5,973 matches
-
astfel volumul hematiei. Când hematiile trec prin plămân, ele se micșorează puțin. Compușii carbaminici sunt formați prin combinarea bioxidului de carbon cu grupări amino terminale ale proteinelor din sânge. Cea mai importantă proteină este globina din componența Hb; reacția de legare a CO2 la molecula de Hb poate fi reprezentată astfel : Reacția are loc foarte repede fără prezența unei enzime; cea mai mare parte din acidul carbamilic este sub formă ionizată. Hb ne oxigenată (redusă) poate lega mai mult CO2 decât
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
loc foarte repede fără prezența unei enzime; cea mai mare parte din acidul carbamilic este sub formă ionizată. Hb ne oxigenată (redusă) poate lega mai mult CO2 decât HbO2. Astfel, descărcarea O2 în capilarele periferice crește încărcarea cu CO2, iar legarea O2 crește descărcarea CO2 la nivel pulmonar (efect Haldane, fig. 87). Efectul Haldane poate fi explicat printr-o mai bună capacitate a hemoglobinei reduse de a prelua ionii de H+ produși atunci când acidul carbonic disociază și prin facilitatea crescută a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
dimensiunea particulelor filtrate sub 4 nm. Ca urmare a acestor caracteristici ale filtrului glomerular, toate moleculele cu o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni sunt filtrabile liber. Moleculele foarte mari nu se filtrează deloc (majoritatea proteinelor plasmatice). Gradul de legare al moleculelor mici de proteinele plasmatice va afecta și trecerea acestora prin filtrul glomerular. Cu cât substanța este mai aderentă la proteinele plasmatice, cu atât persistența sa în circulație va fi mai îndelungată. Studiile de dinamică moleculară au demonstrat că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
substanțelor gazoase și volatile, precum anestezicele gazoase, corpii cetonici sau alcoolii. Excreția salivară nu este o formă reală de excreție, pentru că de obicei substanțele eliminate prin salivă sunt înghițite. Excreția este dependentă de pH-ul salivar și de gradul de legare cu proteinele plasmatice. Tubii excretori ai glandelor salivare excretă apă și săruri și sunt sensibili la reglarea eliminării prin aldosteron. Eliminarea salivară a substanțelor este folositoare pentru monitorizarea nivelelor plasmatice ale anumitor droguri sau medicamente. Este de asemeni o cale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
limbi romanice: it. coperire, fr. couvrir, sp. cubrir. Alături de verb, s-a păstrat și substantivul (a) coperământ „acoperiș“ < lat. cooperimentum, existent și în dialectele sud-dunărene. A lega este moștenit din lat. ligare „a lega, a asambla“, cu corepondenți romanici: it. legare, fr. lier, sp., port. ligar. Dintre numeroasele derivate ale verbului latin, două s-au transmis românei. Este vorba, în primul rând, despre legământ < lat. ligamentum „legătură“ (același cuvânt latin a fost împrumutat mai târziu, prin intermediul francezei, în forma ligament). Celălalt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nu a fost încă întreprins. Este posibil, poate chiar verosimil, că o asemenea cercetare să nu ducă din întâmplare la nici un rezultat satisfăcător; cu toate acestea convingerea existenței unor condiții corporale și materiale pentru limbaj nu va fi nicicum dezmințită”. Legarea limbajului de organele vorbirii înseamnă ruperea acestuia de sensul limbii: sensul devine aprioric și imuabil, pe când forma rămâne ulterioară și fluctuantă. De aici decurge evoluția divergentă a celor două componente ale limbii: gândirea se cizelează în căutarea sensurilor absolute, pe când
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rom. a lui Diaconovich, sub numele de anți „scriitorii elini și latini ai secolului IX amintesc un popor slav, care locuia între Nipru și Don”. Sunt de menționat și uzii, populație considerată turcică, din secolele XI XII. Pentru sensul de „legare, unire” și pentru existența lui n se poate vedea pol. węzel „legătură, nod”, lat. ango „a strânge, a presa, a concentra, a încinge”. În extremitatea estică a spațiului indoeuropean, cuvântului vend îi corespunde ind, de unde numele etnic inzi, ca și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
farmacologici, fie structura biochimică, originea genică și modul de transducție al informației la nivel postsinaptic. Deosebirile dintre diversele tipuri și subtipuri de receptori au la bază diferențe importante fizio-farmacologice. Obținerea de reactivi farmacologici din ce în ce mai selectivi și stabilirea situsurilor lor de legare pe receptori specifici, au dus la ideea heterogenității situsurilor, ca factor reglator al eficacității sinaptice. În aceeași sinapsă pot exista două sau mai multe tipuri de receptori, a căror activare devine necesară pentru realizarea unei anumite funcții. O mare heterogenitate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
