12,206 matches
-
lâncezindă, în timp ce fiecare monologa aprins cu sine însuși, tot reflectând, oboseala puse pe nesimțite stăpânire pe ei, toropindu-i și, fiind mai puternică decât dorința comună de a mai rămâne trezi, căzură ambii în puterea unui somn adânc, cel mai liniștit, mai ușor și mai odihnitor somn, pe care îl dormiseră cei doi vreodată până atunci. Către dimineață, la ivirea zorilor, pe când soarele începea solemn să-și desfășoare întreaga sa grandoare, dându-și la iveală pe pământ razele în toată forța
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
este cel care te face întotdeauna să-ți vibreze coarda sensibilă din sufletul tău. El servește întotdeauna și ca cea mai ascuțită sabie, și ca cel mai rezistent scut. Este modalitatea prin care forța din tine te face să rămâi liniștit, atunci când forța din afara ta te îndeamnă să te dezlănțui. În felul acesta, așadar, femeia se liniștea și pe ea și îi liniștea și pe ceilalți. Apoi, totul revenea, în chipul cel mai firesc cu putință, la normal, iar ea își
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
era acesta bine îmbrăcat, fiindcă, în esență, era mult mai veninos cu ceilalți. Propun să nu ne mire prea puternic lucrul acesta, căci, oare, în cele mai mult dintre cazurile pe care le cunoaștem cu toții, nu cumva apele cele mai liniștite sunt, desigur, și cele mai adânci, și nu cumva, oare, cei mai tăcuți câini sunt și cei care mușcă, fulgerător și pe neașteptate, cel mai crunt? Ei bine, cam la fel se întâmpla și în cazul lui Șerban. Da, însă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
le trăiești neapărat pe viu, ca să te lămurești cât de adevărate sunt. Așa încât, într adevăr, socotesc că acel cineva avea deplină dreptate. De altfel, eu m-am hotărât oricum, încă de mai demult, că, decât să mor bătrân, sărac și liniștit, mai bine tânăr, bogat și neliniștit! Sibarit mă fac, asta vreau, asta mi se potrivește mie! Mă rog, acestea toate sunt doar gânduri, gânduri proprii, pe care am să le pun eu, odată și odată, în practică. Însă, despre asta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
miști atât, nu te simți bine. - Poftim?! Dar eu... - Nu mai vorbi, ești încă slăbită. Acum, tu nu te simți bine deloc și ești obosită. - Șerban! - Da, mamă? - Cum vine asta?! - Nu-i nimic de zis deocamdată, mamă; doar rămâi liniștită, atât te rog; ești obosită. - Dar nu-i nici pe departe așa cum spui tu... Mă simt bine, mă simt perfect, mă simt ca și cum m-aș fi trezit din somn adineauri. Nu sunt obosită; dimpotrivă, sunt atât de odihnită, încât parcă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
eu am pierderi de memorie, amnezie adică?! Șerban tăcu. Deși el conștientizase lucrul acesta teribil încă din primele clipe, simțea că efectiv nu i în stare să-i vestească asta și Victoriei. Tot astfel, el încerca să-și păstreze mama liniștită. - Doamne ferește! Șerban, nu îmi aduc aminte de nimic din ceea ce-mi spui tu. Care ceartă, ce tot vorbești acolo? Șerban oftă, apoi zise: - Tu ai primit o scrisoare, se pare. Mi-ai și arătat-o. Uite-o acolo, pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
condițiile legii, de dreptul de a folosință a fondului propriu. 3. Despre raporturile de vecinătate Raporturile de vecinătate sunt relații personale ce se statornicesc intre proprietarii terenurilor și a altor imobile alipite sau Învecinate (case, construcții, etc.Ă, În vederea folosirii liniștite și păstrării integrității acestor bunuri. Vecinătatea presupune conviețuirea unor persoane sau grupuri de persoane care formează familii stabilite pe terenuri sau În locuințe diferite, amplasate (gard În gardă unele de altele la "0" distanță. Fiecare proprietar vecin care deține cu
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
a dreptului de proprietate este prevăzută În diferite texte ale legii, care permit instanțelor judecătorești să pronunțe hotărâri În acest sens, determinate de abuzul de drept al proprietarului vecin, cât si de Împrejurările concrete care au condus la tulburarea folosinței liniștite a bunului și a relațiilor de vecinătate. La nevoie, când prejudicierea este iminentă, instanța de judecată poate să Încuviințeze, prin ordonanță 60 președințială, măsuri care să ducă la prevenirea producerii pagubei. Așadar, legea, procesele În instanța de judecată și actele
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
