291,864 matches
-
scrie Casiana Ioniță, sub titlul întrebător Cui i-e frică de un top literar? Topul l-a făcut New York Times pentru ultimii 25 de ani de literatură americană. "Ce face un roman să fie valoros" este esența discuției pe lîngă lista cu Beloved pe primul loc. Răspunsul lipsește. Rămîne să îl căutăm... De păstrat, neapărat, din acest număr, și pliculețul cu sare în bucate pe care Adriana Babeți îl varsă în Ars Coquinaria. Scrisă "în chip de madam Vatel ori Savarin
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
Guicciardini, Baltasar Gracián, Montesquieu, "Publius" (pseudonimul folosit de James Madison, Alexander Hamilton și John Jay în The Federalist Papers), Edmund Burke, Halifax, T.B. Macaulay, Alexis de Tocqueville, François Guizot, Raymond Aron și Adam Michnik. Simpla citire a numelor de pe această listă demonstrează faptul că aproape toți acești cavaleri ai moderației au fost mai degrabă niște spectatori angajați (expresia îi aparține lui Raymond Aron) decît niște jucători activi pe scena politică. Poate părea surprinzătoare prezența în acest club select al rezoneurilor politici
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
ne oferă ocazia ideală pentru a reaminti locul de frunte pe care România l-a deținut și-l deține în lumea artelor și a literaturii occidentale. De la Tristan Tzara, fondatorul Dadaismului, la Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco sau Brâncuși, lista intelectualilor și artiștilor români care au adus o contribuție esențială la cultura Europei este lungă și importantă. Emigrați, de cele mai multe ori pentru motive politice, în Franța sau în Statele Unite, ei s-au distins printr-o remarcabilă deschidere față de limbile și
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
De altfel, în 1929, Sextil Pușcariu (în articolul Proiect de reformă a ortografiei române) preciza că se scriu și se rostesc "numai cu s: Asia, aterisa, basin, busolă, disertație, disident, francmason, furnisor, husar, piesă, vitesă" (Cercetări și studii, p. 318). Lista e instructivă, pentru că formele puse atunci pe același plan au avut evoluții diferite: astăzi nu manifestăm nici o ezitare în a scrie Asia, busolă, francmason, husar, piesă; există în schimb variații de uz pentru disertație / dizertație, disident / dizident; în fine, constatăm
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
Marius Chivu. Ne-a amuzat răspunsul lui Ștefan Agopian: "Scriu atît de puțin, încît, dacă m-aș autocenzura, n-ar mai rămîne nimic". Urmează încă 21 de scriitori care reușesc să răspundă fiecare altfel: cîte capate, atîtea cenzuri. Frumoasă și lista din articolul Bestseller-urile mele de Simona Sora (cu titluri precum Despre Îngeri de Andrei Pleșu, Ușa interzisă de Gabriel Liiceanu, Bietele corpuri de Sonia Larian etc.), precum și fraza ei finală, care amintește de o celebră temă despre cărți a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
atu-ul greu de definit, dar perceput îndată de toți, al capacității de a se impune și de a persuada. Intrînd în jocul Dvs. și presupunînd că mi s-ar cere să avansez cîteva priorități de lucru, aș preconiza o listă minimală de obiective, subînțelegînd că realizarea fiecăruia presupune gîndirea unor strategii adecvate, adesea complexe și de durată care, în orice caz, nu pot fi concretizate aici: finanțarea corespunzătoare (dacă într-adevăr învățămîntul și cercetarea reprezintă priorități naționale, așa cum afirmă mulți
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
meteorice prin Ministerul Învățămîntului. Am constatat cu plăcere că d-sa n-a pierdut nimic din energia, dăruirea și devotamentul cu care se consacră școlii. În fugă, trei observații ar trebui să dea de gîndit. Cea dintîi e că în lista premiilor nu figurează reprezentanți ai marilor orașe: un singur elev din București, nici unul din Cluj, Iași, Timișoara. Să fie un semn că la centru elevii nu sînt mobilizați suficient, ori că provincialii își dau mai multă silință, voind să obțină
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
optat pentru "o formă a Ťinactualitățiiť decise, consecvente", convins că "literatura, ca și întreaga cultură națională, trebuie să-și urmeze tradiția, în formele ei cele mai înalte și clasice, după modelele care ne-au format, franceze, italiene, germane sau ruse". Lista celor care felicită Contemporanul cu prilejul aniversării este impresionantă. Textele lor plus fotografiile unor scriitori români contemporani, răspândite în toate paginile revistei, dau o puternică sugestie de populație scriitoricească numeroasă, de banchet al literaturii române. Cîți ochi, atîtea piese ă
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
