3,155 matches
-
autor, prin faptul că, la fiecare strofă, repetă ultimul vers, care este cheia întregului. Acest vers este repetat și la sfârșitul poemului, din aceleași motive. Absolut sublim sună poemul, cu o muzicalitate și o cadență perfecte, în sonuri de un lirism copleșitor și totodată, încărcate de sens, ale poetului. Ex. Cântec de Bună Vestire: „Cum cântă marea într-o scoică, / Așa să cânți în gândul meu, / Să-mi fii și dragoste, și doică, / Și amiros de Dumnezeu -// Cum cântă florilor, lumina
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
de locul pe unde trecuse eroic tabăra pandurilor Vladimirescului însetat de dreptate” (pag. 10) Paradisul, satul în care s-a născut Veșnicia - după cum spunea Blaga, așa cum îl știe, îl simte și îl gândește copilul Ilie Dobre , este, asociindu-i tot lirismul blagian, un „Paradis în destrămare” (L.Blaga- „Lauda somnului”, 1929) Intr-o noapte târzie de septembrie, Cucu Nae, „cu domiciliul stabil în comuna Mușetești, satul Viezureni, județul Simnic, 29 de ani, studii -zece clase, căsătorit, cu doi copii minori, fără
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
frig...”. Se detașează ideea vieții de după moarte pe care scrierile biblice o consemnează ca un adevăr, ca un fapt împlinit acelora ce dăruiți mirajului pătrund adânc în meditație descifrând codurile cuvântului din idee. Căutările și descifrările adevăratului înțeles al temelor lirismului bacovian continuă și va continua, găsindu-se chei cu care exegeții vor pătrunde în adânca filosofie a palidului și a cenușiului apocaliptic. BIBLIOGRAFIE: Caraion, Ion, Bacovia. Sfârșitul continuu, București, Editura Eminescu, 1975. Cimpoi, Mihai, Secolul Bacovia, București, Editura Fundației Culturale
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
lui Steo și scriind literatură, Anghel se îndrăgostește de Natalia, o seduce, și după un timp, femeia își părăsește soțul și se mută la Dimitrie Anghel. Faptul acesta a avut efectul unei lovituri distrugătoare. Prin 1910 dezastrul moral se agravează. Lirismul patetic din ,,Cântece” reflectând etapa în care Helianta ( Natalia) devine soția lui Anghel, relevă un suflet devastat. Pierzând-o pe Natalia, pe care o cântase în atâtea poezii, divinizând-o, blândul Steo, a cărei constituție nervoasă nu a putut să
UN TRIUNGHI AL DRAGOSTEI OTRĂVIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358389_a_359718]
-
disputele eului, polemicile și retorica - o sisifica truda, ce fac din „Oglindă umbrei” o carte prin care se probează forță creatoare inspirată, fericită alegere a drumului spre inima cuvântului, prin poezia simțurilor. Prin discreția, sfiala și umilință ce-i colorează lirismul, printre accentele de exaltare cenzurata și evocare nostalgica „Oglindă umbrei” amintește suav de scrierile poetei chiliene, de o cuceritoare simțire creștină, Gabriela Mistral. Mai mult, am îndrăzni să afirmăm că, prin inserțiile mitic-revelatorii și omniprezentă angoasei ontologice, se pot intui
OGLINDA UMBREI (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357603_a_358932]
-
al națiunii și nu ultimul al sărutului. 9. Maria Eftimie Kabbout, gălățeancă, cu câteva volume de versuri publicate, colaboratoare la reviste și ziare literare și culturale, cu o puzderie de premii la activ, scrie o poezie de suflet, plină de lirism: “Nu știam ce să tac,/ Nu știai ce să spui./ Mă născusem copac,/ Într-un vis amărui.” În “Fugă” poeta fuge de o himeră “unde vei mai crede că nu sunt/ O mireasmă care-ascunde pași ce-aleargă după vânt”// “Mâna
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
