5,029 matches
-
a început să înghețe marea la mal. Stolul de lebede stătea la adăpostul digului din zona hotelului Paradiso, plutind pe apa puțin adâncă. Erau toate cele 36 lebede adunate în familii, care întregul an au încântat privirile turiștilor și ale localnicilor. Nu existau rivalități între grupurile de păsări, însă fiecare familie avea un mascul dominant, care o conducea, iar în caz de agresiune externă, se lupta cu agresorul ce dădea târcoale vreunei femele din grupul său. Acest fenomen este mai rar
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
14 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Maramureșenii sunt tot mai mândri de ținutul lor pitoresc dar și de bogația subsolului, Maramureșul fiind o veche și renumită zonă auriferă cu tradiții vechi în minerit. Asta se poate constata prin creșterea interesului localnicilor dar și a turiștilor de a vizita colecțiile de exponate ale Muzeului de Mineralogie Baia Mare. De curând s-au încheiat o serie de activități culturale naționale și europene privind promovarea culturii muzeale, inclusiv din Maramureș, iar Muzeul de Mineralogie a
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
629 Împăratul Heraclius a intrat în Ierusalim în fruntea unei procesiuni religioase de mari proporții. Patriarhul și Crucea, revenită la Ierusalim. Cu totate că heraclius a promis conducătorilor evrei că le vor fi respectate toate drepturile, indignat fiind de mărturiile localnicilor, care îi acuzau pe evrei că ar fi participat la moartea creștinilor, în timpul invaziei persane, a interzis evreilor intrarea în Ierusalim, pornind împotriva lor o adevărată prigoană. Apariția creștinismului și ulterior a mahomedanismului a adus în viața cetății schimbări fundamentale
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
629 Împăratul Heraclius a intrat în Ierusalim în fruntea unei procesiuni religioase de mari proporții. Patriarhul și Crucea, revenită la Ierusalim. Cu totate că heraclius a promis conducătorilor evrei că le vor fi respectate toate drepturile, indignat fiind de mărturiile localnicilor, care îi acuzau pe evrei că ar fi participat la moartea creștinilor, în timpul invaziei persane, a interzis evreilor intrarea în Ierusalim, pornind împotriva lor o adevărată prigoană. [74] Acesta a fost și ultimul act al puterii grecești în Palestina. În
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
ea și pentru altă dată, cârmuirii n-o să-i cadă bine murmurele de nerăbdare care ajunsese până la ea. Din cortul mare unde se dădeau sfaturi și reguli de urmat, intram câte 10-12 persoane, ne lua în primire o familie de localnici, cu părinți și copii mărișori și cu făclii aprinse luminându-ne drumul, ne treceau printre “porți” simbolice, unde eram întâmpinați pe rând de cărturari care întocmeau, desenau și scriau hărți și la care oprinindu-ne, ne dădeam binețe și ne arătau
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
în masă, ori ucigându-i, pur și simplu. Au fost înșelați politicieni creduli și proști de alții mai versați și mai șmecheri și s-au furat unor țări bogățiile solului și ale subsolului, pe care Dumnezeu le dăduse ca zestre localnicilor, ca să se hrănească din ele ei și strănepoții strănepoților lor. S-au furat multe și de toate, în toate timpurile și în toate locurile! Între timp, cuvântul propriu-zis de „hoție” sau „furt” a început să deranjeze, să jignească pe cei
PLAGIATUL – SPORT DE PERFORMANŢĂ LA ROMÂNI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368600_a_369929]
-
Articolele Autorului FOCUL LUI SUMEDRU „Focul lui Sumedru" este aprins în noaptea de 25 spre 26 octombrie și marchează începutul unui nou an pastoral. În preajma unui foc imens, aprins de tineri pe cel mai înalt loc din sat, se adună localnicii ca să strige în cor: „Hai la Focul lui Sumedru!”, iar despre cei care sar peste foc se spune că vor fi sănătoși tot anul. La final, femeile împart mere, nuci și covrigi, celor adunați la purificare prin „Focul lui Sumedru
FOCUL LUI SUMEDRU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368703_a_370032]
-
moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș, un om avut din Moșneni, un sat megieș. A scos caii din grajd și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau zona aceea localnicii, undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