Americană plecată deja la București. Atât vasele sub pavilion englez, cât și cele sub pavilion american, erau reprezentate de Consulatul Englez. De fiecare dată când intră în port vreun vas englezesc său american, trebuia să merg la vapor să iau lista cu numele echipajului pentru a le elibera de la comandamentul portului permise de ieșire în oraș. La acest birou lucra un comandor de marină, Popovici, un om înalt, solid și cu mustață neagră. Când mergeam la el și îl găseam singur
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
comandamentul portului permise de ieșire în oraș. La acest birou lucra un comandor de marină, Popovici, un om înalt, solid și cu mustață neagră. Când mergeam la el și îl găseam singur în birou, fără să se uite mult pe listă, îmi elibera permisele foarte repede. Însă când mai era cineva în birou cu el, chiar dacă avea un grad inferior față de el, părea să fie vigilent și îmi punea întrebări în privința unora din echipaj, așa că trebuia să stau cel puțin jumătate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
C. Bammel (editori), Christian Faith and Greek Philosophyin Late Antiquity, E. J. Brill, Leiden, 1993, p. 227-246; Morwenna Ludlow, Universal Salvation: Eschatology in the Fought of Gregory of Nyssa and Karl Rahner, Oxford University Press, 2000, în special p. 56-64. Lista ar mai putea continua: V. Burrus, Begotten not Made: Conceiving Manhood in Late Antiquity, Stanford University Press, Stanford, 2000; P. Huybrechts, „Traité de la Virginitate de Grégoire de Nysse: Idéal de vie monastique ou idéal de vie chrétienne”, în Nouvelle Revue
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
s-a desfășurat cea de-a cincea ediție a galei premiilor Cartea Anului 2005-2006, acordate de revista România literară cu sprijinul Fundației Anonimul. Având deja în spate o tradiție a exigenței și a onestității criteriilor, acumulând, în acest lustru, o listă de nominalizați care include nume ca Mircea Cărtărescu, Monica Lovinescu, Matei Călinescu, Radu Cosașu, H.-R. Patapievici, Gabriel Liiceanu, Mircea Ivănescu, Andrei Codrescu, Emil Brumaru, Gheorghe Crăciun, Andrei Pleșu, Livius Ciocârlie, Dan C. Mihăilescu, Andrei Cornea, Radu Aldulescu, Eugen Simion
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
fost cu adevărat afirmată de-abia în secolul al XX-lea... Astăzi, mai mult ca oricând în trecut, instituții culturale, în dorința lor permanentă de a atrage publicul și curatori în căutarea gloriei unui Thoré-Burger, , descoperitorul" lui Vermeer, scotocesc mereu lista artiștilor ,uitați" în căutarea unor noi teme de expoziții. Unele dintre alegeri sunt greu de explicat și țin probabil de considerente politice și nu pur artistice. Este de neînțeles cum, după expoziții fabuloase dedicate portretelor lui Memling și picturii târzii
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
lui Tudor Giurgiuca pentru documentele oferite. (Red.) 4-10-1938, Br. Mult iubite domnule Giurgiuca, nu știu nici eu cum am putut întârzia cu trimiterea materialului pentru antologie. De astă-dată mă execut ca ,vântul și ca gândul", vorba dumitale. Alătur poeme inedite, lista cu cele 10 poesii ce le propun pentru antologie, date bio-bibliografice, volumul pe care nu-l ai și regret că nu pot să-ți trimit pe cel de la ,Fundații", căci nu am nici unul și nu mai găsesc nicăiri. în ,Poeme
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
tip organic. O limită superioară a gândirii de acest tip, precum și o formă împinsă spre o evidentă hiperbolizare conceptuală o identificăm în imaginea ideii Gesamtkunstwerk - a operei de artă totale, aparținându-i lui Richard Wagner (1813-1883), un alt compozitor de pe lista canonică, după Bach și Beethoven. Fuziunea simfonicului și operisticului în concepția dramei muzicale ca totalitate sincretică a tuturor elementelor constitutive (incluzând și baletul, în versiunea pariziană - în patru acte - a operei Tannhäser) a determinat, pentru început și în virtutea unui astfel
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
față de ceea ce știu din manualul de istorie (istoria se termină în rezumate stil epitaf, a trăit a domnit etc.), din documentare (plictisitoare) sau din ceea ce pot citi din cărți (dacă nu sunt prea groase)? Sunt întrebări pe care le poți lista rapid alături de oricare spectator tentat de noutate, care chiar de la apariție se dovedește că a întîrziat puțin. Răspunsul meu: o poveste simplă care se potrivește oricui (nu mă refer desigur la cei care conduc destinul artei la volanul unui Porsche
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
în cel mai deplin și senzațional sens al cuvântului. Ei bine, la șase ani după completarea părților lipsă ale acestui puzzle emoționant, încă n-a apărut nici un studiu biografic capabil să speculeze aceste revelații documentare cu adevărat extraordinare. Oricine parcurge listele de best-sellers ale marilor reviste de cultură occidentale va fi surprins să constate frecvența cu care apar biografiile personajelor din zona culturală. La noi, acest domeniu a fost abandonat cu totul. Ultimele biografii de scriitori pe care le am în