întrebări fără răspunsuri. În “Imagini în oglindă” “Noi nu suntem de-aici,/nici nu existăm cu adevărat,/ suntem doar plăsmuiri,/ imagini în oglindă/ ale sufletelor exilate,/ ca penitență,/ pe-acest pământ arid:/ fără sentimente,/fără împliniri,/fără dorințe.” Plină de lirism, poezia Ileanei ne lasă un gust amar de regrete. În “Suflet pustiit” din fotografia bunicii deșiră doruri până când numai rama o mai privește cu sufletul rămas gol, pustiit. În “Un decembrie al amintirii” ar vrea să-și întrebe tatăl dacă
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
Vasile Sevastre Ghican, gălățean din comuna Corod, poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a publicat în mai toate revistele din țară, are la activ câteva cărți de poezie, aforisme și cronici literare. Scrie o poezie de suflet în care lirismul e la el acasă. “Închină-te unei fântâni,/ răcoarea ei/te va striga pe nume;/ Arșița te va încolăci, liană/ de pădure tropicală...” “Clipa” lui “ Era plină de lumină/ Și știam că o să vină;// Era zbor, era cuvânt,/ Era mantie
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
îți leapădă haina/ și-adoarme-ntre dealuri, mereu...” 30. Eduard Zale giurgiuvean, prieten cu marea și cu Dunărea, specializat în jurnalism , împătimit al muzicii rock, folk, blues și jazz, având la activ peste 10 volume de poezii, scrie o poezie de un lirism apăsat: „Eu sunt poetul cel mai trist/ Pe care lumea nu-l cunoaște/ Și dacă, totuș, mai exist,/ E pentru că în ochi îmi naște// Mereu o lacrimă ascunsă,/ Mereu un cântec de albastru./ Cu pana mea, de sânge unsă,/ Pretind
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
mai mult a descântec, ea vindecă de ,,răul secolului”, unge sufletul cu mir, e un fel de băutură magică, apă vie, care ne scoală din morți. Constrângea vesului care încorseta ideile a fost luată de patima inimii care delirează liber. Lirismul în poezia de azi, liberă de încorsetări, capăta aspecte tragice, trece prin Baudelaire, prin toți simboliștii, prin postmoderni. De altfel de la Baudelaire încoace poezia universală si cea românească a adus acel plus de inefabil care i-a lipsit lumii, a
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
destinul său tragic, prin valoarea operei sale lirice și epice, Vasile Voiculescu rămâne, pentru eseistă, „un uriaș pom cu ramuri” pline de „fructe coapte care te așteaptă...să te înfrupți din ele”, iar Marin Sorescu este un strălucit reprezentant al lirismului și al dramaturgiei romanești postbelice, impunându-se printr-un „stil degajat, ușor-ironic, fantezist, care atenuează reflecția gravă” asupra existenței umane, dar rămâne „profund în simțul său critic”, versurile sale fiind caracterizate de „naturalețe, spontaneitate și inteligentă”. Marin Preda a marcat
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
respectarea învățăturii de credință și a valorilor, create de înaintașii noștri, tezaurizate de Biserică” (p. 26). Caracterizându-se în câteva cuvinte, Părintele Protopop Gheorghe Colțea ne-a lăsat pagini de reală antologie creștină. Puține sunt, în literatura duhovnicească, paginile de lirismul acestora, din care se reflectă dreapta credință, echilibrule, realismul și discernământul duhovnicesc, dreapta socoteală ori socotință, smerenia, buna-cuviință, omenia, credința, dragostea de toți și de toate, adică și de cei ajunș pe buza prăpastiei ce duce către Infernul din care
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
tristeților inerente vieții omului.(Teo Cabel). Ștefan Dima a vorbit pe tema dorului de casă ,de țară ca „fiu al durerii” cunoscând situația de „copac fără rădăcini” . Stan Brebenel , a remarcat „ două teme generoase „: 1.poemele de dragoste cu un lirism deosebit „captiv între buze/numele tău/dă gust/așteptării/în cămața gândului/trupul /se împuținează/doar inima/rămâne durabilă/ca un ochi de agată/alungând uitarea” (efecte suprapuse)și 2. înstrăinarea și dorul . Marin Ifrim , moderatorul , a prezentat una din
