1,327 matches
-
atunci când Signoria a început în anii 1360 să-și numească agenții commissarii imită conștient demnitățile contemporane; adică Signoria acționa ca si cum era princeps, în conformitate cu o nouă înțelegere a suveranității florentine 30. Nu este o coincidență faptul că prima utilizare documentata a locuțiunii ragion di stato sau rațio status într-o sursă florentina apare în înregistrările unei magistraturi teritoriale din anul 136031. Pe scurt, instituția comisarului în practică florentina își are originile în acea perioadă în care florentinii începuseră să denumească și să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
limbajului, Mihai Cimpoi selectând din vocabularul acestuia o seamă de Expresii celebre, cu care operează în speță gazetarul. Acestora li se adaugă o selecție riguroasă de Proverbe românești (unele luate din manuscrise), ordonate tematic (Văduva, Vremea, Gust etc.) dimpreună cu locuțiuni diverse, zicale și cimilituri. În privința stilului, se precizează:"claritatea de stil corespunde clarității în idei. Stilul său e un stil sugestiv, care e mai mult decât un stil expresiv". În privința Limbajului poetic eminescian, autorul Dicționarului susține părerea că ""secretul" poeziei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Lua sfârșit pentru mine cea de-a doua călătorie: cea a Turnului care privea înspre cele patru zări ale lumii și a Magului ce oficia într-însul... Singur m-am întors la București, putând să-mi însușesc fără falsă modestie locuțiunea lui Caesar: Veni, vidi, vici! La istorie - fusesem atâția ani profesor de istorie... La română - o compoziție care să vădească calitățile literare ale candi daților și în care, ca de atâtea ori, m-am afundat în descrierea trăirilor și a
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
spunea tot atât de des pe cât auzeai primăvara, când seara se lăsa mai târziu: „Acu’ fiecare zi e mai lungă c-un pinten de cocoș“, ori toamna: „Fiecare zi e-acu’ mai scurtă c-un pinten de cocoș“. În orice limbă, imaginația locuțiunilor verbale oscilează între scatoalcă și mângâierea de catifea a cuvintelor. Un cunoscut, originar din sudul Germaniei, mi-a istorisit o poveste din vremea copilăriei sale, din Germania de după război. Pocnitorile înșirate pe lungi fitiluri de aprindere, pe care în noaptea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ajungi să percepi peisajul ca pe o materie trufașă ce te sfidează cu ascendentul ei temporal: pietre străvechi, nesfârșita reîntoarcere a frunzei și a ierbii. Toate fără de memorie, nepăsătoare la ce-a fost ieri și la ce vine mâine. Frumoasa locuțiune „nervura frunzei“ nu se referă la nervul omului, prin „vâna frunzei“ nu curge nici un strop din sângele arterei carotide sau temporale. Cine caută să se procopsească c-un dram de „fericire insulară“ nu trebuie să-și închipuie așa ceva. Pentru „fericirea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Iași, Casa Editorială Demiurg, 2004); Dicționar de drept comunitar european (Iași, Casa Editorială Demiurg, 2005); Elemente de limbă, cultură și civilizație românească pentru străini (Iași, Casa Editorială Demiurg, 2006); Enciclopedie juridică (Iași, Casa Editorială Demiurg, 2006); Dicționar de expresii și locuțiuni juridice latinești (Iași, Casa Editorială Demiurg, 2007); Semantica discursului juridic - normă și abatere (Iași, Casa Editorială Demiurg, 2007); Uniunea Europeană de ieri și de azi (Iași, Casa Editorială Demiurg, 2007). În calitate de consilier a făcut parte din colectivul de conducere a Departamentului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
frăgezimea sentimentului ̀ nflorește pură. Chiar lipsa de expresie binecunoscută a criticului dispare sub vălul poeziei discrete, fine, cu timidități de începător și cu lucidități sceptice de om matur - totul solubilizat în perfecta adaptare a ritmului sufletesc cu cel al locuțiunii”. Acestea sunt, după știința și gustul meu, rândurile cele mai frumoase și mai corecte ce s-au scris despre Adela. La spiritele de o anumită altitudine, bucuria estetică dizolvă aversiunile. Atât doar : facultatea de expresie a „criticului”, dacă ar fi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
iar prin ușile dormitoarelor, binevoitor deschise, se vedeau paturile acelea orientale, din fier smălțuit, cu medalioane mari în culori țipătoare, unde surîde o femeie printre ghirlandele de flori. Peste tot se spuneau aceleași fraze, într-o franceză idiomatică, împănată cu locuțiuni levantine. Cum nu era posibil să ieși în afara orașului, fiindcă drumurile erau nesigure, plimbările se reduceau la deplasări de-a lungul cheiurilor pînă la cartierul de vile înconjurate de verdeață, numit "La țară" prin antifrază, sau la o grădină publică