beta2 și beta3). Totodată, receptorii specifici serotoninei au fost clasificați în șase subtipuri, iar cei ai dopaminei în trei tipuri. Identificarea și clasificarea acestora s-a realizat în funcție de specificitatea liganzilor farmacologici, de localizarea și precizarea particularităților chimice ale situsurilor de legare a acestora cu ajutorul tehnicilor de biologie moleculară. Deși au expresie genică distinctă în multe cazuri, caracterizarea tipurilor și subtipurilor de receptori sinaptici, depinde de reacțiile fiziologice generate în teritoriul postsinaptic. Juxtapoziția diverselor tipuri sau subtipuri de receptori, survenită în timpul creșterii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aceiași receptori utilizați în scop experimental sau clinic. Procesul de recunoaștere este general în biologie, începând cu reacțiile enzimă-substrat sau de tip antigen-anticorp și sfârșind cu acțiunile majorității substanțelor biologic-active. Ca liganzi, neurotransmițătorii sinaptici prezintă o capacitate de fixare și legare dependentă atât de concentrația lor la nivelul receptorilor, cât și de echilibrul stabilit între forma liberă și forma legată a acestora. Situsurile active ale receptorilor pot fi parțial sau total ocupate cu concentrații suficiente de ligand. Gradul de saturabilitate permite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu situsurile specifice de alte legături cu situsuri nespecifice. Ligandul care antrenează activarea receptorului, comportându-se ca agonist, produce o acțiune fiziologică identică cu a neurotransmițătorului. Mai mulți agoniști naturali sau sintetici pot intra în competiție pentru aceleași situsuri de legare ale receptorului, predominanța unuia asupra altuia depinzând de afinitatea acestora și concentrațiile respective. Antagonist este ligandul care se opune acțiunii unui agonist, în absența căruia antagonistul apare inactiv. Antagonismul este o proprietate farmacologică, deoarece în organism nu există un antagonist
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un alt tip de situs, de la nivelul căruia antagonistul nu poate fi deplasat de către agonist. În timp ce acțiunea antagonistului competitiv este reversibilă, cea a antagonistului necompetitiv este adeseori ireversibilă, ca urmare a incapacității de a-l separa de complexul format prin legare. Modalitățile de fixare a liganzilor pe receptori sunt reprezentate de legăturile chimice generatoare de modificări ale conformației și proprietăților termodinamice ale celor două elemente intrate în reacție, în vederea formării unui complex tranzitoriu, dotat cu noi proprietăți. Cu excepția legăturilor covalente, numeroase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efector și nucleotide guanilice), ea conferă specificitatea diferitelor proteine G. Spre deosebire de subunitatea alfa, subunitățile beta și gamma sunt identice. Transferul de informație între receptorul activat și efector depinde de ciclul de activare/inactivare a proteinei G cu ajutorul schimbului GDP/GTP. Legarea unui agonist la receptor scade afinitatea subunității alfa pentru GDP și o crește pentru GTP. Subunitatea alfa-GTP disociindu-se de proteina G, reprezintă forma activă a acesteia, care interacționează cu un efector generator de mesager secund. Efectorul poate fi o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cazul receptorilor ionotropi, de exemplu, canalele ionice sunt dependente de situsul receptor, a cărui activare determină răspunsul postsinaptic rapid (în milisecunde) de tip excitator sau inhibitor. În cazul receptorilor metabotropi, deschiderea canalelor ionice se realizează mai lent fie direct prin legarea proteinei G de canal, fie indirect prin activarea prealabilă a adenilciclazei și formarea de AMP ciclic stimulant, la rândul său, a proteinkinazei A activatoare a canalelor respective. Ca exemple de canale ionice activate direct pot fi menționate canalele de K
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cardiace o au cele două tuburi longitudinale marginale. Ansamblul format dintr-un tub în „T” și cele două cisterne care îl mărginesc este numit triadă și are o semnificație deosebită în procesul cuplării excitației cu contracția datorită intervenției în transportul, legarea și depozitarea Ca2+. Eliberat de la acest nivel, Ca2+ poate ajunge rapid la miofibrile, unde reacționează cu sistemul troponină-tropomiozină cu efecte asupra contracției. În reticul există un canal de Ca2+ care poate fi activat de pătrunderea acestuia în interiorul celulei. Reticulul sarcoplasmatic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a reacției, pentru ca la nivel tisular să permită eliberarea ușoară a O2. Economia organismului justifică alegerea aceluiași transportor care - la nivel tisular - va capta CO2 produs, realizându-se un transport cuplat și interdependent al celor două gaze, eliberarea unuia favorizând legarea celuilalt (efecte Bohr și Haldane). Datorită proprietăților fizico-chimice, hemoglobina constituie transportorul ideal. II.3.8. RESPIRAȚIA TISULARĂ Respirația tisulară, ca etapă Analizatoare a funcției respiratorii, constă în schimburile gazoase ce au loc la nivel celular în timpul degradărilor oxidative ale nutrimentelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Unii cercetători susțin ipoteza că ADH ar acționa prin intermediul hialuronidazei. Această enzimă, acționând asupra mucopolizaharidelor structurale, ar determina depolarizarea acestora și, astfel, ar crește permeabilitatea pentru apă a peretelui tubular. Alți cercetători au pus în evidență că vasopresina acționează prin legarea de receptorii specifici de la nivelul membranei celulelor-țintă. S-au descris două subtipuri de receptori pentru vasopresină: receptorii V,-vasculari, evidențiați pe membrana fibrelor musculare netede din structura arteriolelor, hepatocite, trombocite, medulosuprarenală, adenohipofiză, și receptorii V2, prezenți în membrana porțiunii terminale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
