6,115 matches
-
inițiat o vastă acțiune secretă de falsificare, sustragere și înlocuire de documente incriminatorii pentru a minimaliza răspunderea regimului pentru crimele comise împotriva evreilor din România și Ucraina. Documentele false urmăreau să arunce vina în primul rând, pe germani și pe legionari, pentru execuțiile în masă comise de armată și jandarmerie la Iași, în Basarabia și în Ucraina. Falsificarea documentelor urmărea nu numai problema evreiască, ci și absolvirea post-factum a regimului de cealaltă mare crimă, înfeudarea țării intereselor germane, participarea la război
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
o atitudine foarte antisemita. Corneliu Zelea Codreanu ar fi făcut următoarele promisiuni în ianuarie 1930, printr-un ziar naționalist: Când Mișcarea Legionara a ajuns la putere, membrii ei și țăranii se așteptau să facă ceea ce a promis. În mod legal, legionarii nu puteau să-și însușească averile evreilor, astfel că au recurs la mijloace de teroare. În perioada de la 6 septembrie 1940 până la 21 ianuarie 1941, multi evrei au fost maltratați sau omorâți. Aceste crime au fost săvârșite de aparatul administrativ
Prigonirea evreilor în Statul Național-Legionar () [Corola-website/Science/306395_a_307724]
-
perioada interbelică, Mișcarea Legionara fiind apreciată după evenimentele ultimilor ani ai acestei perioade. Potrivit istoricului liberal Neagu Djuvara, "este o greșeală să se credă că Mișcarea Legionara a fost o creație a fascismului". De asemenea, este menționat cu insistență antisemitismul legionarilor, dar "până la venirea la putere în 1940, ei nu omorâseră nici un evreu". În septembrie 1940, cănd Mișcarea Legionara a ajuns la guvernare, s-au făcut epurări ale evreilor din instituțiile de stat, de cultură, presa, teatre, spitale, etc. Până și
Prigonirea evreilor în Statul Național-Legionar () [Corola-website/Science/306395_a_307724]
-
of Terror). Cărțile lui Sven Hassel sunt scrise într-o manieră deosebită, la persoana I, în care cititorul are parte din plin de ororile războiului alături de umorul (câteodată macabru) al personajelor. În afară de Sven, cărțile includ personaje reale ca Alfred Kalb, "legionarul" (ex-membru al Legiunii străine franceze); Wolfgang Creutzfeldt, un om gigant poreclit ironic "Micuțul" ; subtilul hoț Joseph Porta; vechiul sergent Willie Beier, "Bătrânul" ; Julius Heide, un fost ofițer SS și un fanatic nazist, Barcelona Blom, un veteran de ambele părți ale
Sven Hassel () [Corola-website/Science/305014_a_306343]
-
este să convingă satele inamice să se alăture tribului. Cu cat o căpetenie se arătă mai des populației unui sat, cu atat loialitatea acelui sat scade, până când se alătură imperiului. Necesități petru Cercetare: Nimic Necesități petru Antrenare: Cazarma nivel 3 Legionarul este un simplu infanterist al Imperiului Român ce îndeplinește orice sarcina. Cu un antrenament bine făcut el este bun atât în apărare cât și în atac. Totuși, legionarul nu va putea ajunge niciodată la nivelul trupelor mai specializate. Necesități petru
Travian () [Corola-website/Science/308393_a_309722]
-
alătură imperiului. Necesități petru Cercetare: Nimic Necesități petru Antrenare: Cazarma nivel 3 Legionarul este un simplu infanterist al Imperiului Român ce îndeplinește orice sarcina. Cu un antrenament bine făcut el este bun atât în apărare cât și în atac. Totuși, legionarul nu va putea ajunge niciodată la nivelul trupelor mai specializate. Necesități petru Cercetare: Academie nivel 1, Armurier nivel 1 Necesități petru Antrenare: Cazarma Pretorianul este gardianul împăratului și-l apară cu viața sa. Din cauza că antrenamentul lor este pentru apărare
Travian () [Corola-website/Science/308393_a_309722]
-
În Florida fiind, am primit un telefon din Palm Beach În care cineva din cercul lui m-a rugat să fac un raport cu ceea ce Îi reproșează emigrația română. M-am adresat deîndată dlor Nicolae Chirani și Stelian Stănicel, foști legionari, care mi-au umplut foi Întregi cu detalii. Le-am trimis În două plicuri separate ca nu cumva să se piardă, dar nu am primit nici o confirmare de primire. Cu toate acestea, raportul a fost primit: aceasta sa văzut la
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
ce face Hannibal . Dimineața devreme, 24 iunie 217, consulul Flaminius a ordonat armatei sale să iasă din tabăra (în apropiere de stația de cale ferată moderne Terontola) la Lacul Trasimene, care a fost atins la est de Borghetto. De aici, legionarii au urmat un dușman crezut a fi la o jumătate de zi spre est. Cu toate acestea, Hannibal a ordonat armatei sale să ocupe dealurile de-a lungul lacului. Panțele erau acoperite cu păduri și era ceață dimineața devreme. Prea
Bătălia de la Lacul Trasimene () [Corola-website/Science/311112_a_312441]
-