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Alcătuiesc clase de indici de alocutivitate: vocative nominale și pronominale, interjecții, imperative, formule de politețe, întrebări de confirmare etc. (singure sau în amalgam). Aceste mărci înglobează elemente eterogene din punct de vedere structural: elemente lexicale sau gramaticale, simple sau compuse, locuțiuni verbale, îmbinări libere (sintagme, propoziții sau fraze). 2.2.2. Elementele alocutive sunt utilizate prototipic în conversația spontană (caracterizată prin coprezența interlocutorilor, contextul extralingvistic comun, canalul de comunicare oral). În textele scrise, alocutivele devin mărci ale oralității simulate. Alegerea elementelor
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
actualmente este concurat în corpus de sintagma la ora actuală. 17 Vezi Zafiu (1999): "Înregistrările recente mi se par a dovedi în primul rând persistența acelor adverbe în -mente care pot fi echivalate printr-o construcție prepozițională (cu statut de locuțiune): actualmente "în prezent", finalmente "în final", realmente "într-adevăr": "actualmente membru în comisia SIE" ("Academia Cațavencu" 37, 1998, 3); "finalmente, poporul va decide" ("Evenimentul zilei" 1678, 1998, 1); "o componentă transilvană, pentru care linia greco-catolică era realmente importantă" ("Dilema" 269
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
de a nu introduce în DOOM2 (ca și în DOOM1) adverbe provenite prin conversiune din adjective. 23 Pentru o descriere semantică detaliată, vezi Chircu (2006). 24 Denumirea de expresii lexicale adverbiale este mai generală și mai potrivită decât cea de locuțiuni adverbiale, deoarece, în grade diferite, aceste construcții adverbiale nu trec "testele" locuțiunilor (vezi GALR II, unde construcția în mod.../într-un mod.../în modul... este considerată "îmbinare nelocuțională stabilă", GALR II: 530, iar sintagmele în + mod (fel, chip) + adjectiv, "nefixate
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
prin conversiune din adjective. 23 Pentru o descriere semantică detaliată, vezi Chircu (2006). 24 Denumirea de expresii lexicale adverbiale este mai generală și mai potrivită decât cea de locuțiuni adverbiale, deoarece, în grade diferite, aceste construcții adverbiale nu trec "testele" locuțiunilor (vezi GALR II, unde construcția în mod.../într-un mod.../în modul... este considerată "îmbinare nelocuțională stabilă", GALR II: 530, iar sintagmele în + mod (fel, chip) + adjectiv, "nefixate", GALR II: 534; vezi și Porhiel, 1995: 11). Astfel, având în vedere
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
și uz etc.). Pe de altă parte, interesul se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea orală, dar care se extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
limbajul trupului, și metalimbajul poate trezi "sentimentul instinctiv", "intuiția", "cel de-al șaptelea simț", "presimțirea" că vorbitorul nu spune ceea ce gândește. Deși metalimbajul constituie încă o zonă neclară a comunicării interpersonale, capitolul de față încearcă să simplifice multe din cuvintele, locuțiunile și expresiile de bază, pe care majoritatea dintre noi le folosim pentru a comunica un mesaj, dar, în același timp, evită o prezentare prea simplistă a unei zone atât de complexe. Majoritatea cuvintelor și expresiilor de care ne ocupăm aici
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
etnografului român”. F. participă, individual sau împreună cu studenții filologi, la îmbogățirea Arhivei de Folclor a Facultății din Iași cu materiale din județele Moldovei. SCRIERI: Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
în romantismul românesc (1830-1870), sub coordonarea lui Paul Cornea (1976), unde a semnat studiul Unitate și diversificare prozodică în poezia romantică românească. Au urmat Literatura românească de avangardă (1997), Introducere în teoria literaturii (1998), Analiza textului literar (2000), Dicționar de locuțiuni ale limbii române (2002), Metafora în poezia românească simbolistă. Reflecții asupra formelor analogice (2002), Stilistica limbii române. Stilistica lingvistică și stilistica textului literar (2003). Preocupată de cercetarea literaturii din perspectiva metodologiilor moderne care descind din poetica lingvistică, stilistică și semiotică
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