S-au descris două subtipuri de receptori pentru vasopresină: receptorii V,-vasculari, evidențiați pe membrana fibrelor musculare netede din structura arteriolelor, hepatocite, trombocite, medulosuprarenală, adenohipofiză, și receptorii V2, prezenți în membrana porțiunii terminale a tubului distal și a tubilor colectori. Legarea vasopresinei de receptorii V1 este urmată de activarea fosfolipazei C-membranare, care stimulează producerea intracitoplasmatică de 1,2-diacilglicerol și de 1,4,5-inozitol trifosfat, urmată de activarea proteinkinazei C și mobilizarea Ca2+ intracelular. Creșterea concentrației Ca2+ intracelular determină activarea calmodulinkinazei, urmată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Miu. 4. Receptorii Sigma au afinitate enkefalin-specifică și mai redusă pentru alcaloizi morfinici și endorfine. Activați, sunt responsabili de următoarele efecte: disforie, hipertonie, tahicardie, tahipnee și convulsii epileptice. Naloxonul este citat ca antagonist. 5. Receptorii Epsilon sunt înalt specifici pentru legarea beta-endorfinei. Atât substanțele opioide exogene (naturale sau sintetice), cât și cele endogene (endorfinele) se cuplează stereospecific cu receptorii opioizi în sistemul nervos central și alte țesuturi, numai forma levogiră a acestor substanțe demonstrând activitate agonistă. Acțiuni: Opioidele endogene pot prezenta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activitate agonistă. Acțiuni: Opioidele endogene pot prezenta atât acțiuni inhibitoare (predominant), cât și acțiuni stimulatoare, în funcție de teritoriul unde acționează, prezența receptorilor și de participarea cAMP sau a unor fosfolipide membranare. Acțiunile inhibitoare (mai ales cele analgezice), apărute ca urmare a legării unui agonist opioid exogen sau endogen, sunt explicate prin stimularea unității de reglare a receptorului [proteina G -subunitatea inhibitoare (Gi)] care scindează GTP în GDP inactivând unitatea catalitică a receptorului, respectiv adenilatciclaza (Simon și Hiller, 1978). Urmează scăderea formării de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lui de a crea iluzia vieții, le suprimă, când au un caracter artificial, citându-l și cu această ocazie pe Terențiu. "Terențiu, scrie el în Discursul despre poezia dramatică, la capitolul XVII, intitulat "Despre ton", nu-și pierde vremea cu legarea scenelor între ele. El lasă scena goală până la de trei ori una după alta; și aceasta nu-mi displace, mai ales în ultimele acte. Aceste personaje care se succed, și care nu aruncă decât câte un cuvânt în trecere, îmi
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
of America, grup la care se afiliase, Wonder Woman este secretară, privită oarecum condescendent de către ceilalți membri, bărbați, deși albumele ei se vindeau mai bine decât ale oricărui contracandidat, observă Les Daniels. În plus, cum în aventurile sale întotdeauna există legări (nu de puține ori fiind ea însăși legată cu propriul lasou), iar copiii ar fi putut privi cu interes aceste jocuri "de-a evadarea", adulții identificau intenții subliminale, cu simbolistică sexuală. Ibid., p. 59. 614 Ibid., p. 19. Mai mult
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
face de cap bine de tot cu rigor mortis. — Cauza decesului? Doctorul Își șterse mâinile de interiorul jachetei sale plușate. — Va trebui să primiți o confirmare de la Crăiasa Zăpezii, dar mie mi se pare că e vorba de strangulare prin legare. — La fel ca data trecută, oftă Insch și scăzu vocea astfel Încât copiii care nu erau morți să nu-l poată auzi. Vreun semn de agresiune sexuală? Doctorul aprobă și Insch oftă din nou. — Ai de ce. Doctorul se Înveli și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Fitilul este unul normal, iar petarda e aproape distrusă, deci nu se mai vede nimic din etichetă, răspunse Cooper. Rhyme văzu cu ochii lui că cele două resturi pirotehnice nu prezentau semne particulare, iar în privința bucăților de material utilizat pentru legarea scaunelor, acesta era bumbac 100% și nu avea la rândul său nicio etichetă. - A mai fost și o lumină puternică, își aminti Sachs. Când a fost găsit de patrulă lângă victimă, criminalul și-a deschis subit pumnul și a răspândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
presărată cu câteva prestidigitații și cu ceva mentalism. Iar acum, ne vom întoarce la arta evadării. Vom vedea ceea ce este probabil cea mai faimoasă evadare a lui Harry Houdini. Avându-l în rol principal chiar pe el, aceasta a presupus legarea sa cu lanțuri și atârnarea cu capul în jos într-un bazin plin cu apă. Avea doar câteva minute pentru a se ridica, a-și elibera gleznele și a descuia lacătul cu care era sigilat bazinul în partea de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]