opresivă și de persecuțiile tipice din statul național-legionar, ci punctul culminant al evoluțiilor evenimentelor”. În zilele 21-23 ianuarie 1941, la București, a izbucnit o revoltă legionară, condusă de Horia Sima, împotriva „Conducătorului”, generalul Ion Antonescu. În același timp cu rebeliunea, legionarii au inițiat și condus cel mai mare și mai violent pogrom împotriva evreilor din istoria Munteniei. Legislația română din ultimul an al domniei lui Carol II ridica la rang de lege discriminarea rasială a evreilor, considerați „rasă inferioară”. În perioada
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
evreilor, considerați „rasă inferioară”. În perioada Statului Național Legionar au fost elaborate peste douăzeci de decrete-legi care duceau la restrângerea libertății și drepturilor civice ale evreilor. În lunile septembrie-decembrie 1940 restricțiile erau și mai aspre decât în august. Antonescu și legionarii erau de acord cu exproprierea evreimii din România, însă Antonescu nu accepta metodele teroriste la care recurgeau legionarii. Antonescu s-a temut că ritmul exproprierilor fiind prea rapid, ar fi dus la oprirea comerțului și la un dezastru economic. O
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
la restrângerea libertății și drepturilor civice ale evreilor. În lunile septembrie-decembrie 1940 restricțiile erau și mai aspre decât în august. Antonescu și legionarii erau de acord cu exproprierea evreimii din România, însă Antonescu nu accepta metodele teroriste la care recurgeau legionarii. Antonescu s-a temut că ritmul exproprierilor fiind prea rapid, ar fi dus la oprirea comerțului și la un dezastru economic. O mare parte din proprietățile jefuite de la evrei au ajuns în posesia legionarilor și nu în proprietatea statului, cum
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
accepta metodele teroriste la care recurgeau legionarii. Antonescu s-a temut că ritmul exproprierilor fiind prea rapid, ar fi dus la oprirea comerțului și la un dezastru economic. O mare parte din proprietățile jefuite de la evrei au ajuns în posesia legionarilor și nu în proprietatea statului, cum ar fi vrut Antonescu, care la 11 ianuarie 1941 declara: La 27 noiembrie 1940 unități ale Poliției Legionare au ucis la Jilava și la Prefectura poliției Capitalei 65 de demnitari politici din timpul regimului
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
27 noiembrie 1940 unități ale Poliției Legionare au ucis la Jilava și la Prefectura poliției Capitalei 65 de demnitari politici din timpul regimului lui Carol al II-lea, ca răzbunare pentru asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu. Două zile mai târziu, legionarii l-au asasinat pe fostul prim-ministru, celebrul istoric Nicolae Iorga. Aceste fapte au stricat relațiile dintre legionari și Ion Antonescu. Concomitent, legionarii au început să perceapă amenzi și taxe ilegale de la evrei și s-au dedat la percheziții fără
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
demnitari politici din timpul regimului lui Carol al II-lea, ca răzbunare pentru asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu. Două zile mai târziu, legionarii l-au asasinat pe fostul prim-ministru, celebrul istoric Nicolae Iorga. Aceste fapte au stricat relațiile dintre legionari și Ion Antonescu. Concomitent, legionarii au început să perceapă amenzi și taxe ilegale de la evrei și s-au dedat la percheziții fără motiv (ocazii de jaf) și arestări, evacuări silite, tortură și viol. La 29 noiembrie, Antonescu a ordonat dezarmarea
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
lui Carol al II-lea, ca răzbunare pentru asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu. Două zile mai târziu, legionarii l-au asasinat pe fostul prim-ministru, celebrul istoric Nicolae Iorga. Aceste fapte au stricat relațiile dintre legionari și Ion Antonescu. Concomitent, legionarii au început să perceapă amenzi și taxe ilegale de la evrei și s-au dedat la percheziții fără motiv (ocazii de jaf) și arestări, evacuări silite, tortură și viol. La 29 noiembrie, Antonescu a ordonat dezarmarea Poliției Legionare. Ordinul a fost
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
numiți de Legiune: „Dv. credeți că se pot înlocui imediat toți jidanii?” Răspunsul l-a dat el însuși: „Problemele de stat se rezolvă pe rând. Întocmai ca în jocul de șah”. La începutul lui ianuarie 1941, Antonescu a înțeles că legionarii nu mai acționau în virtutea intereselor naționalismului român. La 14 ianuarie, Antonescu a avut o întrevedere în Germania cu Hitler cu scopul de a se asigura de sprijinul Berlinului și cu acea ocazie Hitler a insinuat că Antonescu va fi nevoit
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
Hitler a insinuat că Antonescu va fi nevoit să înlăture pe cei ce nu înțeleg că revoluția s-a terminat, pe fanatici. Au ajuns la o înțelegere, conform căreia Antonescu era asigurat de sprijinul Berlinului la luarea de măsuri împotriva legionarilor. Legionarii, la rândul lor, au pregătit terenul. Cu 20 de zile înainte de rebeliune toate ziarele legionare (existau numai ziare legionare, toate celelalte fuseseră desființate) au inițiat o propagandă foarte intensă împotriva evreilor, masonilor și a „uneltelor” lor. Prin acest termen
