1,271 matches
-
trebuie să o respecte. Invocă, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 3/1993 , nr. 173/2001, nr. 46/2002, nr. 375/2005, nr. 57/2006, nr. 120/2007, nr. 278/2007 și nr. 656/2007. Dreptul statului de a legifera nu înseamnă și dreptul acestuia de a fi absolut și discreționar, ci înseamnă, în primul rând, a respecta normele legale în vigoare și așteptarea legitimă a persoanelor cărora li se adresează. Inconsistența și contradictorialitatea procesului legislativ trebuie contracarate, iar nu
DECIZIE nr. 486 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243957_a_245286]
-
între puterile statului conferit de Constituție, Traian Băsescu a provocat crize în raporturile dintre președinție și principalele autorități publice, încălcându-le și nesocotindu-le competențele, denigrându-le activitatea și știrbindu-le credibilitatea. Modul direct în care a cerut Guvernului să legifereze practic fără Parlament subminează democrația, prin nesocotirea rolului legislativului, forul democratic de dezbatere constituit prin voința poporului, prin încurajarea procedurii de angajarea răspunderii de către Guvern, procedură care trebuie să fie excepție și nu regulă. Atacurile fără precedent la adresa justiției, prin
AVIZ CONSULTATIV nr. 1 din 6 iulie 2012 privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243052_a_244381]
-
la pensie este câștigat la momentul deciziei de pensionare. În sfârșit, susține că Statutul deputaților și senatorilor se reglementează prin lege organică, iar Guvernul nu avea drept de inițiativă legislativă într-un domeniu în care doar Parlamentul României putea să legifereze printr-o procedură specială și extraordinară. Pe de altă parte, fiind de natură organică, modificarea Statutului trebuie să se facă cu cel puțin 236 de voturi. Or, Legea nr. 119/2010 , asupra căreia Guvernul și-a asumat răspunderea, a fost
DECIZIE nr. 424 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243186_a_244515]
-
și monetare". Se mai arată că, în art. 2-6 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, se prevăd domeniile de competență exclusivă, partajată și cele care țin de competența statelor membre. În domeniul de competență exclusivă a Uniunii numai aceasta poate legifera și adopta acte cu forță juridică obligatorie, statele membre putând face acest lucru numai în cazul în care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii. În cazul competenței partajate, Uniunea și statele membre pot legifera
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
legifera și adopta acte cu forță juridică obligatorie, statele membre putând face acest lucru numai în cazul în care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii. În cazul competenței partajate, Uniunea și statele membre pot legifera și adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic, dar statele își exercită competența în măsura în care Uniunea nu și-a exercitat-o sau când aceasta a hotărât să înceteze să o exercite. Întrucât cele hotărâte în Consiliul European constituie "piatra de
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
2011 ). Pe de altă parte, Curtea a mai stabilit că nu se pot combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze (a se vedea Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 ). 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
că "aceasta vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze" ( Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011). 33. Prin urmare, conform jurisprudenței Curții Constituționale, instanțele judecătorești pot dispune aplicarea legii penale mai favorabile, în temeiul
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
a spune dreptul, o parte din inițiativă. Astfel, în activitatea de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu" (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 838 din 27 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). 45. Puterea judecătorească, prin Înalta Curte de
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
mai favorabile, "aceasta vizează aplicarea legii și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex terția, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze" ( Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011). Prin urmare, orice altă interpretare pe care practica judecătorească o atribuie textului conferă acestuia vicii de neconstituționalitate. 56
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
mai favorabile vizează "aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze." De asemenea, prin Decizia nr. 1.470/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2012, Curtea Constituțională a statuat că "determinarea caracterului «mai favorabil» are în vedere o serie de elemente, cum ar
DECIZIE nr. 1 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile în cazul faptelor definitiv judecate, pentru ipoteza unui concurs de infracţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261558_a_262887]
-
măsură, tuturor subiectelor de drept, atât autorităților publice, cât și cetățenilor. În acest sens, în jurisprudența sa, Curtea a statut că dispozițiile constituționale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituționale obligatorii pentru Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenței judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existența statului de drept, prevăzută prin art. 1 alin. (3) din Constituție. În acest sens a se vedea Decizia nr. 20 din 2 februarie
DECIZIE nr. 173 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261648_a_262977]
-
în consecință, este neconstituțională. De altfel, Curtea constată că, prin obiectul său - atribuirea unei locuințe -, legea supusă controlului de constituționalitate dispune într-un domeniu ce intră în competența de reglementare a organelor administrației publice, iar nu a Parlamentului, care nu legiferează cu privire la drepturi cu caracter individual." VI. Concluzii Aspectele învederate în prealabil converg în a califica actul încheiat între O.P.S.P.I. și The Rompetrol Group N.V., Amsterdam, Olanda, drept un contract de stat, o tranzacție, guvernate de normele dreptului comercial, care
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
Curtea de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate "permit exclusiv edictarea de norme de aplicare, respectiv interpretare, cu privire la prevederile Codului fiscal", neputându-se reține o competență a Ministerului Finanțelor Publice de a legifera. Faptul că Ministerul Finanțelor Publice emite norme care pot contraveni Codului fiscal reprezintă o chestiune care nu afectează constituționalitatea textelor criticate, normele respective putând fi cenzurate de instanța de contencios administrativ. Așa fiind, instanța consideră că textele de lege criticate
DECIZIE nr. 424 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (3) şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257858_a_259187]
-
și (2), art. 124 și ale art. 126 alin. (3). Se susține, în acest sens, că redactarea ambiguă a normei examinate a generat modalități diferite de interpretare și aplicare și a dat posibilitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție să legifereze, prin adăugarea la lege, în sensul că aplicarea textului a fost limitată numai la bunurile imobile sau imobile prin destinație, la care se referă Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada
DECIZIE nr. 534 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , precum şi ale art. 5 alin. (5) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258981_a_260310]
-
prezentei decizii a Curții Constituționale ... 249. Potrivit jurisprudenței Curții, "situația determinată de constatarea neconstituționalității legii în ansamblul său [...] are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecința fiind încetarea procesului legislativ în privința respectivei reglementări". De aceea, "opțiunea legiuitorului de a legifera în materia în care Curtea Constituțională a admis o sesizare de neconstituționalitate cu privire la o lege în ansamblul său presupune parcurgerea tuturor fazelor procesului legislativ prevăzut de Constituție și de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului" (a se vedea Decizia nr.