CARTEA CU PRIETENI XXXIII- CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358561_a_359890]
-
din această parte a țării, plină de farmec și inedit, cu bune și rele, dar mai ales, cu dorința de a se dărui pe deplin cititorului. Cartea este scrisă într-un ritm alert, cu nerv și vitalitate, dar și cu lirism, cu multe expuneri scurte, fără înflorituri sau figuri de stil sofisticate, ceea ce va determina cititorul să întoarcă pagina, tot mai interesat de evoluția acțiunii sau conflictului din fiecare capitol al cărții, dar și al vieții povestitorului. Am reținut datele interesante
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
supunându-ne atenției o poezie contemporană românească semnată de Constanța Abălașei-Donosa, Maria Oprea, Paula Diana Handra, Dorina Sisu, Viorel Ploeșteanu, Delia Stăniloiu, Geta Elia Voicu, Viorel Gongu, Magda Simionescu, Elena Trifan dar și de specialul poet, George Roca, maestrul unui lirism învăluit în visul unei îmbrățișări tandre și senzuale, a unei aspirații ce caută permanent infinitul păsării, acel parfum de femeie, acea iubire cu „gustul fructului pasiunii” (Sărutul) dintr-un poem. Cartea lui Bucur nu este doar o revistă literară din
REVISTA ON-LINE CETATEA LUI BUCUR de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344607_a_345936]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CLAUDIA VOICULESCU-SUDUL TÂRZIU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Claudia Voiculescu Sudul târziu O simțire autentică găsim în lirismul volumului Sudul târziu, Editura Vremea, București, 2008, cu o prefață de Liviu Grăsoiu. In poemele acestui volum eul trăiește în latura evanescentă a evenimentelor, iar versurile în învelișul lor spumos și stilizat evidențiază o presimțire și o amintire a numenalului
CLAUDIA VOICULESCU-SUDUL TÂRZIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358955_a_360284]
-
de autentice, chiar dacă nu folosește totdeauna un limbaj poetic, ci, mai curând gazetăresc. Ceea ce rezultă sunt un fel de șarje, pamflete lirice, poeme protestatare. Ex. “De-atâta umplutură și rost-rostuire cosmică ... ” Deși folosește unele metafore, aceste poeme sunt lipsite de lirism. Cu totul alt ton, ușor nostalgic și oarecum visător, găsim în poemul-mărturisire: “Ca pe foaia-mi de papirus ... / Ninge mărunt în această parte a cosmosului, / ninge cu fluturi sub curcubeul cosmicului suflet / ca și sub fruntea mea de ianuarie, / ca
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
Miel sacrificat / în cutia de carton / a unui televizor Orion e / duhul poeziei de azi ... ”. După prima secvență poetică, intitulată “Ars Poetica”, poetul a structurat un alt grupaj liric cu titlul: “Elegiile elementului Aerul” care pare să conțină mai mult lirism, încă de la poemul care deschide capitolul: “Deasupra-i cer din inimile vidului ... Cum să mai treacă porumbelul / ales de Dumnezeu, / porumbelul / cu plisc-ramură-de-măslin-îmbumbit / și cu insignifiantele-I / sprijinitoare etern-însângerate, / prin aerul ars al cerului dintre brațele tale, / dintre hublouri / cât
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
ale închisorilor în poemul metaforic intitulat „Poetul după gratii” în care mesajul este foarte clar, ideea de libertate, de exprimare a sentimentelor și simțirilor sufletești: „crucificat / în numele ideii / poetul / este cel care / certifică / nemurirea / unui neam / prin cânt” De un lirism aparte, emoționant, se bucură patria într-un tablou mirific în care România este descrisă geografic în versuri: „Țara noastră / Străjuită / De culmile Carpaților, / Scăldată / De valurile mării / Și încinsă / De brâul / Bătrânului Danubiu”, dar și o redescoperire a istoriei și