profesorul Gheorghiță Geană, 1987/2000) este constituit din 42 de perechi de proverbe, puse în antiteză, astfel încât ele să poată oferi o caracterizare a „ethosului” (sistemul de valori) românesc tradițional. Am folosit acest chestionar ca o adaptare vernaculară (constând în locuțiuni cunoscute în aria etnografică a satului Tilișca) a schemei conceptuale propuse de Florence Kluckhohn (1967) privind probleme umane de bază și cu „soluțiile-tip” (ca orientări valorice „dominante” și „variabile”) date acestora în diversele culturi. Cadrul teoretic al studiului viziunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de soluții” definite de F. Kluckhohn. O parte dintre proverbele discutate se concentrează asupra unor valori morale: binele (7, 39, 40), dreptatea (16), cinstea (28, 45), încrederea (32, 34), răbdarea (33, 41), sinceritatea (35), frumosul (19, 37), prietenia (44). Alte locuțiuni au ca tematică anumite forțe supraumane, „macrocosmosul”, cele care premerg sau pot să controleze viața omului, și anume ideile de soartă (6, 9, 36), fire sau irațional (10), divinitate (13, 38), noroc (18, 22), sănătate (30). Sunt, apoi, proverbe ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de relaționare interumană”. Datele obținute de noi prin aplicarea chestionarului de proverbe conțin așadar o informație relevantă pentru caracterizarea viziunii despe lume de la Tilișca de o manieră nuanțată prin „varianța” răspunsurilor primite, atât la nivelul vernacular al fiecărei perechi de locuțiuni, cât și la nivelul teoretic al categoriilor de analiză a sistemului local de valori. Analiza răspunsurilor la chestionar din perspectiva „problemelor umane de bază” În continuare, vom examina răspunsurile primite la chestionar din perspectiva fiecăreia dintre categoriile de „probleme umane
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de locuri comune. În Renaștere, în spațiul francez găsim sub numele de marguerite un gen al culegerii de sintagme folositoare. Marguerite nu denumește aici planta, ci ilustrează un sens vechi, atestat în jurul lui 1130-1140: margerie, adică "perlă", sens păstrat în locuțiuni: dicționarele franțuzești 115 citează de pildă Jeter des marguerites aux pourceaux care are echivalent și în română. Una dintre aceste culegeri, cu numeroase ediții și reimprimări în secolul al XVI-lea și al XVII-lea, se intitula Marguerites françoises ou
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
este afirmată dogmatic; ea face parte din credință.Texte de la sfărșitul secolului al XII-lea menționează cultul Sfântului Iulian Ospitalierul și lumea se ruga la el când căuta adăpost pentru noapte sau când călătorea. "Casa Sfântul Iulian" era deja o locuțiune comună pentru a desemna o locuință confortabilă. Sfântul Iulian apare astfel ca un patron al ospitalității și găsim numeroase referințe în texte din secolul al XII-lea târziu și în secolul al XIII-lea, în Perceval de Chrétien de Troyes
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Înalta sa apreciere, M.S. Regele Mihai XE "Regele Mihai" I mi-a conferit cea mai Înaltă distincție, «Virtutea Militară»”. Dacă ar trebui să pregătim un ghid general pentru distrugerea falsificărilor În problema evenimentelor de la Iași, am recomanda un număr de locuțiuni a căror existență În document trădează epoca În care a fost realizat falsul. Expresii precum evrei și comuniști sau iudeo-comuniști, semnalizări de pe acoperiș, semnalizări cu lanterne, agenți În serviciul inamicului sau sprijinirea inamicului, focuri de armă din locuințe evreiești, Încercarea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
peste 12.000 de cuvinte sonorizate; toate conjugările, femininele și pluralele, adică 450.000 de forme flexionare; 150.000 de trimiteri analogice și legături hipertextuale. Noutățile care trebuie remarcate la acest capitol sunt: indexul complet al celor 10.000 de locuțiuni, expresii și proverbe din Petit Robert; peste 1.000 de notițe detaliate pentru toți autorii de citate, extrase din Petit Robert des noms propres; 150 de notițe despre diferitele limbi ale lumii, citate în etimologii." Nostalgia învățării pe care o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12551_a_13876]
-
a întîmplat, o vreme, cu băncuță). Există și universalii metaforice: de pildă, banii sînt văzuți în mai multe limbi ca materie consumabilă și mai ales comestibilă (în română se folosesc cuvintele mălai și material). Monede ieșite din circulație rămân în locuțiuni și expresii și pot căpăta sens generic: parale (,ai parale?") gologani (,n-am un gologan"), franci (,e vesel, e în franci") etc. O listă românească în care să intre deopotrivă termeni argotici actuali și forme ieșite din uz ar conține
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
amendă? Sufletu!", C. Olăreanu, 1986). Cuvîntul oha (pe care doar o coincidență de formă îl apropie de interjecția germană oha "vai") mai apare și într-o altă construcție: la oha, pe care contextele ne-o arată ca perfect sinonimă cu locuțiunile la mișto, la vrăjeală etc., avînd deci semnificația "în mod înșelător, fals, neserios": "înspre închisorile comuniste inclină 0,1%, în timp ce comedia romantică întrunește 85% (sunt cifre la oha)" (cinemagia.ro); "nu le pasă cît de ridiculi sînt, că microfoanele chiar
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]