3,340 matches
-
adăugăm faptul că prea adesea s-a căutat identificarea elementelor religioase, chiar de manifestare a sacrului individual și colectiv, a practicilor, riturilor și ritualurilor colective cu caracter de generalizare, obligatorii pentru toate comunitățile umane din imensa arie de răspândire a locuirilor celor trei faze de evoluție a culturii (complexului cultural) Cucuteni-Ariușd-Tripolie). După opinia noastră, marile teme religioase identificate de D. Monah (1992), V. Chirica (2004 a; 2004 b), de alți exegeți (A. Nițu, 1980; A. Nițu, V. Chirica, 1987, A. Nițu
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
religios se referă, mai întâi, la trei fragmente, provenind de la vase diferite, cu reprezentare antropomorfizată, pe care o considerăm feminină. Acestea semnifică oranta, după modelul redat în relief pe numeroase alte vase cucuteniene, descoperite în diferite stațiuni și niveluri de locuire. Primul fragment care s-a păstrat (fig. 8/1a-b) pare să provină de la un vas de dimensiuni medii, probabil un chiup, cu exteriorul lucrat îngrijit, pregătit special pentru a fi pictat. Acesta ar putea fi încadrat în varianta V: vase
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
18, 1, 3, 5), astfel de perforații sunt specifice vaselor-suport, pe care le regăsim și la Cucuteni-Cetățuie (M. Petrescu-Dîmbovița, M.-C. Văleanu, 2004, p. 170 172, fig. 112/8; 113/4, 6; 114/3, 6), ca, de altfel, în toate locuirile cucuteniene. Atât cât s-a păstrat din decor, acesta are în partea stângă o bandă lată (2,2 cm la mijloc) și înaltă (11 cm), mai arcuită la interior decât la exterior, peste care s-au trasat, pe centru și
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
fig. 4/1), cu precizarea că aceluiași tip de reprezentare i-ar putea aparține alte imagini din grota menționată, sau din grota Pendo (Spania), (Ibidem, p. 166, fig. 4/2, respectiv, 3). Placa din ivoriu din grota de la Geissenklösterle aparține locuirii aurignaciene, datată între 34.000 și 29.000 ani a. Chr. Placa din ivoriu are lungimea de 38 mm și lățimea de 14 mm, fiind sculptată pe ambele fețe: pe una dintre acestea este realizată o figură antropomorfă în relief
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
un pandantiv (H. Delporte, 1991, fig. 85). Piesa din grota Pendo, ce ar putea reprezenta de asemenea un pandantiv, reprezintă tot conturul ondulat al unei femei, cu brațele ridicate (A. Moure Romanillo, 1995, p. 152, fig. 4/3). Nivelul de locuire în care a fost găsită, aparține unei etape dintre Magdalenianul inferior și cel recent, datată între 15.000 și 13.000 ani BP. Și aici, zona sacralizată genitală este sugerată de o linie verticală și mai multe linii oblice, dispuse
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
au avut comunitățile cucuteniene dacă le raportăm la numărul mare de machete de sanctuare, măsuțe de cult (altare mobiliare), ori cuptoare miniaturale, cu simboluri sacre sau cu elemente arhitectonice reprezentând simboluri ale sacralității. Existenta bucraniilor, descoperite îndeosebi în nivele de locuire eneolitică, poate conduce din nou la Paleoliticul superior, în a cărui artă găsim destul de bogat reprezentarea bovideului, ca element uranic al virilității, în raport direct cu elementul feminin. Ne referim mai întâi la reprezentările foarte explicite din grota La Magdelaine
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
ajunge de obicei din violență domestică, abandon, sărăcie, dar uneori și din propria voință. Indiferent de ruta spre această profesie, cartierul respectiv formează o unitate socială cu regulile sale proprii. Între „pești” și prostituate se formează relații domestice rezultate din locuirea în comun în bordeluri, existând o serie de activități comune ce merg de la servirea ceaiului până la babysitting. Există, de asemenea, și forme de mariaj fictiv între clienții stabili ai bordelurilor și „fete”, însă chiar și așa ele rămân în cadrul profesiei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
100% a populației cu servicii sanitare la un înalt nivel calitativ nefiind încă posibilă. Starea de sănătate, serviciile de sănătate și dezvoltarea socială Starea de sănătate a unei națiuni corelează cu multiple dimensiuni ale calității vieții: venit, loc de muncă, locuire și utilități, echitate și calitate a serviciilor de sănătate și educație, și nu numai. Conform definițiilor Organizației Mondiale a Sănătății adoptate în ultimii 30 de ani sănătatea unui om nu ar trebui să se rezume doar la o lipsă a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de ameliorare a condițiilor de viață în mediul urban. Printre aspectele vizate de setul de indicatori se numără: utilizarea terenurilor, densitatea rezidențială, dinamica populației, dezvoltarea socioeconomică (rata sărăciei, ocuparea în sectorul informal, mortalitatea infantilă, participarea școlară etc.), dotarea locuințelor, securitatea locuirii, transportul urban, calitatea mediului și administrație locală (May R. et al, 2000). O problemă importantă este deficitul de date pe plan teritorial, ca urmare a costului foarte ridicat al implementării unor anchete la niveluri de reprezentativitate subregionale. Intervalele mari de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Deces timpuriu, aprecierea stării de sănătate, persoane care nu beneficiază de tratament medical din motive financiare Speranța de viață, raportul dintre numărul persoanelor din chintila inferioară și cea superioară care își apreciază starea de sănătate ca rea sau foarte rea Locuire Lipsa dotărilor, probleme de calitate a locuinței, supraaglomerare, întârzieri în plata întreținerii sau a ipotecii Sursa: Eurostat; Atkinson et al., 2002. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 4. Dimensiuni, subdimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii de incluziune socială specifici pentru România Dimensiune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
postliceal/superior Cuprindere în învățământul primar, gimnazial, liceal vocațional, copii necuprinși (7-14 ani), abandonului școlar în învățământul gimnazial Capital educațional Abandon școlar la sfârșitul anului (învățământ obligatoriu, pe niveluri) și ultimul nivel de educație absolvit pe diferite grupuri de vârstă Locuire Calitatea locuinței Persoane care trăiesc în locuințe construite din materiale inadecvate, persoane care locuiesc în condiții improprii Persoane fără adăpost, populație cu acces la electricitate, la apă potabilă în sistem centralizat Utilități Persoane din locuințe încălzite neadecvat, fără acces la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
improprii Persoane fără adăpost, populație cu acces la electricitate, la apă potabilă în sistem centralizat Utilități Persoane din locuințe încălzite neadecvat, fără acces la apă potabilă, fără acces la apă caldă, fără baie sau duș Acces la locuință și costul locuirii Întârzieri la plata întreținerii și a energiei electrice și persoane fără adăpost Dotare Lipsa frigiderului, a telefonului, a accesului la Internet Supraaglomerare Persoane care trăiesc în locuințe supraaglomerate Sănătate Drept și acces la servicii de sănătate Nașteri asistate de personal
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gov/catdir/toc/ecip0418/2004013712.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(apud Morse, 2004). Deducem de aici că dezvoltarea este un preambul al îmbunătățirii calității vieții și că ea cuprinde, ca și aceasta, atât elemente materiale, precum infrastructura, calitatea locuirii și nivelul de trai în general, cât și elemente spirituale precum educația, libertatea de exprimare și de manifestare culturală. Poate aceste lucruri nu au fost mai bine sintetizate decât în noțiunea de dezvoltare umană, introdusă de economistul Amartya Sen, laureat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de locuitori; accidente de circulație mortale cauzate de alcool; proporția populației locuind sub nivelul de sărăcie care nu primește ajutoare alimentare; diferența dintre veniturile medii ale celei mai bogate și ale celei mai sărace cincimi din familiile cu copii; costul locuirii ca procent din venit pentru cei care cumpără prima oară o locuință ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Miringoff</Author><Year>1999</Year><RecNum>44</RecNum><record><rec-number>44</rec-number><ref-type name="Book">6</ref-type><contributors><authors><author>Miringoff, Marc
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
organizarea și funcționarea Comisiei a fost definitivată prin Hotărâre de Guvern în iulie 2002 (H.G. nr. 705/3.06.2002). Rapoarte precum Poverty Assessment (2002 și 2003), Dinamica sărăciei pe 2003 în raport cu 1995 (2004), Harta Sărăciei în România (2004), Diagnoza locuirii: lipsa unei locuințe și locuirea în condiții precare (2004) includ analize aprofundate care evaluează rezultatele politicilor și măsurilor promovate de Guvernul României în domeniul sărăciei și incluziunii sociale. Rapoarte disponibile la adresa HYPERLINK "http://www.caspis" www.caspis.ro: 1) ICCV
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost definitivată prin Hotărâre de Guvern în iulie 2002 (H.G. nr. 705/3.06.2002). Rapoarte precum Poverty Assessment (2002 și 2003), Dinamica sărăciei pe 2003 în raport cu 1995 (2004), Harta Sărăciei în România (2004), Diagnoza locuirii: lipsa unei locuințe și locuirea în condiții precare (2004) includ analize aprofundate care evaluează rezultatele politicilor și măsurilor promovate de Guvernul României în domeniul sărăciei și incluziunii sociale. Rapoarte disponibile la adresa HYPERLINK "http://www.caspis" www.caspis.ro: 1) ICCV, 2003, Construirea unui set de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
geologică, de durată și amploare, a hidrografiei spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic și am văzut, cu aplicație la litoral, că se poate vorbi și de o microevoluție, recentă, de vârstă istorică. Are și aceasta o oarecare semnificație pentru viața celor implicați, sub aspectul locuirii, comunicațiilor și comerțului, mai ales oferind și informații prețioase în domeniul hidronimiei, așa cum am văzut mai sus, concret, în cazul Dunării. Se pot menționa astfel variațiile hidrografice în zona de vărsare a principalilor afluenți ai Dunării, din cursul său inferior