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
a insinuat că Antonescu va fi nevoit să înlăture pe cei ce nu înțeleg că revoluția s-a terminat, pe fanatici. Au ajuns la o înțelegere, conform căreia Antonescu era asigurat de sprijinul Berlinului la luarea de măsuri împotriva legionarilor. Legionarii, la rândul lor, au pregătit terenul. Cu 20 de zile înainte de rebeliune toate ziarele legionare (existau numai ziare legionare, toate celelalte fuseseră desființate) au inițiat o propagandă foarte intensă împotriva evreilor, masonilor și a „uneltelor” lor. Prin acest termen, „uneltele
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
rândul lor, au pregătit terenul. Cu 20 de zile înainte de rebeliune toate ziarele legionare (existau numai ziare legionare, toate celelalte fuseseră desființate) au inițiat o propagandă foarte intensă împotriva evreilor, masonilor și a „uneltelor” lor. Prin acest termen, „uneltele lor”, legionarii se refereau la Antonescu și oamenii loiali lui. La 18 ianuarie, Antonescu a desființat posturile de "„comisari de românizare”" de pe lângă întreprinderile comerciale și industriale. Legionarii au văzut în acest act un atac direct și au cerut demisia lui Antonescu și
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
propagandă foarte intensă împotriva evreilor, masonilor și a „uneltelor” lor. Prin acest termen, „uneltele lor”, legionarii se refereau la Antonescu și oamenii loiali lui. La 18 ianuarie, Antonescu a desființat posturile de "„comisari de românizare”" de pe lângă întreprinderile comerciale și industriale. Legionarii au văzut în acest act un atac direct și au cerut demisia lui Antonescu și crearea unui guvern legionar condus de Horia Sima. La București un agent britanic de origine greacă l-a împușcat mortal pe maiorul de aviație german
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
Interne, generalul Petrovicescu, omul de încredere al Legiunii si membru al acesteia, pentru incapacitatea de a fi asigurat protecția maiorului german. Au fost de asemeni destituiți Alexandru Ghica, directorul general al polițiilor, și Constantin Mamuica, director în Ministerul de Interne. Legionarii au respins aceste destituiri și s-au înarmat masiv. Grupuri de legionari s-au baricadat, înarmați, în localul Siguranței, în sediul Prefecturii poliției capitalei, în sediul lor central din strada Roma și în cazarma gardienilor publici. În seara zilei de
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
pentru incapacitatea de a fi asigurat protecția maiorului german. Au fost de asemeni destituiți Alexandru Ghica, directorul general al polițiilor, și Constantin Mamuica, director în Ministerul de Interne. Legionarii au respins aceste destituiri și s-au înarmat masiv. Grupuri de legionari s-au baricadat, înarmați, în localul Siguranței, în sediul Prefecturii poliției capitalei, în sediul lor central din strada Roma și în cazarma gardienilor publici. În seara zilei de 21 ianuarie rebeliunea legionară era generalizată în toată țara. Când soldații au
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
Siguranței, în sediul Prefecturii poliției capitalei, în sediul lor central din strada Roma și în cazarma gardienilor publici. În seara zilei de 21 ianuarie rebeliunea legionară era generalizată în toată țara. Când soldații au încercat să preia controlul acestor clădiri, legionarii au deschis focul. Antonescu a trecut la o așa-zisă „defensivă activă”, aducând unități militare spre București. Armata a trecut la ofensivă în seara zilei de 22 ianuarie, atacând cu tunuri baricadele legionarilor. În câteva ore, armata a învins peste
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
au încercat să preia controlul acestor clădiri, legionarii au deschis focul. Antonescu a trecut la o așa-zisă „defensivă activă”, aducând unități militare spre București. Armata a trecut la ofensivă în seara zilei de 22 ianuarie, atacând cu tunuri baricadele legionarilor. În câteva ore, armata a învins peste tot. A doua zi armata i-a atacat pe legionarii fortificați în diverse clădiri. În aceste lupte au căzut 30 de soldați și au fost răniți câteva sute, dar armata a cucerit clădirile
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
zisă „defensivă activă”, aducând unități militare spre București. Armata a trecut la ofensivă în seara zilei de 22 ianuarie, atacând cu tunuri baricadele legionarilor. În câteva ore, armata a învins peste tot. A doua zi armata i-a atacat pe legionarii fortificați în diverse clădiri. În aceste lupte au căzut 30 de soldați și au fost răniți câteva sute, dar armata a cucerit clădirile și legionarii rămași în viață s-au grăbit să părăsească Bucureștiul, căutând adăpost în străinătate. Odată cu ocuparea
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]