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
că aceasta vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze. *1) Admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. 320^1 alin. 1 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care înlătură aplicarea legii penale mai favorabile. Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2
DECIZIE nr. 10 din 2 iunie 2014 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 30.259/215/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263056_a_264385]
-
mai favorabile vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze.*2) *2) Decizia Curții Constituționale nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011. Potrivit dispozițiilor art. 5 din Codul penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii
DECIZIE nr. 10 din 2 iunie 2014 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 30.259/215/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263056_a_264385]
-
mai favorabile.... vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze. ............................................................................................... Determinarea caracterului "mai favorabil" are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Așa
DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
punere pe piață/reprezentantul acestuia în România pentru a lua toate măsurile necesare astfel încât distribuția angro a medicamentelor decontate în cadrul sistemului național de asigurări de sănătate să se realizeze prin minimum 3 distribuitori, Curtea observă că aceste măsuri au fost legiferate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104
DECIZIE nr. 268 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262885_a_264214]
-
nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010). 22. Așadar, Curtea reține că textele de lege criticate conțin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, evident cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege. În aceste condiții, nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 73 privind
DECIZIE nr. 479 din 18 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263820_a_265149]
-
de identitate în două variante, și anume cu două elemente biometrice (imagine facială și impresiuni papilare a două degete), respectiv cu un singur element (imaginea facială). Deși art. 16 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2012 legiferează un "drept de opțiune" între o carte de identitate (simplă) și una electronică, "faptic această opțiune rămâne doar la nivel normativ-declarativ, fără nicio garanție reală la care este obligat statul, prin instituțiile sale în condițiile prevederilor constituționale exprese conținute în
DECIZIE nr. 474 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I, V şi X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263866_a_265195]
-
dintre provocările esențiale cu care se confruntă România. Efectele preconizate ale fertilității reduse, ale ratei mari a migrației și ale creșterii speranței de viață în următoarele câteva decenii vor influența profund economia României și societatea în general. Chiar dacă au fost legiferate și implementate diferite politici ca răspuns la procesul actual și preconizat de îmbătrânire a populației, până acum aceste demersuri au fost de obicei limitate la anumite domenii de politică. De-a lungul timpului, a devenit din ce în ce mai clar că este nevoie
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265707_a_267036]
-
conduce la transferul de responsabilități de la persoana autorizată la organul de autorizare și nici nu îi exonerează pe aceștia de obligațiile ce le revin. ... (2) Autorizarea tehnico-profesională a specialiștilor prevăzuți la art. 6 alin. (1) nu acoperă și autorizările necesare legiferate pentru activitățile specifice în domeniile reglementate de alte acte normative în vigoare și a căror respectare este obligatorie. Capitolul IV Domeniul de aplicare Articolul 8 Prezenta procedură se aplică pentru atestarea persoanelor fizice care solicită aceasta, ca specialiști în domeniul
PROCEDURĂ din 4 martie 2010 (*actualizată*) de atestare tehnico-profesională a specialiştilor în activitatea de ��nchidere şi reconstrucţie ecologică a minelor/carierelor (proiectarea şi verificarea planurilor de închidere a obiectivelor miniere şi a proiectelor tehnice de execuţie a lucrărilor miniere, activitatea de execuţie a lucrărilor de închidere de mine şi activitatea de asistenţă tehnică - dirigenţie de şantier pentru lucrări de închidere a minelor). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256094_a_257423]
-
din 12 august 2011, s-au respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate având o motivare similară celor în cauză. Cu acele prilejuri s-a reținut, în esenț��, că prevederile criticate fac parte din categoria actelor normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii ce se acordă persoanelor care au suferit condamnări cu caracter politic și măsuri administrative asimilate acestora. S-a arătat că legiuitorul este liber să opteze, atât în privința măsurilor reparatorii, cât și a întinderii și a modalității
DECIZIE nr. 15 din 12 noiembrie 2012 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 , în ceea ce priveşte stabilirea caracterului politic al deportării şi prizonieratului în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 568/2001 , cu modificările și completările ulterioare. Curtea a observat că prevederile criticate fac parte din categoria actelor normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii ce se acordă persoanelor privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul este liber să opteze atât în privința măsurilor reparatorii, cât și a întinderii și a modalității
DECIZIE nr. 15 din 12 noiembrie 2012 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 , în ceea ce priveşte stabilirea caracterului politic al deportării şi prizonieratului în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]