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
magico-rituale și motive mitologico-religioase românești situate în context european (furtul astrelor de către demon, legenda românească a potopului, dendromitologia - cazul paltinului, balaurul și solomonarul ca termeni ai unei ecuații mitice arhetipale -, magia erotică, fecioara legând fiara, mitologia labirintului, limba adamică, antropologia locuirii tradiționale), pentru a evidenția importanța confruntării permanente dintre haos și cosmos ca elemente de semn contrar, coexistente în imaginarul popular românesc. În Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european (2001; Premiul Asociației Scriitorilor din București
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
de la datele de istorie comună, de vecinătate și de viață socială Împărtășită. Autorul semnalează câteva probleme care pot sta În atenția sociologiei În Încercarea de a Înțelege specificul acestei zone, În ceea ce privește structurile sociale, vechile tehnici agricole, grupul domestic, formele de locuire și credințele religioase. De exemplu, În ceea ce privește credințele, putem observa că la nivelul vieții cotidiene deosebirile religioase nu conduc neapărat la opoziții violente: există credințe comune În religii diferite, rezultate, probabil, din pseudoconversiunile impuse cu forța ca urmare a cuceririlor militare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nemeși, țărani care efectuaseră serviciul militar În armata austriacă, și iobagi, rămași servi pe moșiile boierești. Case și turnuri Deosebirea semnalată mai sus În compoziția grupului domestic se exprimă În chip evident În case. Se ajunge astfel la forme de locuire caracteristice care apropie grupele domestice numeroase din Sud-Estul Europei nu numai Între ele, ci și de cele asemănătoare din apusul continentului. Diferența dintre un grup domestic alcătuit din patru-cinci persoane și cel alcătuit din câteva zeci este izbitoare și nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asemănătoare din apusul continentului. Diferența dintre un grup domestic alcătuit din patru-cinci persoane și cel alcătuit din câteva zeci este izbitoare și nu trebuie căutată nici un fel de influență exterioară, etnică sau religioasă pentru a Înțelege apariția unor forme de locuire distincte și caracteristice. Legătura dintre compoziția grupului domestic și casa locuită este evidentă („Maison et groupe domestique étendu”). Două alte aspecte sunt, de asemenea, legate de viața socială, unul de religie, celălalt de viața tribală. Religia islamică le atribuie femeilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o gospodărie dacă soțul nu era acolo, iar când erai primit, femeile se ascundeau și participau la discuție numai bărbații; copiii asistau tăcuți. Un al doilea element ce pune În lumină rolul vieții sociale și se exprimă În modul de locuire este viața tribală. În ansamblul regiunii se Întâlnesc turnuri locuite sau turnuri Întovărășite de case, cunoscute cub numele grec de pirgos sau cel de cula, venit, probabil, din Iran. Se deosebesc două categorii a căror diferență nu este un rezultat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
categoriile sociale, trebuie adăugate culele locuite de bei turci sau de boieri români. Uneori, nobilii veniți din Occident și instalați În insule grecești locuiesc, de asemenea, În astfel de case-turn. Categoriile sociale cele mai Înstărite au ales acest mod de locuire pentru a se apăra de jafuri, mai ales atunci când locuiesc pe moșiile care le aparțin În mijlocul țăranilor aserviți. Trebuie adăugat și faptul că aceste case Întărite sau turnuri locuite s-au Înmulțit În anumite regiuni, mai ales În timpul secolelor al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mult mai scăzută a femeilor victimizate (doar 31,9%). Din totalul victimelor delictelor cu violență, Într-o proporție de 46,9% erau persoane căsătorite, În timp ce 42,9% erau necăsătorite, restul fiind persoane divorțate, văduve etc. Având În vedere mediul de locuire (urban/rural), se constată ponderi egale În privința numărului de victime din cele două medii, În sensul că victimele domiciliate În urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați prin diferite delicte violente, În timp ce 49,9% dintre persoanele victimizate Își aveau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
83,2%), având ponderi superioare și În delictele de tâlhărie (58,9%); În schimb, femeile sunt Într-o proporție de 90,0% victimele delictelor de viol. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime Își aveau rezidența În mediul rural, mediu considerat, de regulă, ca fiind mai puțin ,,criminogen” și, implicit, ,,victimogen”, comparativ cu cel urban (figura 6). Fig. 6. Ponderea victimelor delictelor cu violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]