DRAMA POETULUI ÎN „PERLELE UITĂRII” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359048_a_360377]
-
rătăceam amândoi peste ochiul lumii ca doi îngeri/bizantini/împiedicându-ne din când în când tu/de surâsul meu știrb iar eu de/părul din nările dilatate ca un vagin de lăuza”. (p. 15). În al doilea ciclu (Anotimpul regăsit) lirismul erotic și elegia se purifică de tentă grotescă, lăsând loc confesiunii simple, ca în poeziile Dacă, Vine o zi, Era așa tristețe, Gând siluit, Scurtă rugăciune. Filonul elegiac ocupă un loc special în întregul volum care este în profunzimea lui
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
haiku-urilor. Ce mare e distanța parcursă de la barocul expresiei din Trecerea mieilor la secvența finală a volumului. Lui Sorin Olariu nu i se poate contesta forța imaginației, imprevizibilul asociațiilor, o genuină expresie lirică. Simplitatea lucreaza în acest volum în favoarea lirismului deoarece uneori aglomerarea metaforică dă un iz de poezie compusă cu tot dinadinsul, cum ar fi Era ca o primavară (p.11). Poeme apocrife este cartea unui autor matur sedus de capcanele limbajului pe care le explorează cu un perpetuu
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
Poezia adusă în stadiul de „meșteșug”, șlefuită până când „strălucirea” aproape că te orbește... nu mai lasă sufletului nici o cale de exprimare. Poezia are nevoie de lumină caldă și blândă, lumină care să-i asigure curgerea lină. Lipsită de spontaneitate, naturalețe, lirism, poezia se stinge încet - transformându-se într-o „formă geometrică” fără trăire. Deosebite sunt versurile ce urmează, versuri în care viața este comparată cu o „tablă de șah”, iar piesele sunt personajele ce-și joacă rolul. Fiecare mutare în acest
INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359300_a_360629]
-
a încheiat concertul. Muzica lui Claude-Achille Debussy (1862-1918), compozitor, pianist, dirijor și critic muzical francez, sugerează imagini și stări sufletești prin jocul de lumini și umbre, prin nuanțe armonice vaporoase, prin subtile diferențieri dinamice și fluctuații ritmice, toate însumând un lirism discret. Debussy a fost promotorul impresionismului, curent de mare răsunet în cultura muzicală, strâns legat de pictura lui Monet, Manet, Renoir, Cezanne etc. și de poeții Verlaine, Mallarmé, Valery, Baudelaire, Rimbaud. În timp ce Germania și Austria cunoșteau la acea vreme experiențele
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
din această parte a țării, plină de farmec și inedit, cu bune și rele, dar mai ales, cu dorința de a se dărui pe deplin cititorului. Cartea este scrisă într-un ritm alert, cu nerv și vitalitate, dar și cu lirism, cu multe expuneri scurte, fără înflorituri sau figuri de stil sofisticate, ceea ce va determina cititorul să întoarcă pagina, tot mai interesat de evoluția acțiunii sau conflictului din fiecare capitol al cărții, dar și al vieții povestitorului. Am reținut datele interesante
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
adăuga ironia fină, spiritul sarcastic-pamfletar, umorul acid dar și absurd, care, calculate, fac loc paradodoxului, apelului la parodiere și la prozaic, dincolo de care descoperim meditația gravă și metafora de dimensiuni parabolice. Poetul realizează o solidă legătură cu lectorul prin dezabstratizarea lirismului, demitizarea și desacralizarea unor mituri sau concepte estetice ( de exemplu, despre sat, în ciclul La Lilieci în care realizează o adevărată radiografie lirică a spațiului rural, prin care se pun în evidență aspecte etnografice: obiceiuri, tradiții, mentalități, limbaj, port, credințe
COMEMORARE-MARIN SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359533_a_360862]