constând În obligarea pârâtei la respectarea liniei de hotar dintre cele două localități Întocmită in baza Legii nr. 2/1968, consemnata in procesul verbal de delimitare cadastrală din 12.11.1971, obligarea pârâtei să-i lase in deplină proprietate si liniștită posesie un teren de cca. 50 ha. situat in T.54, P:988, T.55, P.997, T.62, P.1092, in pct. Sub Deal, acaparat nelegal de către pârâtă in urma nerespectării liniei de hotar. În motivarea acțiunii, reclamanta a
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
procedura medierii să facă grănițuirea proprietății sale de proprietatea pârâtului printr-o linie de hotar pe care urmează s-o stabilească prin bună Învoială ; pârâtul să se oblige prin acordul de mediere Încheiat să Îi lase În deplină proprietate și liniștită posesie terenul ocupat ilegal prin construcția făcută, să refacă acoperișul casei sale astfel Încât scurgerea apei pluviale să nu-i mai afecteze imobilul și nu În ultimul rând să se oblige să-i plătească despăgubiri În suma asupra căreia vor conveni
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
Simțeam cum forțele răului mă pândeau - așteptând momentul să pună stăpânire pe sufletul meu fragil ce devenise vulnerabil și neconsolat. O zi a Înfrângerii!* O zi În care toate muzicile au trebuit să tacă. Doar furtuna putea să se dezlănțuie liniștită sub ploaia de lacrimi și Întrebări. Sfârșitul nu va oferi niciodată, cea mai gingașă Îmbrățișare. Dimpotrivă. Îți va flutura prin fața ochilor un drapel zdrențuit pe care vei distinge - Într-o lumină crepusculară - semnele Învinsului. Și, gândindu-mă la acest adevăr
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mea!” Și cu un gest necugetat, am pus mâna pe un cuțit cu care tăia zarzavatul În bucătărie. M-am oprit În loc și o priveam pe Karina cu un sentiment de spaimă Întipărit pe față. A Început să râdă. Stai liniștită! nu eram eu capabilă de un asemenea lucru, lipsit de orice măsură. Doamne, iartămă! Am vrut doar s-o atenționez și să-i arăt că sunt foarte hotărâtă să nu renunț la visul meu. Mama a avut o tresărire ( poate
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pași. Mă gândeam că și În oraș se circulă cu barca. Deja Îmi imaginam mica Veneție. Când am coborât din tren, am făcut cunoștință cu Dunărea, care se Întindea de-a lungul falezei. Am găsit un orășel mic, curat și liniștit. I.A.S.-ul unde am fost repartizată se afla În afara orașului( la circa opt km). Ferma din cadrul I.A.S.-ului se numea “Nufărul”. Din greșeală am nimerit pe o șosea paralelă, unde se afla C.A.P.-ul Nufărul. Diferența dintre
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
trăind în pace cu toții veți avea pace și voi. Să nu râdeți de nimeni niciodată, că fiecare om este diferit, pe unii oameni îi poate durea tare atunci când cineva râde de ei. Să știți că credința este temelia unei vieți liniștite și a păcii din familie. Două lucruri nu se pot face neavând credință: nu se pot crește copii înțelepți și nu se poate trece ușor peste necazuri. Feriți-vă de vorbirea de rău și de cei ce vorbesc rău de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
nu-mi doresc bogateDă-mi mie frați întru Hristos Și dă-mi o sfântă simplitate. Nu cer un nume-n astă lume, Nu cer să fiu de toți cinstitDă-mi pacea Ta cea sfântă, Doamne, Și dă-mi un suflet liniștit. Și nu cer, Doamne, răzbunare Pentru acei ce-mi fac vreun răuVreau să le dăruiești iertare Și lor, și sufletului meu. Nu cer, o, Doamne, casă mare Care să aibă odăi multeCi dă-mi o singură cămară Și lucrurile cele
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
iar: - Mai chem o dată preotul, dacă nu te mărturisești nici de data aceasta, să știi că mori așa. - Las’ să vină, a zis el. A venit părintele și bolnavul s-a mărturisit. După mărturisire a adormit. Avea față luminoasă și liniștită. Când s-a trezit, i-a mulțumit soției pentru grija pe care i-o purta și a început a plânge: ]- Când a zis părintele că mă împărtășesc, Alexandra? - Mâine, după Sfânta Liturghie, va veni la noi. - Să vină, că atunci când
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
mai recentă, care este destul de interesantă. Părintele din sat organizase o călătorie la mănăstirea Orheiul Vechi din satul Butuceni. Duminică dis-de-dimineață, se adunară toți doritorii la biserică, venise autobuzul și plecară. Ajunși la mănăstire, fiecare își găsi un loc și, liniștiți, ascultau Sfânta Liturghie. După ce se termină tot, lumea ieși afară și ieși și ea. Cum ieși, îndată se apropie de ea o bătrână care, cu voce plină de jale, îi zise: - Te-am visat noaptea trecută. Exact așa cum ești. În