sat, care, la fiecare întâlnire cu pelerinii, țineau și ei o slujbă religioasă, urmată întotdeauna de o colectă de bani, precum și de alte daruri aduse de aceștia. În sat se construise o biserică mare și se întâmplaseră minuni - după cum povesteau localnicii - precum unii epileptici s-ar fi vindecat și alții suferinzi de diverse boli ar fi fost tămăduiți de către SFÂNT atunci când îi atingea cu mâinile lui mari. SFÂNTUL nu se manifesta numai la MAGLAVIT. Acesta era purtat cu mare pompă de către
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
pe PETRACHE LUPU și pe FRONT ca să-i binecuvânteze pe militari și să le ridice moralul. Până la Locul Sfânt din Lunca Dunării unde era STÂNA și TROIȚA am trecut prin niște lanuri mari de orez și bumbac, recolte din care localnicii câștigau bani frumoși. Ne-am întors la casa miresei unde începuseră să se adune nuntașii. Noi am fost invitați la masă împreună cu domnișoarele de onoare. S-a servit un meniu deosebit cu antreuri, fripturi de pasăre și porc, sarmale, deserturi
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
lumii, Bucureștiul rămâne o citadelă cu spații verzi de invidiat. El este străbătut de două râuri, Dâmbovița și Colentina, cu un șirag de lacuri amenajate pentru agrement în perioada estivală cu ștranduri, bărci și vaporașe, înconjurate de parcuri unde atât localnicii cât și turiștii se refugiază în liniște de tumultul citadin. Pe râul Colentina se desfășoară lacurile Herăstrău, Floreasca, Tei și Colentina, fiecare dintre ele fiind înconjurate de parcuri împodobite cu arbori, alei ce le străbat de la un capăt la altul
CATEDRALA DIN CARPAŢI 1. METROPOLA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350425_a_351754]
-
pentru a nu distruge nimic din ceea ce i-ar putea afecta și pe alții, doar pentru a-și satisface unele dorințe proprii. Lecția de demnitate oferită de actriță este sublimă: ea s-a deplasat la fața locului, a vorbit cu localnicii, i-a încurajat, i-a susținut și s-a dedicat acestei cauze, necondiționat. Mariana Cristescu inserează în carte, multe „exerciții de admirație” - față de confrații de condei, semnalând aparițiile unor cărți remarcabile, dar și portretizându-i cu multă căldură și generozitate
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
uite Ion Cîrnu secretaru’ de la primăria care e la doi pași de noi, mi-a spus ieri când a venit să-și bea cinzeaca lui de trăscău, că au nevoie de un băietan să-l ajute că s-au îmulțit localnicii din Făurei, să le ducă citațiile și alte hârtii de la primărie. Ar fi ceva foarte bun pentru tine, că tot iți place ție să umbli teleleu. Ion Cîrnu, în loc de nas avea numai două găuri prin care răsufla și el, cred
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
ar fi sa inconjonri pe vechile șosele asfaltate în anteriorul regim, o vizitau și făceau plajă aici. Anumite obiceiuri nu se pot dezrădăcina chiar și după colonizare, nu? În satul Vadu s-au descoperit artefacte grecești, în niște morminte ale localnicilor, dovedind astfel și vechimea localității, cât și a plajii. De fapt o așa plajă întinsă nu avea cum să nu existe și atunci. Cetatea Histria are o atestare documentara de 2500 de ani, apărând în același timp cu Cetatea Albă
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
fel ca multe alte fabrici din țară ce sunt în paragină, își face veacul, deoarece zăcăminte sunt, poate chiar mai mult decat altădată... cine știe? Dar iată cum politicul are o influență și ajunge să modifice chiar un paradis natural. Localnicii spun că: “până anul trecut și “Măzăriche mai stropea contra țânțarilor și insectelor, dar anul acesta nimic.. avem invazii.. Stăm ziua prin grădină, iar țânțarii acum chiar si in amiază mare ne atacă..!” . De altfel, chiar și în aceste condiții
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
se dedau acestui obicei barbar trezește bănuiala că folosesc tradiția doar pe post de pretext, pentru a deschide larg porțile nestăvilitei lor pofte de viață și pasiunii pentru fiesta îndrăcită. Nu mă miră așadar fireasca delăsare cu care mă tratează localnicii când e să stabilim ceva pentru perioada de față. Buteliile se livrează în graba mare, cu avans de o zi; poșta nu lucrează; rezultatele de la analize vin abia săptămâna viitoare. Nu e critică, doar constatare, anume că ai de ales
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
15 martie, nu doar unul, ci peste o sută de pirotehnicieni sunt responsabili pentru extazul luxuriant cu care se cuvine întâmpinată primăvara. „Echipa” completă angrenată în organizarea vestitelor „Fallas” numără nici mai mult nici mai puțin decât 50.000 de localnici, grupați în 400 de comitete și comisii. Nu focurile de artificii, ci „las fallas” propriu-zise, figurinele multicolore dispuse pe 400 de străzi sunt adevărata atracție. Înalte cât clădirile din jur, modelate cu migală de îndrăgostit, colorate strident, par viziuni alegorice
