3,393 matches
-
36 77,02 76,89 76,67 79,00 Sursa: Ministerul de Interne, Collectivités locales en chiffres en 2006. http://www.dgcl.interieur.gouv.fr/Publications/CL en chiffres 2006/05 chapitre 6.pdf Și băncile au fost nevoite să învețe niște lecții dure în urma liberalizării inițiale a pieței. La început, multe bănci ofereau împrumuturi autorităților locale la rate foarte atractive, iar acest fapt a avut două consecințe. În primul rând, creditorii tradiționali precum Caisse des dépôts et consignations a trebuit să procedeze în același mod
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cel puțin două componente. Una ține de organizarea statului comunist ultraierarhizat, în care decizia se lua exclusiv de la vârf (și discuția de mai înainte cred că a demonstrat-o cu prisosință). Intervenția Consiliului Național al Femeilor (chiar și susținând că liberalizarea avorturilor este o mare cucerire a regimului comunist) conta mult prea puțin în economia decizională a puterii comuniste. Cealaltă componentă se leagă însă de dominația ideologiei de gen a statului hipermasculinizat. Consiliul Național al Femeilor percepea Partidul Comunist Român ca
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
astăzi, direct sau indirect, politica, mediul înconjurător, geopolitica și economia fiecărei țări de pe glob.<footnote T. Friedman, 2000, Lexus și măslinul. Cum să înțelegem globalizarea, Editura Fundației PRO, București. footnote> Procesul de globalizare este unul dinamic, în continuă mișcare, de liberalizare, deschidere și integrare internațională pe o serie largă de piețe, de la muncă la bunuri și de la servicii la capital și tehnologie.<footnote G. De la Dehesa, 2007, Învingători și învinși în globalizare, Editura Historia, București, p. 17. footnote> Globalizarea a fost
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
necesar pentru înfruntarea șocurilor externe și pentru stabilizarea fiscală, pe care guvernele statelor membre nu le mai puteau trata prin managementul propriilor lor monede. Prin contrast, punctul de vedere conform căruia putea exista o guvernare puternică a Comunității concentrată asupra liberalizării și deschiderii piețelor naționale, dar cu resurse financiare limitate, a câștigat teren în anii 1980, când politicile economice keynesiene (acordând statului un puternic rol distributiv) au fost discreditate în favoarea abordării monetariste (accentuând eficiența piețelor libere). De la mijlocul anilor 1990, constrângerile
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
aveau interese economice în excluderea competitorilor străini folosindu-se de procesul de certificare. Schimbările-cheie aduse de Programul Pieței Unice au fost următoarele: Libera circulație a bunurilor Fluidizarea sau eliminarea formalităților la frontieră; Armonizarea cotelor de TVA în cadrul unor benzi largi; Liberalizarea achizițiilor guvernamentale; Armonizarea și recunoașterea reciprocă a standardelor tehnice de producție, ambalare și marketing; Liberalizarea comerțului cu factori Eliminarea oricărui control asupra capitalului; Creșterea integrării pieței de capital; Liberalizarea politicilor transfrontaliere la intrarea pe piață, inclusiv recunoașterea reciprocă a aprobărilor
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
de Programul Pieței Unice au fost următoarele: Libera circulație a bunurilor Fluidizarea sau eliminarea formalităților la frontieră; Armonizarea cotelor de TVA în cadrul unor benzi largi; Liberalizarea achizițiilor guvernamentale; Armonizarea și recunoașterea reciprocă a standardelor tehnice de producție, ambalare și marketing; Liberalizarea comerțului cu factori Eliminarea oricărui control asupra capitalului; Creșterea integrării pieței de capital; Liberalizarea politicilor transfrontaliere la intrarea pe piață, inclusiv recunoașterea reciprocă a aprobărilor acordate de agențiile naționale de reglementare. În afara cadrului comunitar, în aceeași perioadă de timp, guvernele
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
formalităților la frontieră; Armonizarea cotelor de TVA în cadrul unor benzi largi; Liberalizarea achizițiilor guvernamentale; Armonizarea și recunoașterea reciprocă a standardelor tehnice de producție, ambalare și marketing; Liberalizarea comerțului cu factori Eliminarea oricărui control asupra capitalului; Creșterea integrării pieței de capital; Liberalizarea politicilor transfrontaliere la intrarea pe piață, inclusiv recunoașterea reciprocă a aprobărilor acordate de agențiile naționale de reglementare. În afara cadrului comunitar, în aceeași perioadă de timp, guvernele francez și german au încheiat în 1984 Tratatul Moselle pentru a ușura controalele la
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
numărului de membri și la redistribuirea bugetară corespunzătoare, dar au fost în același timp incluse o serie de politici aferente (ca de exemplu politica de mediu și cea în domeniul tehnologiei) pentru a răspunde preocupărilor anumitor guverne privind dinamica de liberalizare a programului pieței unice. 2.4. Rezultatele programului pieței unice Programul pieței unice europene constituie o abordare de politică diferită atât față de cea comunitară de dinaintea anilor 1980, cât și față de cea practicată de majoritatea statelor membre. Este un mod de
