esculap, respectiv șarpe încolăcit pe un baston, și ram de laur), fără intenția celor care au conceput-o, este o replică la medaliile despre care am discutat mai sus. Medalia, realizată în tehnica proof, are pe avers (fig. 118av) chipul marelui chirurg orientat jumătate dreapta, înconjurat de legenda pe două rânduri
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
123rv) medalia are doar inscripții CENTENAR C. I. PARHON (arcuită, în partea de sus) OMAGIUL ELEVILOR SI COLABORATORILOR (în parte de jos). În mijloc, pe patru rânduri 1874-1974 / FONDATORUL / ENDOCRINOLOGIEI / ROMÂNESTI. Sub inscripția din mijloc sunt plasate două ramuri de laur stilizate, dispuse simetric și legate la mijloc cu inel. Această medalie, comandată după model conceput și aprobat de oameni străini domeniului, are drept caracteristică repetarea inutilă a unor elemente și mesaje în inscripții abundente (două inscripții CENTENAR C.I.PARHON și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
profil spre stânga, într-un medalion ce dă impresia de profunzime (o interesantă impresie de spațialitate, care detașează aparent chipul savantului de fundalul pe care este gravat). Medalionul este înscris într-un pătrat în colțurile căruia sunt plasate frunze de laur. Menționăm că fotografierea acestei interesante plachete ne-a fost înlesnită cu multă amabilitate de domnul profesor universitar doctor Dumitru Buiuc, de la U.M.F. Iași, căruia îi mulțumim călduros și pe această cale. Mai menționăm că în laboratorul de patologie condus de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
semnătura incizată a gravorului, sculptorul I. JALEA. Pe revers, (fig. 130rv) este imaginea clădirii institutului creat din inițiativa savantului, având deasupra inscripția pe șase rânduri INSTITUTUL / DE / INFRAMICROBIOLOGIE / AL / ACADEMIEI / REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. În exergă, deasupra a două ramuri de lauri dispuse arcuit, o legendă ne informează, în primul rând, că medalia este inițiată de ELEVII ȘI PRIETENII, iar în rândul al doilea, prin milesimul MCMLXVI, că este realizată la a 70-a aniversare, dacă avem în vedere anul nașterii, 1896
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medalistică a acesteia (V. Gabor și C. Dumitrescu, în 1991, Gh. Adoc, în 1993). Pe aversul medaliei machetate de Constantin Dumitrescu este redat capul în profil spre stânga, având deasupra semicircular inscripția NICOLAE TITULESCU, mărginită simetric de două ramuri de laur, care-i dau alura nimbului. Inscripția este continuată în partea de jos, tot circular, MARE JURIST ȘI DIPLOMAT ROMÂN. Pe revers este casa memorială din Titulești-Olt. O altă medalie, din anul 1991, este inițiată de Asociația „Nicolae Titulescu”, Muzeul de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
rămășițele pământene și citat cu dorința în sensul respectiv, exprimată testamentar(fig. 137rv). Medalia machetată de sculptorul Gheorghe Adoc are pe avers(fig. 138av) chipul cu bust orientat spre stânga, iar pe revers (fig. 138rv), pe două ramuri de 123 lauri dispuse simetric, legenda pe cinci rânduri RECUNOȘTINȚĂ / PENTRU / CONTRIBUȚIA LA DEZVOLTAREA / RELAȚIILOR CU / ROMÂNIA. Mesajul legendei reversului devine explicit, dacă îl corelăm cu o reprezentare a aversului globul pământesc profilat pe imaginea din plan secund a clădirii care a adăpostit
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
trei rânduri) 10me ANNIVERSAIRE DU BUREAU INTERNATIONAL / POUR L’UNIFICATION DU DROIT PENAL / 1928-1938 (în dreapta pe două rânduri) A SON FONDATEUR / V. V. PELLA. Reversul medaliei (fig. 139rv) are inscripția circulară frântă în partea de jos de balanță și ramură de laur pe carte deschisă LES CONFERENCES INTERNATIONALES POUR L’UNIFICATION DU DROIT PENAL, continuată în mijloc pe șapte rânduri VARSOVIE 1927 / ROME 1928 / BRUXELLES 1930 / PARIS 1931 / MADRID 1933 / COPENHAGUE 1935 / LE CAIRE 1938. Inscripțiile, deși sunt în limba franceză, prezintă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
SLAST/1986. Marin Preda a fost prozatorul pe care l-am admirat constant, dar pe care am îndrăznit mult mai târziu să-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
SLAST/1986. Marin Preda a fost prozatorul pe care l-am admirat constant, dar pe care am îndrăznit mult mai târziu să-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de Câmpie (județul Mureș), Bosanci (județul Suceava), lacul și pârâul Pețea (județul Bihor) și o parte dintre rezervațiile principale din zona carpatică: Pietrosul Rodnei, Piatra Craiului, Valea Bâlei - din Făgăraș, Parângul, Codrul Secular Slătioara, Codrul Secular Giumalău, Pădurea Mociar, Dosul Laurului, Pădurea Letea. În anul 1935 a fost înființat Parcul Național Retezat, cu o suprafață de 13.000 ha, care cuprinde păduri semivirgine, peisaje alpine, căldări și lacuri glaciare, pășuni, precum și diferite specii valoroase de plante si animale. Dintre speciile forestiere
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de exemplu cel al trumpilinilor, nu departe de orșul Brixia, cel al camunienilor, în apropierea orașului Bregomum, cel al salasilor, lângă Eporedia. Acestea nu respectau buna vecinătate. Înfrântea destul de frecvent și proclamate pe Capitoliu drept învinse, aceste triburi, în ciuda tuturor laurilor nobililor triumfători, îi prădau necontenit pe țăranii și negustorii Italiei septentrionale. Această stare nu putea fi combăturtă în mod serios câtă vreme nu se luau măsuri drastice, și anume, romanii să traverseze înățimile Alpilor și să supună și versanții nordici
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
s-a decernat intrarea triumfală și i s-au făcut mari onoruri. Amână triumful chiar el însuși căci Roma era în doliu după dezastrul lui Varus. Intră totuși în Roma îmbrăcat în toga praetextă având pe cap o cunună de lauri. S-a urcat pe tribuna înălțată, pe Câmpul lui Marte, unde în prezența Senatului care stătea în picioare s-a așezat cu Augustus între cei doi consului, de aici a salutat poporul, fiind condus de la un templu la altul. În
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
jos). În zona centrală este Palatul Sturdza, cu antenă, până nu de mult sediu al Studioului de Radio Iași, de pe strada Lascăr Catargiu, văzut din perspectiva sud-estică. În partea de jos este inscripția RADIO IAȘI așezată pe două ramuri de lauri dispuse semicircular. Credem că inscripția 60 ANI de pe revers putea lipsi, din moment ce mesajul acesteia ni-l comunica anii 1941-2001 de pe avers. Aflăm de la Pr. Florin Șerbănescu{\cîte 37} că în anul 2001 s-au împlinit 600 de ani de când, „la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]