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
urme, mistuit de flăcările nopții „de San Juan”, ne strânge inima în menghină. Cu cât e mai mare valoarea grupurilor statuare din lemn și carton presat - unele depășesc un milion de Euro - cu atât mai mare pare să fie entuziasmul localnicilor, în așteptarea distrugerii lor din noaptea care întruchipează coșmarul celor mai bravi pompieri din lume. Bineînțeles că - la fel ca-n cazul criticilor corridei sângeroase - există voci care condamnă vehement obiceiul „iresponsabil” de a aprinde focuri cât casa în mijlocul orașului
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
vieții până la fund, dar fără să uite vreodată să mulțumească sorții pentru darurile cu care au fost înzestrați?! Orașul care trăiește în stradă nu se dezminte de vocația sa religioasă în zilele de 17 și 18 martie, când mii de localnici împânzesc străzile, aducând ofranda de flori Fecioarei adorate. Îmbrăcate în straiele tradiționale de sărbătoare, confecționate din dantelă, catifea și mătase, cu părul împodobit de piepteni prețioși, legendarele femei valenciene par adevărate prințese. Rochiile lor sunt rodul economiilor întregii familii, echivalând
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
rădăcină! Vatra satului s-a format la Revolutia lui Tudor Vladimirescu de la 1821,când s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor are prin aceasta irizări de culori și accente? Localnicii vorbesc în graiul pur oltenesc. Cine a avut brațe de îmbrățișat mai generoase de la unul spre celălalt: duhul cântecului, ori viitorul cântăreț Gheorghe Gheorghe? Și unul, și celălalt! De mic mi-
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
Tudor Vladimirescu de la 1821,când s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor are prin aceasta irizări de culori și accente? Localnicii vorbesc în graiul pur oltenesc. Cine a avut brațe de îmbrățișat mai generoase de la unul spre celălalt: duhul cântecului, ori viitorul cântăreț Gheorghe Gheorghe? Și unul, și celălalt! De mic mi-a plăcut a cânta , am iubit câmpul, pădurea, susurul
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
a marcat o parte din viață, pe lângă soare și pământ. Partea de sus a corpului însemna lumina, legătura cu viața, iar partea de jos, umbra, legătura cu energiile ascunse ale pământului. “Răul vine de jos; mi-a spus odată un localnic: “de la picioare, de aceea ele trebuie păzite și acoperite de recele pământului”. Nu înțelesesem atunci prea bine ce vrusese să-mi spună săteanul cu vorbele sale “recele pământului” însă, peste ani, aceste cuvinte mi s-au deslușit ca mărturie a
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
încărcate ciorchine cu femei și copii, cu găleți pline de zmeură, afine, ale oamenilor care plecau dis de dimineață la cules prin parchete. Vremurile acelea au trecut. Acum „bâzâie” prin comună, dar și prin sate, mașinile lucioase ale urmașilor foștilor localnici, sau ale cunoștințelor acestora venite să stea un sejur în frumoasa comună. Nici nu mergi o sută de metri și te oprește cineva cunoscut: „Urcați, vă rog, cu noi! De ce mergeți pe jos?” Te urci și te trezești imediat la
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
epigrame și proză umoristică, cu tema “Electorale”. Premiile au fost următoarele: I - Epigramissima - Florina Dinescu, Ploiești - 300 euro II - Scripta manent - Eugen Albu, Cluj - 200 euro III - Humoresca - Gheorghe Solcan, Gura Humorului (numele premiului sugerează că e rezervat pentru un localnic) - 100 euro Mențiunea ludica: - Elis Râpeanu, București - Iulian Bostan, Galați Din păcate, ultimii doi, pe care îi cunoșteam, nu s-au prezentat. Am încercat să obțin epigramele premiate, dar n-am prea fost băgat în seamă. Dezamăgit, am trecut pe la
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
la lumină adevăruri istorice despre o localitate milenară precum este Moldova Nouă. Domnul profesor Desideriu GECSE a adus multiple alte informații care să completeze interacțiunea de relații interetnice care au coexistat într-un spațiu restrâns prin includerea comunității cehe printre localnici. Dacă prin anii 1770 Francesco GRISELINI aducea în atenția Europei un spațiu necercetat, precum cel al Banatului, azi cu toate că această zonă este cunoscută geografic, rămâne o necunoscută geologică! Rămân cu impresiile despre ce a fost atunci și ce este astăzi
CULTURĂ CONTINUĂ LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349376_a_350705]