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
avut, în mod cert, vieți ce-ar merita descrise într-o carte. Am încercat, în joacă, să-mi imaginez biografiile câtorva dintre ei ,povestite" și interpretate de câțiva critici tineri de azi. Riscând să-i înfurii, aș propune o scurtă listă: Luminița Marcu despre C. Argetoianu. Daniel Cristea-Enache despre Alice Botez. Paul Cernat despre M. Blecher. Simona Sora despre Andrei Pleșu. Costi Rogozanu despre B. Fundoianu. Cristina Chevereșan despre Nicolae Manolescu. Florina Pârjol despre Mateiu Cragiale. Bogdan Alexandru Stănescu despre Urmuz
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
Dumnezeu. Alteori, parcă citești o revoltă de generație. Peste tot, firescul, naturalul și spontanul sunt și tonul scrierii, și adevărata valoare umană recomandată de autor. Mărturisesc, am tresărit de plăcere pentru că pe pagina 54 sunt citat și eu, într-o listă ,pozitivă" de artiști și intelectuali. Dar și înainte de a-mi găsi numele, am citit încântat, recunoscând de multe ori încercările de salvare intelectuală pe care le practicam și eu în generația mea. Cu o deosebire: eu și alții din generația
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
Danny Huston, plus Emily Watson). Baia de sînge este minuțios pregătită, din amănunte, și excelent potențată. Iar combinația dintre aceasta, bașca literatură și peisajul australian al anilor 1880, conferă un lirism aparte lungmetrajului. Pe de altă parte, Propunerea intră pe lista mea de pelicule în care lumina ocupă rampa, grație directorului de imagine Benoît Delhomme. Orbitoare, ascuțită, inundînd fiecare colțișor de peisaj, sau contorsionîndu-se pentru a scoate totul dintr-un personaj, vezi imaginea lui John Hurt. Concluzie - titlul la categoria grea
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
Daniel Cristea-Enache Se mai poate spune, se mai poate scrie ceva cu adevărat nou despre Caragiale? Sau toate contribuțiile recente sunt simple glose și note de subsol la interpretări mai vechi? Ca și în cazul lui Eminescu, lista celor care și-au încercat forțele cu "ultimul ocupant fanariot", cum l-a calificat N. Davidescu, este intimidantă prin întindere și sonorități asociate: Maiorescu, Gherea, G. Ibrăileanu, N. Iorga, E. Lovinescu, Ralea, Zarifopol, Cioculescu, Tudor Vianu, G. Călinescu, P. Constantinescu
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
cu smântână -, el și-a pierdut acuitatea necesară studierii unui câmp de bătălie mai degrabă vâscos decât solid. Astăzi, individul arogant ce conducea la modul discreționar un partid hipnotizat de mișcările sale de baghetă are probleme să intre chiar pe lista reprezentanților PSD din București în Consiliul Național al partidului. Cu alte cuvinte, Adrian Năstase nu e nici măcar pe locul cinci sute între pesedeii din Capitală! Ex-președintele executiv al partidului-stat a căzut, în nici doi ani, în preferințele fanilor de ieri
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
executiv al partidului-stat a căzut, în nici doi ani, în preferințele fanilor de ieri mai spectaculos decât cine știe ce manea deocheată în topul muzicii de mahala. A fost nevoie - vai, ce umilință! - de propria sa intervenție pentru a fi inclus pe listă, pe-un rușinos loc cinci sute unu. Și asta nu pentru că pesedeii bucureșteni ar fi avut nevoie de el, ci pentru că există o prevedere statutară conform căreia parlamentarii partidului sunt reprezentanți de drept în Consiliul Național. Nu DNA-ul, nu
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
footnote Perpessicius - Arhiva Fonogramică; în: Cuvântul, București, An IV, nr. 1095, 12 mai 1928, p. 1; footnote> . Nichifor Crainic îi cere lui George Breazul un proiect amănunțit privind modul de organizare a Arhivei Fonogramice. La 15 martie 1927 este aprobată lista mijloacelor fixe ale instituției, aparate de înregistrare și de reproducere a melodiilor culese și este numită comisia Arhivei. În aceeași zi, 15 martie 1927, George Breazul este numit oficial în Comisiunea instituită cu însărcinarea de a culege material folcloristic muzical
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ar fi cele exprimate de muzicianul belgian, Ernest Closson, de muzicologul englez Edward Dent, de muzicologul berlinez Georg Schüneman, de pianistul și pedagogul german Leo Kestenberg, ori de muzicologii Eduard Spränger, Knud Jeppesen, Robert Lach, Ludwig Schmidts, Kurt Taut și lista ar putea continua. „Ce să admirăm mai întâi la această minunată carte, ce a stârnit, la timpul ei, prețuirea și încântarea oamenilor de cultură din România și din străinătate?” - se întreba retoric Titus Moisescu, la mai bine de o jumătate
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]