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
vedere că noua modalitate de reglementare implică o difuzare a autorității m politice și nu concentrarea acesteia la nivel european. Această tendință va fi susținută de imperativele reglementării unei piețe unice mai extinse și mai diversificate. Având în vedere că liberalizarea, cel puțin pe termen scurt, creează atât perdanți cât și câștigători, programul pieței unice trebuie văzut ca un element important al testului de legitimitate cu care UE s-a confruntat încă de la începutul anilor 1990 și ilustrat cu tărie de
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Care sunt „cele patru libertăți de circulație” din UE? 4. Descrieți celebrul caz Cassis de Dijon. 5. Care este președintele Comisiei Europene care a impulsionat în mod deosebit dezvoltarea pieței unice? 6. În ce constă libera circulație a bunurilor? Dar liberalizarea comerțului cu factori? 7. Între ce guverne s-a încheiat Tratatul Moselle din 1984? 8. Care sunt principalele prevederi ale Acordului Schengen? 9. Prin ce rămâne important Actul Unic European? 10. În ce se concretizează impactul programului pieței unice europene
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
accentuând superioritatea concurențială a piețelor competitive în raport cu etatismul și intervenționismul. Aceasta a reflectat redefinirea graduală a rolului politicilor economice, inclusiv a celui al politicii industriale. Rolul fundamental al politicilor economice este, potrivit acestei viziuni, să pună bazele piețelor competitive (prin liberalizare și eliminarea barierelor aflate în calea liberei concurențe) și să creeze condițiile pentru o mai bună funcționare a piețelor concurențiale (prin corectarea eșecurilor pieței, prin furnizarea unui cadru macroeconomic stabil și prin politica în domeniul concurenței). La nivel european, noua
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
a lansa o dezbatere publică asupra direcțiilor din sfera industrială în condițiile perceperii modificării contextului politic. În anii ce au urmat Comunicării Bangemann, piața internă a fost consolidată, UE urma să se extindă cu noi membri, iar rundele Uruguay amplificaseră liberalizarea comerțului mondial. În ciuda acestor evoluții favorabile, Europa se confrunta cu rate de creștere scăzute și cu un ritm lent al productivității. Era evident că, în aceste împrejurări, UE nu putea deveni în 2010 „cea mai competitivă și mai dinamică economie
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
terțe. Crearea pieței unice europene în anii 1980 și măsurile aferente au dus la politici comune mai specifice. Întărirea acquis-ului comunitar în acei ani s-a constituit într-o bază europeană mai largă pentru politicile comerciale comune și a impulsionat liberalizarea comerțului, sprijinind în același timp un sistem comercial multilateral bazat pe reguli precise. În decursul Rundei Uruguay din cadrul GATT din anii 1986-1994 UE a condus alături de SUA negocierile, creându-se astfel în 1995 OMC. Pe la mijlocul anilor 1990, UE a încercat să
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
membre prin intermediul Mecanismului de revizuire a politicii comerciale. UE este angajată către multilateralism și a recunoscut importanța fundamentală a OMC în sistemul comercial internațional. Reprezentând actorul global major al comerțului internațional, UE susține activitatea OMC legată de elaborarea regulilor multilaterale, liberalizarea comerțului și dezvoltarea durabilă. Implicarea activă a UE în comerțul multilateral înseamnă vânzarea mai multor produse la prețuri concurențiale, mai multă creștere și mai multe locuri de muncă. Prin promovarea activă a unui sistem comercial internațional mai stabil și mai
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Articol 133 TEC) 1. Politica comercială va fi bazată pe principii uniforme, în special în privința modificărilor tarifelor, a încheierii de acorduri comerciale pentru bunuri și servicii și a aspectelor comerciale ale proprietății intelectuale, investițiilor străine directe, realizării uniformității măsurilor de liberalizare, politică de export și a măsurilor de protejare a comerțului precum cele necesare în cazul practicilor de dumping sau al subvențiilor. Politica comercială comună va fi condusă în contextul principiilor și obiectivelor acțiunii externe a Uniunii. 2. PE și Consiliul
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Revoluție Industrială energiile regenerabile 10.1. Introducere Politica energetică s-a aflat în ultimii ani pe primele poziții ale agendei UE, fiind alimentată de îngrijorările privind tăierea surselor rusești de gaze, creșterea prețului petrolului și modificările climatice. În același timp, liberalizarea pieței energiei, care a rămas o constantă a agendei UE în ultimii 20 de ani, a fost mai mult ca niciodată susținută de către Comisia Europeană. Preocupările legate de resursele energetice vizează trei aspecte: 1) piața internă a energiei; 2) securitatea
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