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
la buzunar. Găsi cei doi euro pregătiți pentru autobuz. Îi luă și îi puse repede în paharul cerșetorului. Simți rușine față de cei din jur și grăbi pasul. Auzi cum acesta îi mulțumi. Când se mai îndepărtă puțin, se simți mai liniștită și începu să se gândească la cele petrecute. Imediat, îi trecu prin minte cum hotărî spontan să aștepte autobuzul, cum acesta trecu fără să fie observat, decizia de a nu mai aștepta altul, cei doi euro pregătiți ...și la urmă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
altora. Această persoană nu are niciodată cu nimeni conflicte, evită toate situațiile care ar putea să creeze probleme, atât ei cât și celor din jurul ei; este atentă la tot ce zice și ce face. Astfel procedând, această persoană se simte liniștită și bine. Se simte bine și liniștită ea, dar nu știe niciodată cum se simt cei din jurul ei. Persoana respectivă se mulțumește de starea sa și atât. Dar de câte ori trecem pe lângă cei de alături și, crezând că e deajuns să
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
nimeni conflicte, evită toate situațiile care ar putea să creeze probleme, atât ei cât și celor din jurul ei; este atentă la tot ce zice și ce face. Astfel procedând, această persoană se simte liniștită și bine. Se simte bine și liniștită ea, dar nu știe niciodată cum se simt cei din jurul ei. Persoana respectivă se mulțumește de starea sa și atât. Dar de câte ori trecem pe lângă cei de alături și, crezând că e deajuns să nu le facem rău, scăpăm ocazia de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Și reușea să le facă pe toate. Aveam toate cele necesare pentru a învăța la școală, aveam mereu pâine și hăinuțele cele mai necesare și încălțăminte. Cu mama, se înțelegea foarte bine. Nu se certau. Tata era o fire foarte liniștită și blândă. Avea mare dragoste de Dumnezeu și credință, care i-a fost de mult ajutor în viață. Pe noi, ne iubea ca pe ochii din cap. Mama, de multe ori, îi zicea că ne prea alinta. Nu departe de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și îmi doreau un viitor mai bun și mai luminos. Nu erau singuri, sora de la Chișinău, între timp, se întorsese acasă și le era de mult ajutor, ea făcea totul în locul mamei. Mama acuma se bucura de nepoți. Devenise mai liniștită, dar vorbea puțin, numai ce credea că era neapărat necesar. Îmi amintesc, după primul an de studii, plecasem cu grupa la muncă pe trei luni la uzina de conserve din orășelul Glodeni, la nordul Moldovei. Mi se făcuse atât de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
trăind în pace cu toții, veți avea pace și voi. Să nu râdeți de nimeni niciodată, că fiecare om este diferit, pe unii oameni îi pot durea tare atunci când cineva râde de ei. Să știți că credința este temelia unei vieți liniștite și a păcii din familie. Două lucruri nu se pot face neavând credință: nu se pot crește copii înțelepți și nu se poate trece ușor peste necazuri. Feriți-vă de vorbirea de rău și de cei ce vorbesc rău de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
te uita ce spun alții. Fă așa cum știi că e bine și cum trebuie să faci. Când hotărâsem să plecăm cu familia în străinătate, mă gândeam să trec pe la părinți și să le cer părerea și sfatul lor. Ei primiseră liniștiți vestea. Îmi ziseră că cel mai important era că plecam toți împreună. Credeau că ne va fi mai ușor și se bucurau într-o oarecare măsură. Totuși, îmi zise tata, să nu rămânem mulți ani, să facem ce facem și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
din familie erau valorile creștine. Părinții aveau credință temeinică în Dumnezeu, trăind creștinește și-i învățaseră și pe copiii lor să trăiască la fel ca și ei. Biserica și sfintele slujbe erau parte componentă din viața lor. Era o familie liniștită cu copii ascultători, căci „curțile celor drepți se binecuvântează”. Moș Ion Vinaru era caracterul opus al vecinului său; o fire mai dură, lacom și setos de avere, foarte muncitor, dar înjurăturile nu lipseau de pe limba lui. Spre deosebire de vecinul său, avu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]