dezvoltare a unei economii cu un conținut de carbon cât mai redus. Fiecare dintre aspectele menționate mai sus ale politicii energetice prezintă caracteristici diferite și o dinamică aparte. Ele au de asemenea conexiuni diverse cu alte domenii ale politicii UE: liberalizarea este parte componentă a programului pieței unice și a fost puternic afectată de politica concurențială; securitatea energetică este legată de politica externă și de securitate a UE, în timp ce modificările climatice aduc laolaltă preocupările energetice și cele de mediu. 10.2
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
economică a energiei a căpătat recunoaștere în Actul Unic European din 1986 și în programul pieței unice. Bazându-se pe principiile de deschidere a pieței și pe cele antitrust din tratatele europene, în anul 1989 Comisia Europeană a formulat sarcina liberalizării piețelor electricității și ale gazului, fiind angajată timp de douăzeci de ani după aceea în această sarcină. În acest domeniu, politica la nivel UE are deci o concentrare îngustă pentru că are în vedere acele surse de energie care sunt în
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
avut cea mai mare durată din cele trei aspecte ale politicii energetice a UE. Ea se află la intersecția a două politici europene majore - piața unică europeană și politica în domeniul concurenței. Comisia Europeană a fost cea care a impulsionat liberalizarea pieței europene a energiei. Din cauza rezistenței opuse de anumite guverne, procesul liberalizării a fost lent la începutul anilor 1990. Dar odată pornită pe acest drum, Comisia Europeană a persistat, chiar după ce securitatea energetică și schimbarea climatică au început să eclipseze
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
a UE. Ea se află la intersecția a două politici europene majore - piața unică europeană și politica în domeniul concurenței. Comisia Europeană a fost cea care a impulsionat liberalizarea pieței europene a energiei. Din cauza rezistenței opuse de anumite guverne, procesul liberalizării a fost lent la începutul anilor 1990. Dar odată pornită pe acest drum, Comisia Europeană a persistat, chiar după ce securitatea energetică și schimbarea climatică au început să eclipseze problema liberalizării. Scopul principal este acela de a slăbi monopolurile naturale ale
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
europene a energiei. Din cauza rezistenței opuse de anumite guverne, procesul liberalizării a fost lent la începutul anilor 1990. Dar odată pornită pe acest drum, Comisia Europeană a persistat, chiar după ce securitatea energetică și schimbarea climatică au început să eclipseze problema liberalizării. Scopul principal este acela de a slăbi monopolurile naturale ale rețelelor de gaz și electricitate prin asigurarea unui acces nediscriminatoriu pentru terți. Comisia Europeană a considerat că o piață a energiei competitivă și pe deplin interconectată va contribui și la
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
a fost discutată în sensul general al modului în care UE operează pe piața internă a energiei, elaborând reguli, reglementări și legi. Comisia joacă un rol central, dar mult din acesta este reprezentat de funcția de supraveghere a procesului de liberalizare. Aceasta vine în contrast cu conceptul mai îngust al reglementării. Reglementarea vizează deciziile tehnice asupra accesului la rețea, asupra tarifelor, asupra ratelor de profitabilitate ale investițiilor etc., pe care agențiile naționale de reglementare le emit pentru a proteja interesul public în infrastructura
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
000 de profesioniști contabili din Europa. FEE este o organizație nonprofit care și-a început activitatea la 1 ianuarie 1987. Obiectivele sale sunt de a promova interesele profesiei contabile europene în sens larg, de a contribui la îmbunătățirea, armonizarea și liberalizarea practicii și normalizării contabilității, auditului statutar și raportării financiare din Europa, de a promova cooperarea între organismele profesionale europene din domeniul contabil în ceea ce privește aspectele de interes comun, de a identifica de timpuriu evenimentele care ar putea afecta practica în domeniul
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
a indicatorului sold bugetar structural care să reducă influența șocurilor temporare asupra deficitului. Vorbim aici despre arierate sau anumite taxe introduse temporar, ca de exemplu taxa pe veniturile suplimentare obținute de companiile din energie ca urmare a aplicării calendarului de liberalizare. Din analiza efectuată, rezultă clar necesitatea implementării unui indicator de tipul deficit de bază (core deficit) variantă a deficitului bugetar de tip structural care să elimine, pe lângă influențele ciclice ale economiei și efectele provocate de arierate, impozite introduse temporar, plăți
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
p. 9. footnote>. În vederea înlăturării acestor deficiențe, încă de la începutul anului 1990 s-a încercat punerea în practică a unor măsuri în cadrul reformei structurale, în vederea trecerii economiei românești de la etapa de supracentralizare la cea a unei adevărate economii de piață. Liberalizarea prețurilor în România a fost un proces neregulat și prelungit, ultima etapă majoră de liberalizare întârziind până în anul 1997. Mai mult, estimările cu privire la gradul în care prețurile au rămas controlate în perioada de la mijlocul anilor ’90 variază; în multe cazuri
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]